Un bărbat de 54 de ani, din comuna Unțeni, a fost identificat și reținut de polițiștii Secției de Poliție Rurală nr. 1 Botoșani, în data de 22 aprilie 2025, în baza unui mandat de executare a pedepsei cu închisoarea.

Judecătoria Botoșani îl condamnase definitiv la 9 ani de detenție pentru comiterea infracțiunii de viol, faptă comisă în urmă cu mai mulți ani, însă bărbatul nu se prezentase de bunăvoie la închisoare.

IJP Botoșani a anunțat astăzi că autoritățile au reușit să-l localizeze în satul de domiciliu, unde acesta se ascundea.

După identificare, bărbatul a fost reținut, escortat și predat Penitenciarului Botoșani pentru a-și ispăși pedeapsa.

Polițiștii reamintesc că astfel de mandate sunt puse în aplicare imediat ce persoanele condamnate sunt localizate, indiferent de timpul scurs de la pronunțarea sentinței.

Cazul a fost închis din punct de vedere procedural, însă autoritățile continuă verificările pentru a vedea dacă bărbatul a beneficiat de ajutor pentru a se sustrage executării pedepsei.

Un tânăr de 24 de ani, din comuna Călărași, a fost reținut de polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 3 Hlipiceni, fiind cercetat pentru trei infracțiuni grave la regimul rutier. Incidentul a avut loc în seara zilei de 21 aprilie, când acesta ar fi sustras un autoturism parcat în fața unui local public.

Tânărul a condus vehiculul aproximativ doi kilometri, însă la un moment dat a pierdut controlul volanului și a intrat cu mașina într-un gard al unei locuințe. Din fericire, nu au existat victime.

În urma verificărilor efectuate de polițiști, s-a constatat că tânărul nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule. Mai mult, era sub influența băuturilor alcoolice, etilotestul indicând o concentrație de 0,58 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Pentru faptele sale, bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore și introdus în arestul IPJ Botoșani.

„Cercetările continuă sub aspectul comiterii infracțiunilor de furt în scop de folosință, conducere fără permis și conducere sub influența alcoolului”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Botoşani, Delia Nenişcu.

Doi bărbați din comuna Durnești au fost reținuți pentru 24 de ore de polițiștii Secției de Poliție Rurală nr. 10 Ștefănești, fiind cercetați pentru comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe.

La data de 23 aprilie 2025, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 10 Ștefănești au emis ordonanță de reținere, pentru 24 de ore, pe numele a doi bărbați, din comuna Durnești, cercetați sub aspectul comiterii infracțiunilor de lovire sau alte violențe.

În urma probatoriului administrat s-a stabilit faptul că aceștia, la data de 21 aprilie a.c., în timp ce se aflau în extravilanul localității Durnești, pe fondul unor neînțelegeri legate de o suprafața de teren, ar fi lovit două persoane, un bărbat și o femeie, provocându-le leziuni pentru care au necesitat îngrijiri medicale.

Față de persoanele bănuite de comiterea faptelor a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore, fiind introduși în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J. Botoșani.

Miercurea din Săptămâna Luminată, prima miercuri după Învierea Domnului, ocupă un loc aparte în calendarul ortodox. Această zi face parte dintr-o perioadă specială de sărbătoare, numită „Săptămâna Luminată”, care celebrează victoria vieții asupra morții și plinătatea bucuriei pascale, relatează alba24.ro.

Săptămâna Luminată este considerată o prelungire a sărbătorii Învierii, iar toate zilele acestei săptămâni sunt marcate de slujbe solemne, cântări pascale și o atmosferă de lumină și speranță. Denumirea ei reflectă sensul profund al Învierii: lumina lui Hristos care biruie întunericul morții și al păcatului.

Conform Tipicului Bisericii Ortodoxe, în Săptămâna Luminată nu se țin posturi. Zilele de miercuri și vineri, în mod tradițional zile de post, devin zile cu „harți” – adică zile cu dezlegare la mâncăruri de dulce, inclusiv carne, lactate și ouă. Mai mult, între Paște și Duminica Tuturor Sfinților (prima după Rusalii), miercurea și vinerea este dezlegare la pește, lucru rar întâlnit în restul anului liturgic.

De ce se numește „Nunta Șoarecilor”? Superstițiile din spatele denumirii

În această zi, în popor circulă și o denumire inedită: „Nunta Șoarecilor”, însoțită de obiceiuri și interdicții specifice. Conform tradiției populare, femeile nu trebuie să muncească în această zi – mai ales să spele sau să coasă – pentru că acest lucru ar atrage șoarecii în gospodărie.

Superstiția spune că, dacă încalci acest obicei, casa va fi invadată de rozătoare, iar familia va avea parte de lipsuri și foamete. În schimb, bărbații își pot relua munca la câmp în această zi, fiind considerați „eliberați” de interdicții.

Ce nu se face în Săptămâna Luminată

• Nu se citesc parastase și nu se face Psaltirea.
• Slujbele de înmormântare sunt înlocuite cu rânduiala Învierii, accentuând ideea de biruință a vieții asupra morții.
• Nu se fac metanii, ci doar închinăciuni.
• La Sfânta Liturghie se cântă Axionul Paștilor – „Îngerul a strigat”.
• Salutul pascal „Hristos a înviat!” este rostit până la Înălțarea Domnului.
• În prima zi de miercuri de după Paște bărbaţii se întorc să muncească la câmp, însă femeilor le este interzis să facă acest lucru.

Miercurea Luminată, zi de hotar între viață și moarte

În credința populară, Săptămâna Luminată este dedicată și celor trecuți în neființă. Se spune că cei care mor în această săptămână merg direct în Rai, indiferent de păcate, pentru că ușile Raiului sunt deschise, iar cele ale iadului sunt închise. La sat, se spune că și cei care se nasc în aceste zile vor avea parte de noroc toată viața.

Se spune în popor că Săptămâna Luminată este denumită şi Săptămâna Blajinilor sau Paştile Morţilor.

Cei care mor în ziua de Paşti şi în prima săptămână de după Paşti merg direct în rai, indiferent de păcatele pe care le-au comis, pentru că lumina şi uşile raiului sunt deschise, iar cele ale iadului sunt închise, potrivit unor credinţe populare.

Altele descriu că acela care se naşte în această săptămână va fi un om norocos.

De asemenea, odată cu sărbătoarea Învierii se deschid mormintele şi spiritele morţilor părăsesc cimitirele pentru a petrece sărbătorile împreună cu cei vii.

De aici şi alte obiceiuri, precum aprinderea focurilor pentru morţi, dar şi pentru vii, pe dealuri sau în preajma bisericilor, unde se află şi cimitirele.

Focul are un rol apotropaic, adică de îndepărtare a spiritelor malefice.

Obiceiuri străvechi: focuri pe dealuri și la cimitire

În multe zone din România, în Săptămâna Luminată, oamenii aprind focuri în curți sau în apropierea cimitirelor. O altă tradiţie spune că spiritele morţilor vin să se încălzească la aceste focuri. Aceste focuri sunt considerate protectoare, menite să alunge spiritele rele, dar și să încălzească sufletele celor adormiți, care se crede că ies din morminte pentru a petrece Paștele alături de cei vii.

Alte zile din Săptămâna Luminată – Joia Verde și Vinerea Scumpă

Joia Verde (sau Joia Rea): Zi asociată cu fertilitatea pământului. Se cinstesc grânele și livezile. Este interzisă munca, iar în unele zone există ritualuri cu apă sfințită pentru protejarea gospodăriei.

Vinerea Scumpă (Izvorul Tămăduirii): Sărbătoare închinată Maicii Domnului. Se spune că ea a făcut să izvorască o apă cu puteri vindecătoare, iar slujbele ținute în această zi aduc binecuvântare și sănătate.

O săptămână de lumină, rugăciune și legături între lumi

Săptămâna Luminată este una dintre cele mai puternice perioade din calendarul ortodox. Pe lângă sărbătoarea religioasă a Învierii, ea păstrează vii și obiceiuri vechi, păgâne sau arhaice, care vorbesc despre legătura profundă dintre om, natură și divin.