Connect with us
Publicitate

Actualitate

Pescuitul INTERZIS până pe data de 7 iunie. A început prohibiția pescuitului în România

Publicat

Publicitate

Astăzi, 9 aprilie, a început prohibiția generală a pescuitului în România. Pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoate acvatice vii în habitatele piscicole naturale este interzis, începând de duminică, până pe data de 7 iunie, inclusiv, relatează romania24.ro.

Perioada de prohibiție este de 60 de zile.

Potrivit Ordinului comun al Ministerului Mediului şi cel al Agriculturii privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, activitatea va fi permisă în apele care constituie frontieră de stat până pe data de 24 aprilie, zi în care începe prohibiţia şi în apele de frontieră.

Publicitate

Excepții

Pentru apele ce constituie frontiera de stat cu Republica Bulgaria, se interzice pescuitul pe o durată de 45 de zile, în perioada 16 aprilie – 30 mai inclusiv.

Pentru apele care constituie frontiera de stat cu Ucraina, inclusiv Golful Musura, se interzice pescuitul pe o durată de 45 de zile, in perioada 16 aprilie – 30 mai inclusiv.

Pentru lacurile de acumulare destinate producției de energie electrică, în perioadele de prohibiție este interzisă scăderea dirijată a nivelului apei, în scopul asigurării protecției zonelor de depunere a icrelor, cu excepția considerentelor de prevenire a calamităților naturale.

Publicitate

Perioadele de prohibiție a pescuitului

Potrivit Ordinului 10/235/27 ianuarie 2023, se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în perioadele:

  • 9 aprilie-7 iunie inclusiv (60 de zile): în habitatele piscicole naturale; în râul Prut și în zonele inundate permanent sau temporar limitrofe acestuia, precum și în lacul de acumulare Stânca-Costești; în zona economică Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic; în Complexul Razim-Sinoe și lacurile litorale
  • 16 aprilie-30 mai 2023 inclusiv (45 zile): în fluviul Dunărea, în zona care constituie frontieră de stat cu Republica Bulgaria; în apele care constituie frontieră de stat cu Ucraina, inclusiv Golful Musura
  • 24 aprilie – 7 iunie inclusiv (45 de zile) – în apele care constituie frontieră de stat

Specii și alte perioade de prohibiție

Se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv și familial al speciilor de pești și al altor viețuitoare acvatice vii, după cum urmează:

  • știuca: 9 aprilie – 7 iunie inclusiv
  • șalăul și bibanul: 20 martie – 7 iunie inclusiv
  • păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu și păstrăvul fântânel: a fost până în 31 martie inclusiv și 1 octombrie-31 decembrie
  • calcan: 15 aprilie – 15 iunie inclusiv
  • coregonul și lipanul, tot timpul anului
  • păstrăvul de mare, tot timpul anului
  • sturionii, tot timpul anului, cu excepția pescuitului în scop științific
  • racul de râu (Astacus astacus): 27 ianuarie – 15 iunie inclusiv și 15 octombrie – 31 decembrie inclusiv
  • capturarea lipitorilor medicinale (Hirudo verbana), pe o durată de 62 de zile, în perioada 15 iunie – 16 august inclusiv
  • racul (Astacus leptodactylus), pentru femele, în perioada 1 ianuarie – 9 aprilie, inclusiv și 1-30 septembrie și 1 noiembrie – 10 decembrie inclusiv, iar pentru masculi, în perioada 1-30 septembrie și 1 noiembrie – 10 decembrie inclusiv, pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării“
  • linul (Tinca tinca), în perioada 7 iunie – 6 iulie inclusiv, pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării

În apele Mării Negre se interzic:

Publicitate
  • reținerea, deținerea și comercializarea rechinului în perioada 15 martie – 15 aprilie inclusiv și în perioada 15 octombrie – 30 noiembrie inclusiv; reținerea la bord a femelelor de rechin gestante, pe toată perioada anului
  • pescuitul sturionilor, tot timpul anului, cu excepția pescuitului în scop științific
  • pescuitul gobiidelor, pe o durată de 31 de zile, în perioada 15 aprilie-15 mai inclusiv
  • pescuitul delfinilor, tot timpul anului

Capturarea rapanei (Rapana venosa) este permisă tot timpul anului.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 21 noiembrie 2024

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 21 noiembrie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 21 noiembrie 2024:

Loto 6/49: 26, 8, 21, 20, 40, 22

Publicitate

Loto 5/40: 11, 29, 32, 31, 21, 36

Joker: 11, 43, 13, 39, 21 + 6

Noroc: 6 7 5 7 0 1 1

Publicitate

Noroc Plus: 9 5 1 5 8 0

Super Noroc: 2 2 8 2 3 8

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Veste bună pentru mediul de afaceri: Bonificaţie de 5% din impozit pentru microîntreprinderile bune platnice

Publicat

Publicitate

Microîntreprinderile bune platnice vor primi o bonificaţie de 5% din impozit. Acest lucru după ce Camera Deputaţilor a adoptat, luni, proiectul de lege privind aprobarea ordonanței de urgenţă 107/2024, stabilind, printr-un amendament, majorarea bonificaţiei de care beneficiază microîntreprinderile bune platnice de la 3% la 5% din impozitul pe profit anual şi din impozitul pe venit, aferente anului fiscal 2024.

S-au înregistrat 158 voturi pentru, 40 contra şi 17 abțineri, transmite Agerpres.

Publicitate

”Am reușit! E adevărat doar prin presiune! Amendamentul Roman e literă de lege. Arătăm respectul PNL și al președintelui Nicolae Ciucă, pentru 560.000 de firme care își plătesc la timp, birurile către stat.

Plătitorii de impozit pe profit, precum și plătitorii de impozit pe venitul microîntreprinderilor beneficiază de o bonificație de 5%, din impozitul pe profitul anual și din impozitul pe venitul microîntreprinderilor, aferent anului 2024.

O altă veste bună este ca urmare a discuțiilor cu ministrul liberal de finanțe, se susține permanentizarea acestei măsuri pentru mediul privat. USR a votat împotriva, iar AUR s-a abținut, ceea ce e tot un vot împotrivă” a transmis deputatul de Alba, Florin Roman.

Publicitate

Bonificaţie de 5% din impozit. Ce prevede proiectul

OUG 107/2024 reglementează unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanţelor bugetare şi a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024.

Actul normativ prevede măsuri privind acordarea unor facilităţi fiscale, constând în anularea unor obligaţii de plată accesorii, monitorizarea cheltuielilor publice pentru flexibilizarea alimentării Fondului de rezervă bugetară, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative.

“Contribuabilii plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare şi plată prevăzut la
art. 41 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (…), precum şi contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor potrivit titlului III “Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor” din aceeaşi lege, beneficiază de o bonificaţie de 5% din impozitul pe profit anual şi din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, aferente anului fiscal 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz”, prevede textul adoptat. În textul iniţial al ordonanţei de urgenţă, această bonificaţie este de 3%.

Publicitate

În cazul grupului fiscal, bonificația se aplică la impozitul pe profit anual declarat de persoana juridică responsabilă.

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Valeriu Iftime: Problemele județului își pot găsi rezolvarea dacă nu le mai ascundem sub preș cum au făcut cei de la PSD

Publicat

Publicitate

Așa cum puteți observa, problemele județului își pot găsi rezolvarea. Important este să nu le mai ascundem sub preș, așa cum au făcut, ani de zile, cei de la PSD. De ce au făcut asta? Pentru că au vrut mereu să pozeze în echipa perfectă pentru administrarea județului, în timp ce Botoșaniul se prăbușea și ajungea pe ultimul loc în orice clasament al dezvoltării.

Pentru mine, în calitate de președinte al Consiliului Județean, este extrem de important să avem discuții constructive cu liderii principali ai României despre cum putem schimba situația din Botoșani. În vizita recentă a domnului Nicolae Ionel Ciucă am mers împreună să vedem care sunt proiectele eșuate ale județului și cum putem salva această situație. Am extrem de multe priorități pentru care am mare nevoie de sprijin total la nivel central.

Faptul că spitalul de paliație a fost tergiversat atât de mult, iar, într-un final, a fost construit complet greșit, reprezintă o adevărată rușine pentru cei care au gestionat și monitorizat proiectul. Probabil nu au considerat că au voturi de aici, așa a fost gândirea până acum, totul se traducea în voturi. Eu voi demonstra că pentru mine contează oamenii! Însă vom rezolva și această problemă. Dacă primăria nu va rezolva URGENT cu acest proiect, vom prelua proiectul la Consiliul Județean. Este imperativ ca botoșănenii să aibă acces la facilitățile oferite de un spital de paliație, pentru că este un coșmar ce trăiesc familiile acestor pacienți.

Publicitate

Împreună am fost și la fabrica Artsana, o fabrică care s-a închis și care a provocat un adevărat cutremur în întreg județul, lăsând oameni fără locuri de muncă, asta s-a intamplat EXCLUSIV din cauza lipsei de viziune a celor care au condus județul. Este necesar să investim în astfel de fabrici și să căutăm soluții pentru a atrage investitori și locuri de muncă. Oamenii trebuie să aibă posibilitatea de a munci aici, în Botoșani. Acesta este SINGURUL plan pentru o evoluție și o dezvoltare sigură.

Nu suntem aici pentru campanie, nu suntem doar în trecere. Dorința noastră este ca oamenii să vadă și să înțeleagă că nu repetăm modelele vechi.

Sunt alături de voi, dragi botoșăneni. Împreună aducem Botoșaniul la nivelul de progres pe care îl merită!

Publicitate

#continuamschimbarea

#ValeriuIftime

CMF 11240002

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

S-au speriat și polițiștii de TUPEU: Într-o comună din Botoșani figurează 10.000 de cetățeni din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă

Publicat

Publicitate

Polițiștii de frontieră din cadrul Direcției de Prevenire și Combatere a Migrației Ilegale și a Infracționalității Transfrontaliere al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și ai Inspectoratelor Teritoriale ale Poliției de Frontieră Iași și Sighetu Marmației, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au pus în data de 20.11.2024, în executare, 90 de mandate de percheziție domiciliară la sediile unor instituții publice și locuințele unor persoane fizice din judeţele Botoşani, Suceava şi municipiul Bucureşti.

Activitățile operative sunt realizate într-o cauză penală în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și fals informatic de către funcționari publici de pe raza județului Botoșani, precum și cu privire la săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Ancheta vizează destructurarea unei rețele care, prin intermediul unor funcționari publici din două servicii de evidență a populației din cadrul unor primării, a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Publicitate

În mod concret, beneficiarii au obținut cărți de identitate, cu stabilirea domiciliului la imobile care aparțineau unor cetățeni români care au decedat, iar partajul succesoral nu a fost efectuat, care sunt netrasportabili sau plecați în străinătate, fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și implicit fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de evidență al persoanelor din cadrul primăriilor.

Astfel, într-o comună din județul Botoșani figurează aproximativ 10.000 de cetățeni originari din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă, marea majoritate având domiciliul la diferite adrese, fără acordul prealabil al proprietarilor, sau în baza unor declarații de luare în spațiu neconforme cu realitatea, prin contrafacerea semnăturii proprietarilor sau a unor adeverințe emise de reprezentanți ai primăriei, în care a fost consemnat în mod nereal dreptul de proprietate.

Sumele de bani plătite pentru obținerea unei cărți de identitate românești ar fi fost cuprinse între 350-400 de euro și variau în funcție de serviciile oferite de către intermediar.

Publicitate

Banii se împărțeau astfel:

– 100-150 de euro/persoană celor dispuși să ia în spațiu, în mod fictiv, cetățeni născuți în Republica Moldova, Ucraina și chiar în Federația Rusă, la imobile pe care le dețin, în marea lor majoritate fără titlu locativ valabil, cunoscând că aceștia nu vor locui vreodată la adresă;

– între 50-100 de euro/persoană funcționarilor publici din cadrul Serviciului de evidență al persoanelor din cadrul primăriilor pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu în legătură cu primirea, introducerea, fără drept, în RNEP de date neconforme realității, care se referă la domiciliul persoanei, cunoscând că este fictiv, dar și a altor date de identificare a persoanei, precum și eliberarea în regim de urgență a cărților de identitate neconforme realității; există situații când în două zile beneficiarul a obținut atât cartea de identitate cât și pașaportul;

Publicitate

– 50 de euro se împărțeau altor funcționari din cadrul celor două primării pentru eliberarea unor documente necesare emiterii actelor de identitate și anume chitanțe, adeverințe de rol fiscal, efectuarea de copii de pe documentele de stare civilă, dar și taxa pentru eliberarea documentelor, în valoare de 7 lei.

“Activitățile au fost efectuate în colaborare cu Brigada Specială de Intervenție ”Vlad Țepeș”, Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău, precum și cu sprijinul Direcției de Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române și a Serviciului Tehnic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În urma perchezițiilor efectuate ieri, au fost aduse la audieri 18 persoane, dintre care 12 au fost reținute și 4 se află sub control judiciar.

Totodată, au fost confiscate importante sume de bani 358.000 lei, 65.250 euro, 3.215 dolari, 2000 lire și100 franci elvețieni”, a precizat într-un comunicat Poliția de Frontieră.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending