Connect with us

Actualitate

Persoanele care nu pot primi vouchere sociale de 250 de lei. Condiții de acordare

Publicat

Publicitate

Începând de luna viitoare, persoanele și familiile cu venituri mici vor putea primi tichete sociale, cu care să cumpere alimente de bază sau mese calde, relatează alba24.ro. Unele categorii de persoane nu vor avea acces la acestea, chiar dacă îndeplinesc condițiile de venit.

Este vorba despre persoanele care nu au domiciliul în țară sau cele aflate în închisoare.

Voucherele sociale pentru alimente și mese calde sunt, potrivit OUG 63/2022, în valoare de 250 de lei și se vor acorda o dată la două luni, în perioada iunie – decembrie 2022, potrivit avocatnet.ro.

Cine poate primi tichetele/voucherele sociale
pensionarii și persoanele, indiferent dacă sunt copii sau adulți, cu handicap (grav, accentuat sau mediu) cu venituri mai mici sau egale cu 1.500 de lei
familiile cu cel puțin doi copii în întreținere care au, pe membru de familie, venituri nete mai mici sau egale cu 600 de lei
familiile monoparentale care au venituri nete mai mici sau egale cu 600 de lei
familiile care au stabilit dreptul la ajutorul social în condițiile Legii nr. 416/2001
persoanele fără adăpost.
Cine nu va avea acces la tichete/vouchere sociale
Nu beneficiază de tichetele sociale acordate de guvern persoanele care aparţin categoriilor de beneficiari, de mai sus, care la data acordării sprijinului se află în perioada de satisfacere a stagiului militar, execută pedepse privative de libertate, au domiciliul sau reședința în străinătate, beneficiază de servicii sociale în regim rezidențial, publice sau private.

Potrivit OUG 63/2022, “sunt exceptate de la acordarea sprijinului material persoanele (…) care la data acordării sprijinului nu au domiciliul în România sau care nu fac dovada că locuiesc în România, potrivit legii, precum și persoanele care execută pedepse privative de libertate ori beneficiază de servicii sociale în regim rezidențial, publice sau private”.

Cine poate primi mai mult de un tichet
Anumite familii vor putea primi mai multe tichete sociale pentru alimente de bază și mese calde. Este vorba despre cele care se încadrează într-una dintre categoriile amintite și care includ și pensionari sau persoane cu dizabilități cu venituri reduse.

Publicitate

De principiu, beneficiarii vor fi identificați de autorități, urmând să primească ajutorul pentru mâncare prin poștă, la domiciliu. Doar familiile cu copii care nu beneficiază de alocație pentru susținerea familiei vor trebui să depună o cerere la primăria de domiciliu pentru a primi tichetele sociale pentru mâncare.

Acordarea tichetelor este cuprinsă în pachetul economico-social „Sprijin pentru România”.

Bugetul aprobat este în valoare de 3,1 miliarde de lei. 50% urmează să fie asigurat din fonduri externe nerambursabile în cadrul Programului Operaţional Incluziune şi Demnitate Socială, pentru perioada de programare 2021 – 2027, iar diferenţa de 50% va fi asigurată din fonduri de la bugetul de stat.

Distribuţia tichetelor se va realiza prin Compania Naţională Poşta Română, listele de beneficiari urmând să fie comunicate Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene de către Casa Naţională de Pensii şi Autoritatea Naţională pentru Plăţi şi Incluziune Socială.

Lista de beneficiari finali cuprinde circa 2,86 milioane de persoane.

Alte informații utile
Banii pot fi utilizați în termen de maxim 12 luni de la data fiecărei alimentări.
Nu se pot retrage bani de pe aceste tichete și nu pot fi schimbate în bani.
Tichetele sociale pe suport electronic pot fi utilizate doar pe teritoriul României, în termenul de valabilitate și numai pentru achiziționarea de produse alimentare și de mese calde.
Nu se primește rest în bani la folosirea tichetelor sociale.
Beneficiarul poate utiliza tichetele sociale pe suport electronic pentru produse alimentare și mese calde numai în rețeaua unităților afiliate, pe baza actului de identitate.
Sumele nu se impozitează și nu reprezintă bază de calcul pentru stabilirea contribuțiilor de asigurări sociale de stat, asigurări sociale de sănătate sau contribuția asiguratorie pentru muncă și nici nu sunt supuse executării silite.
Ce venituri nu se iau în calcul pentru acordarea tichetelor sociale
Nu se consideră venituri care se iau în calcul la stabilirea pragurilor de venituri enumerat mai sus:

alocația pentru susținerea familiei;
alocația de stat pentru copii;
alocația lunară de plasament;
ajutorul social;
ajutorul pentru încălzirea locuinței și suplimentul pentru energie;
indemnizația lunară, bugetul personal complementar lunar şi prestaţiile sociale prevăzute la art. 58 alin. (4) lit. b) şi, respectiv, alin. (5) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
indemnizația acordată în baza articolului 42 alineatul (4) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
indemnizația lunară de hrană, prevăzută de Legea nr. 584/2002 privind masurile de prevenire a raspândirii maladiei SIDA în Romania si de protectie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA;
indemnizația lunară de hrană, prevăzută de Legea nr. 302/2018 privind măsurile de control al tuberculozei;
stimulentul de inserție;
indemnizațiile, ajutoarele și sprijinul acordate în baza articolului 32 din OUG nr. 111/2010, aprobată prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare;
sumele acordate adoptatorilor în baza articolelor 100¹ – 100⁴ din Legea nr. 273/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
bursele şcolare;
stimulentul educaţional oferit sub formă de tichet social pentru stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor proveniţi din familii defavorizate;
sprijinul financiar prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 1.488/2004 privind aprobarea criteriilor şi a cuantumului sprijinului financiar ce se acordă elevilor în cadrul Programului naţional de protecţie socială „Bani de liceu”, cu modificările şi completările ulterioare;
veniturile obţinute din activităţile cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri în condiţiile Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
sumele ocazionale acordate de la bugetul de stat sau bugetele locale cu caracter de despăgubiri sau sprijin financiar pentru situaţii excepţionale;
alte venituri – definite la articolul 62 din Legea nr.227/2015, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția celor prevăzute la alineatul (1) litera k).
Ce se poate cumpăra cu  tichetele sociale
Tichetele sociale pe suport electronic vor putea fi folosite de beneficiari doar pentru achiziţia produselor alimentare și plata meselor calde. Aceste tichete nu permit efectuarea de operațiuni de retragere de numerar sau de preschimbare în numerar.

Se interzice unităților afiliate acordarea unui rest de bani la tichetele sociale pe suport electronic pentru produse alimentare și mese calde.

Cum se utilizează tichetele
Beneficiarul poate utiliza tichetele sociale pe suport electronic pentru produse alimentare și mese calde numai în rețeaua unităților afiliate, pe baza actului de identitate.

Fac excepţie de la această regulă persoanele fără adăpost care vor prezenta un document eliberat de autoritățile publice locale care va atesta identitatea acestora.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Solstițiul de vară 2025: Când va fi cea mai lungă zi din an. Legende și superstiții

Publicat

Publicitate

Solstițiul de vară 2025: evenimentul marchează cea mai lungă zi din an și începutul oficial al verii astronomice în țară. Acest fenomen este însoțit de tradiții populare și semnificații culturale importante, care celebrează lumina, viața și belșugul, scrie alba24.ro.

După momentul solstițiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, când este solstițiul de iarnă.

Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers. Denumirea de solstițiu („Soarele stă”) este dată de faptul că, la data respectivă, are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile acestuia.

Solstițiul de vară 2025: Ce înseamnă

Solstițiul de vară a avea loc anul acesta pe 21 iunie, la ora 5:42, ora României.

Termenul de „solstițiu” („Soarele stă”) provine de la faptul că, în această perioadă, are loc o modificare a direcției de deplasare a Soarelui în raport cu declinația sa.

În ziua solstițiului, Soarele atinge înălțimea maximă pe cer (pentru latitudinea medie a României), ajungând la 67° 52′ față de orizont.

Publicitate

Astfel, ziua are cea mai lungă durată din an, 15 ore și 32 de minute, iar noaptea, cea mai scurtă, cu doar 8 ore și 28 de minute.

Tot din acest motiv, perioada crepusculară este cea mai extinsă din an, iar în regiunile cu latitudini mari, acest fenomen se manifestă prin prelungirea crepusculului pe tot parcursul nopții, dând naștere spectaculoaselor „nopți albe”, potrivit astro-urseanu.ro.

Solstiţiul reprezintă cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare sau la cea mai mică înălţime faţă de Ecuator.

Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei Pământului.

Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an. Acest fapt generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Legende și supersitiții

Energia solstițiului de vară este considerată a fi una a pasiunii, vitalității, creativității și belșugului.

În vechime, solstițiul de vară reprezenta un prilej special pentru găsirea și utilizarea apei magice. Îmbăierea în lacuri sau râuri nu avea doar efecte curative, ci era și un ritual simbolic de renaștere.

În unele regiuni, spălatul cu roua adunată în ajunul solstițiului era o practică magică pentru frumusețe, iar în altele, îmbăierea în apa cu ierburi în noaptea solstițiului era folosită ca o cură pentru refacerea sănătății și a vigorii.

În România, solstițiul de vară este aproape de sărbătoarea Sânzienelor. În această zi, fetele împletesc coronițe din flori de sânziene și le aruncă peste case pentru a-și afla ursitul.

Solstițiul de vară și ritualul talismanului din aur

De momentul solstițiului de vară este legat și un ritual de transformare a unei bijuterii din aur în talisman norocos.

Se folosește orice fel de obiect din aur, indiferent dacă este un inel, o moneda sau pandativ.

Cu o zi inainte de solstițiu, bijuteria este pusă într-un vas rezistent la foc, plin cu ierburi uscate (cimbru, rozmarin, salvie, lavandă, mușețel, sunătoare), ce reprezintă elementul pământ.

În zorii zilei solstițiului de vară, se scoate obiectul de aur dintre ierburi și se pune într-un vas cu apă curată, apoi prin flacăra unei lumânări galbene sau aurii pentru a fi purificată.

Pe urmă, cu flacăra de la lumânare, se dă foc ierburilor uscate din vas, lasându-le să ardă și să își împrăștie aromele.

De la mijlocul zilei și până la apus, se lasă obiectul de aur într-un loc sigur de afară, astfel încât să fie sub lumina soarelui.

Seara, țineți strâns bijuteria într-o mână, închideți ochii și concentrați-vă asupra dorinței cele mai arzătoare, apoi pronunțați dorința cu glas tare, de 3 ori.

La final, se recită: „Fii vrăjit și legat, cu noroc, dragoste și lumină; belșugul să se reverse și energiile să străluce. Așa să fie”.

Solstițiul de vară. Când va avea loc în următorii ani

  • 2026: 21 iunie – ora 11:24
  • 2027: 21 iunie – ora 17:11
  • 2028: 20 iunie – ora 23:02

 

Citeste mai mult

Educație

Lângă noi: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași oferă 13.666 de locuri la admiterea de vară, cu peste 600 mai multe față de 2024

Publicat

Publicitate

Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iași (UAIC) scoate la concurs 13.666 de locuri pentru admiterea din luna iulie a acestui an, cu 656 mai multe decât anul trecut, dintre care 8.355 de locuri la studii universitare de licență, cu 193 mai multe decât anul trecut, 5.053 de locuri la studii universitare de masterat, cu 488 mai multe decât anul trecut și 258 de locuri la studii universitare de doctorat.

Potrivit unui comunicat de presă al instituției, absolvenții de studii liceale au la dispoziție 4.167 de locuri fără taxă și 4.188 locuri cu taxă, dintre locurile finanțate de la buget, 100 fiind alocate pentru absolvenți de licee din mediul rural, 20 pentru etnici romi, 30 pentru candidați proveniți din sistemul de protecție socială și 30 pentru candidați cu cerințe educaționale speciale.

Totodată, pentru admiterea la studii universitare de masterat sunt scoase la concurs 2.344 de locuri fără taxă și 2.709 locuri cu taxă, iar candidații la admiterea pentru studii doctorale au la dispoziție 150 de locuri fără taxă și 108 locuri cu taxă, la cele 14 școli doctorale ale UAIC.

‘Pentru admiterea 2025, candidații au la dispoziție 218 de programe de studii, învățământ cu frecvență, cu frecvență redusă și la distanță, dintre care 89 la studii de licență și 129 la studii de masterat. Oferta de anul acesta cuprinde șapte specializări noi, la studii de masterat: Dezvoltare regională și managementul programelor europene și Geopolitică și studii strategice în cadrul Facultății de Drept, Starea de bine, reziliență și riscuri sociale și Comunicare strategică în mediul digital la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, High Energy Physics, cu predare în limba engleză la Facultatea de Fizică, Innovation, Interoperability and Digital Transformation, cu predare în limba engleză la Facultatea de Informatică și Retorica discursului jurnalistic, publicitar, electoral, științific și literar la Facultatea de Litere’, transmit reprezentanții UAIC Iași.

Opt dintre cele 15 facultăți ale UAIC vor face admiterea pentru studii de licență exclusiv pe baza mediei generale de la examenul de bacalaureat. La trei facultăți (Drept, Informatică și Teologie Ortodoxă) se vor susține probe scrise, a căror pondere variază între 40 și 50% din media de admitere, iar la Geografie și Geologie, Informatică și Matematică se va lua în calcul și nota la diverse probe din cadrul examenului de Bacalaureat. În funcție de facultatea aleasă, candidații vor susține și probe eliminatorii de aptitudini sau probe sportive.

Admiterea la studii de masterat se va face, la majoritatea facultăților UAIC, pe baza unei medii în care examenul de licență va conta în proporții cuprinse între 20% și 80%, iar nota la prezentarea CV-ului sau a scrisorii de intenție sau interviul va avea o pondere cuprinsă între 20% și 60%. Facultățile de Drept, Informatică și Litere iau în calcul și media anilor de studii de licență, care are o pondere cuprinsă între 40% și 50% în media de admitere.

Publicitate

Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ Iași oferă 30 de specializări în limbi străine, cinci la studii de licență și 25 la studii de masterat. Candidații la admiterea 2025 au la dispoziție și 11 programe de studii la extensiile UAIC din Focșani, Botoșani și Piatra Neamț.

‘Laureații olimpiadelor școlare și ai concursurilor naționale și internaționale au dreptul să fie admiși pe locuri finanțate de la buget, fără susținerea concursului de admitere. Oferta de admitere pentru românii de pretutindeni cuprinde 1.189 de locuri, dintre care 717 locuri pentru studiile universitare de licență și 472 de locuri pentru studiile universitare de masterat. Românii de pretutindeni pot studia și la extensiile UAIC din Bălți și Chișinău, unde sunt disponibile șase programe la studii de licență și patru programe la studii de masterat’, mai menționează sursa citată.

Admiterea 2025 la UAIC Iași vine cu o noutate în ceea ce privește perioada de înscrieri, întrucât vor fi perioade diferite pentru înscrierea la studii de licență (7 – 12 iulie), respectiv studii de masterat și doctorat (14 – 19 iulie). Selecția și afișarea rezultatelor va avea loc între 13 și 31 iulie 2025 pentru studii de licență și în perioada 21-31 iulie 2025 pentru studii de masterat. Locurile rămase neocupate după sesiunea de admitere din iulie vor fi scoase la concurs în perioada 5 – 8 septembrie. Înscrierile se vor face atât la sediul universității, cât și online, pe platforma eadmitere.uaic.ro (https://eadmitere.uaic.ro/). Pe aceeași platformă se pot face și preînscrieri, până la data de 6 iulie. Preînscrierea oferă candidaților oportunitatea de a se familiariza din timp cu procesul de admitere și elimină necesitatea deplasării până la sediul UAIC pentru depunerea documentelor.

În perioada 4-31 iulie, UAIC va pune la dispoziția candidaților la admitere un call-center care va oferi informații privind oferta educațională, suport privind înscrierea și confirmarea locului. Call-center-ul va funcționa de luni până sâmbătă în intervalul orar 9:00 – 17:00. AGERPRES

Citeste mai mult

Administratie

VIDEO Ilie Bolojan – desemnat premier

Publicat

Publicitate

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat, vineri, pe liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan, pentru funcția de prim-ministru.

 

Șeful statului a avut, joi, consultări cu partidele și formațiunile politice reprezentate în Parlament pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru.

‘Îl desemnez pe domnul Ilie Bolojan ca prim-ministru. Vreau să mulțumesc partidelor care vor forma majoritatea parlamentară pentru aceste săptămâni de discuții. Este în interesul României ca Guvernul să fie sprijinit de o majoritate solidă și partidele au înțeles lucrul acesta. De asemenea, este în interesul României ca în majoritatea care susține Guvernul forțele politice să colaboreze, și am încredere că o vor face’, a afirmat președintele.

El s-a referit și la durata negocierilor privind formarea noului Executiv.

Publicitate

‘Evident că a fost o întrebare legitimă a societății de ce discuțiile acestea au durat o lună de zile. Pe de o parte, avem exemplul democrațiilor consolidate în care negocierea pentru formarea unui Guvern cu multe partide durează mult mai mult decât o lună. Pe de altă parte, au fost chestiuni importante, sensibile și măsuri dificile pe care partidele și le-au asumat pentru guvernare și niciuna din zilele pe care le-am petrecut în aceste discuții nu a fost o zi pierdută’, a afirmat șeful statului.

Nicușor Dan a apreciat că ‘urgența pentru România este relansarea economică’, dar pentru aceasta trebuie ‘o bază solidă’.

Șeful statului a subliniat problema deficitului.

‘Trebuie să muncim și responsabilitatea este a Guvernului și a coaliției care îl sprijină. E nevoie să corectăm deficitul financiar pentru a pune bazele pentru ca economia românească, cu tot potențialul pe care îl are, să poată să se dezvolte și să aducă prosperitate pentru români’, a arătat Nicușor Dan. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Zeci de mii de cazuri de violență domestică, au fost sesizate în primele cinci luni ale anului 2025

Publicat

Publicitate

Zeci de mii de cazuri de violență domestică, au fost sesizate în primele cinci luni ale anului 2025. Polițiștii au emise ordine de protecție și au deschis dosare penale, scrie alba24.ro.

În aceeași perioadă, polițiștii au intervenit la 49.989 de cazuri de violență domestică, dintre care 24.815 în mediul urban și 25.174 în mediul rural.

La nivel național, în primele 5 luni ale anului 2025, numărul faptelor penale înregistrate în domeniul violenței domestice a scăzut cu 18,5% față de primele 5 luni ale anului 2024, de la 23.047 la 18.787 de fapte.

Au fost înregistrate scăderi, comparativ cu perioada similară din anul 2024, pentru lovire sau alte violențe (de la 13.847 la 10.567 de fapte), amenințare (de la 2.906 la 2.206 fapte) și nerespectarea ordinelor de protecție provizorii (de la 318 la 276 de fapte).

Infracțiuni de lovire și alte violențe

Cea mai mare pondere în cadrul infracțiunilor o reprezintă „lovirea sau alte violențe” –  56,2%  (10.567 de fapte).

În aceeași perioadă, instanțele judecătorești au emis 5.141 de ordine de protecție, 1.783 fiind provenite din ordine de protecție provizorii.

Publicitate

Referitor la nerespectarea ordinului de protecție, au fost sesizate 2.114 infracțiuni.

La nivel național, au fost emise 4.670 de ordine de protecție provizorii, 1.783 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție.

Referitor la nerespectarea ordinului de protecție provizoriu, au fost sesizate 276 de infracțiuni, dintre care 172 în mediul urban și 104 în mediul în rural.

Dispozitive electronice de supraveghere

În primele 5 luni ale anului 2025, la nivel național, în 919 situații, a fost pusă în aplicare măsura de obligare a agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere.

În 3.218 situații, victimele au refuzat măsura de obligare a agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere.

Alte măsuri

Poliția Română a întreprins demersuri pentru a elabora instrumente de monitorizare post-eveniment a unei situații de violență domestică.

După o sesizare de violență domestică, polițiștii vor întreprinde demersuri să contacteze victima, pentru a furniza date cu privire la evoluția situației sesizate inițial, chiar dacă aplicarea formularului de evaluare nu a generat un risc sau în lipsa unei sesizări formale, urmând a fi dispuse măsuri suplimentare în funcție de fiecare caz.

Persoanei îi vor fi aduse la cunoștință toate informațiile incidente acestui domeniu, măsurile ce pot fi dispuse și căile de urmat pentru a beneficia de protecția acestor instrumente.

Totodată, pentru ca victimele să beneficieze de protecția tuturor instrumentelor prevăzute de lege, orice situație semnalată din sfera violenței domestice va fi adusă la cunoștința tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniu și va fi solicitat sprijin în gestionarea acestora, în funcție de competențele avute.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending