Grijă mare dacă mai mergeți la pescuit a copcă. Gheața este tot mai subțire și se pot întâmpla accidente nedorite. Trei persoane au ajuns, sâmbătă, la spital, în stare de hipotermie, după ce au căzut în lacul de acumulare Rojojești din comuna Mihăileni din județul Botoșani, au anunțat reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Suceava, citați de agerpres.ro.

Potrivit acestora, cele trei persoane se aflau la pescuit la copcă și au căzut în apă după ce gheața a cedat sub greutatea lor.

‘La fața locului, au ajuns echipajele pompierilor militari de la Garda de intervenție Siret, iar în sprijin au fost trimiși și colegii de la Detașamentul Dorohoi. Cu ajutorul bărcii pneumatice, pompierii sireteni au pornit spre cele trei persoane, care erau căzute prin gheața ruptă, cu apa peste nivelul pieptului, la o distanță de aproximativ 200 de metri de mal. Alte două bărci particulare au susținut intervenția militarilor, iar în scurt timp a ajuns și echipajul pompierilor dorohoieni, care au lansat și ei barca pe acumulare’, au precizat oficialii ISU Suceava.

Pompierii spun că intervenția a fost deosebit de grea, din cauza stratului subțire de gheață și a stufărișului, care au îngreunat atât accesul către victime, cât și recuperarea și transportarea lor către mal.

‘Din fericire, toate cele trei victime, conștiente, dar în stare de hipotermie, au fost aduse în siguranță pe mal, de unde au fost preluate de către echipajele medicale și paramedicale aflate la fața locului. După stabilizare, cele trei victime, bărbați, au fost transportate de ambulanțe la spital’, au adăugat reprezentanții ISU.

Primarii comunelor Călărași, Păltiniș, Avrămeni și Șendriceni au semnat în data de 28 februarie 2025, la Ministerul Energiei, contractele de finanțare din Fondul pentru Modernizare, ce vor permite realizarea de centrale fotovoltaice în fiecare dintre aceste localități.

Valoarea totală a celor patru proiecte este de aproximativ 7 milioane de lei, din care peste 80% reprezintă fonduri nerambursabile.

Aceste centrale fotovoltaice vor asigura energie electrică pentru întreaga infrastructură publică din comune – iluminatul public, unitățile de învățământ și alte obiective de interes public – generând economii anuale semnificative.

Prin aceste economii, comunele vor putea redirecționa fonduri pentru alte proiecte de dezvoltare locală. Cetățenii vor beneficia direct de pe urma acestor investiții, având parte de facturi mai mici, un mediu mai curat și o calitate a vieții îmbunătățită.

Această inițiativă reprezintă un pas important în direcția sustenabilității și modernizării infrastructurii publice din județ.

În 2025, Postul Mare, perioada de pregătire spirituală pentru Paște, are loc între 3 martie și 19 aprilie, încheindu-se cu sărbătorirea Învierii Domnului pe 20 aprilie, dată comună pentru ortodocși și catolici. Postul Paștelui, cel mai lung și sever din calendarul creștin, se întinde pe 40 de zile și culminază cu Săptămâna Patimilor, relatează alba24.ro. Cunoscut și sub denumirile de Păresimi sau Patruzecimea, acest post comemorează cele 40 de zile și nopți de post și rugăciune ale lui Iisus Hristos în pustiu, înainte de începutul misiunii Sale mesianice.

Rânduit iniţial de către Biserică pentru a-i pregăti pe cei ce urmau să primească botezul de Paşti, Postul Mare este şi un mijloc pentru credincioşi ca prin abstinenţă alimentară, rugăciune intensificată şi fapte caritabile, să primească şansa de a se purifica spiritual şi trupeşte.

Înainte de a începe acest post, există o tradiție importantă numită „Lăsatul Secului”. Aceasta marchează ultima zi în care este permisă consumarea de alimente de dulce și are rolul de a-i ajuta pe credincioși să se pregătească pentru rigorile Postului Paștelui.

„Lăsata Secului” este o practică religioasă ce se desfășoară cu o săptămână înainte de începutul postului, iar în 2025, aceasta a început pe 23 februarie. În această zi, credincioșii vor mânca pentru ultima dată, până la Paște, preparate pe bază de carne. Totodată, în săptămâna respectivă, se permit alimente dulci din lapte, ouă și brânză.

Lăsata Secului la brânză pentru Postul Paștelui

Din 2 martie, se lasă sec de brânză, iar la 3 martie începe efectiv Postul Paștelui, care va dura până pe 19 aprilie 2025. Lăsata Secului la brânză pentru Postul Paștelui este ultima zi în care creștinii ortodocși pot consuma produse lactate, ouă și pește înainte de intrarea în Postul Mare. Aceasta este cunoscută și sub denumirea de Duminica Albă și are loc în ultima duminică înainte de începutul postului.

Lăsata Secului pentru brânză are loc cu o săptămână înainte de Postul Paștelui, în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai. În 2025, această zi va fi pe 2 martie.

Tradiții și obiceiuri:

• Mese îmbelșugate cu lactate și ouă – Este ultima zi în care se consumă brânzeturi, lapte, smântână, unt, ouă și pește. După această zi, urmează Postul Mare, în care aceste alimente sunt interzise.
• Petreceri de familie – În unele zone, familiile se reunesc pentru o masă festivă, în care predomină preparatele din brânză, plăcintele și alte bunătăți.
• Focuri rituale – În anumite regiuni din România, se aprind focuri pe dealuri pentru a marca trecerea la perioada de post.
• Împăcarea cu cei din jur – Se spune că postul trebuie început cu inima curată, așa că în această zi se obișnuiește să ne cerem iertare de la cei din jur.
• Jocuri și tradiții populare – În unele zone, tinerii organizează jocuri și petreceri înainte de perioada de restricție a postului.

Această zi face parte dintr-o tradiție mai largă, alături de Lăsata Secului pentru carne, care are loc cu o săptămână înainte, în Duminica Înfricoșătoarei Judecăți.

În timpul Postului Mare, credincioşii se abţin de la carne, lactate, ouă şi alte produse animale, urmând o foarte strictă rigoare alimentară.

Excepţie fac Buna Vestire (25 martie) şi Duminica Floriilor (13 aprilie), zile în care este permis consumul de peşte.

Dincolo de această restricţie, postul presupune o intensificare a vieţii spirituale prin participarea la slujbe, rugăciune, spovedanie şi împărtăşanie, precum şi o perioadă de introspecţie şi de apropiere de ceilalţi.

Postul Paștelui 2025. Cum se ține post

Tradiţia actuală a Bisericii precizează că în cursul Postului Mare se posteşte astfel:

• în primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă
• în primele trei zile – luni, marţi şi miercuri – şi ultimele două zile – vineri şi sâmbătă – din Săptămâna Patimilor,
• la felmiercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după oficierea Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn
• în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

Anul acesta, bucuria va fi sporită și de faptul că toți creștinii sărbătoresc Paștele în aceeași zi, la 20 aprilie.

Postul Paștelui 2025 : 3 martie – 19 aprilie

• Floriile sunt în 13 aprilie. Săptămâna Patimilor este în perioada 14-18 aprilie.
• Prima zi de Paște: 20 aprilie (Învierea Domnului)
• A doua zi de Paște: 21 aprilie (Darul Învierii)
• A treia zi de Paște: 22 aprilie (Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer la Ierusalim)
• În 23 aprilie este Sfântul Mucenic Gheorghe.

Acest sfânt s-a născut în insula Naxos din părinţi binecredincioşi primind la botez numele Nicolae. Din fragedă pruncie a avut o aleasă înclinaţie spre cele duhovniceşti, fiind adesea găsit în paraclisul Sfântului Nicolae aflat pe moşia părinţilor unde înfăşurat într-un cerceaf petrecea timp îndelungat cântând toate cântările bisericeşti ştiute de dânsul.

După adormirea tatălui său, pe când Nicolae avea 19 ani, se mută împreună cu mama şi sora sa în Atena, iar la vârsta de 28 de ani se căsători, dobândind un copil. În 1879, fu hirotonit diacon, iar în 1884, preot. După plecarea soţiei sale la cele veşnice, vreme de 50 de ani, a liturghisit zilnic, timp în care nu s-a îmbolnăvit niciodată, de la 8 dimineaţa până la 2 sau 3 după-amiaza. Frânt de oboseală, mergea pe la casele celor apropiaţi ai săi şi se odihnea puţin aşezat într-un fotoliu. Seara, la ora 9, ajungea la una dintre biserici unde începea privegherea. Mânca în fiecare zi seara, iar în toate posturile mânca fără untdelemn. De praznice cânta paraclisele lor până la Odovanie. Bucuria şi viaţa sa au fost să slăvească pe Dumnezeu ziua şi noaptea, să săvârşească Liturghii, privegheri, Vecernii, Paraclise, agheasmă, Sfinte Masluri, Parastase.

Diferitele bisericuţe unde liturghisea sfântul părinte erau pentru mulţi mângâiere şi scăpare. Ani întregi purta cu sine pomelnicele primite în fiecare zi. Din nemăsurata sa iubire pentru cei trecuţi la cele veşnice, avea pomelnice îngălbenite de vreme la care adăuga mereu altele pe care le citea cu purtare de grijă părintească la fiecare Liturghie. Astfel, prin râvna sa, mulţi vor fi dobândit loc în Împărăţia Cerurilor. Ajuta familii nevoiaşe, văduve, orfani, mai ales pe văduvele tinere, deoarece sărăcia le împingea la stricăciune, tineri pentru a-şi plăti studiile. Şoferii de taxiuri îl duceau fără bani ştiind că cel care îl ducea pe sfântul părinte se bucura de mult câşting în ziua aceea.

Din tot ce făcea şi vorbea, se vedea că nu are nici o idee despre sfinţenia sa, căci lacrima pentru păcatele lui nu lipseau din ochii lui, deşi încerca să trăiască ascuns şi singur. Toate neajunsurile primite de la oameni le primea cu îndelungă răbdare, tăcere şi rugăciune, Dumnezeu de multe ori săvârşind minuni cu nevoitorul său plin de simplitate. A

stfel petrecu sfântul părinte o jumătate de veac, fără zgomot, neştiut de nimeni, însă avându-i în inima sa pe toţi, făcând din inima Atenei adevărată pustie şi umplând-o cu mireasma rugăciunii precum sihaştri de odinioară pustia. În anul 1932, plecă la cele veşnice, fiind îngropat, iar la vreme rânduită fiind aflat nestricat, răspândind bună mireasmă şi savarsind mulţime de minuni celor ce i se roagă cu credinţă.

Trecerea sa în rândul sfinţilor s-a săvârșit la 23 iulie 1992.