Connect with us

Actualitate

Pentru că sunt MURDARE și neîngrijite: 11 clădiri și terenuri din Botoșani, impozite mai mari cu 300 și 400% în 2025

Publicat

Publicitate

Începând cu anul 2025, 11 clădiri și terenuri din municipiul Botoșani au impozitele majorate cu 300% și chiar 400%, ca urmare a unei hotărâri adoptate de Consiliul Local în luna decembrie a anului trecut.

Decizia vizează proprietarii care au lăsat aceste imobile și terenuri în paragină, contribuind astfel la degradarea imaginii orașului.

O măsură necesară pentru protejarea orașului

Creșterea impozitelor pentru clădiri și terenuri neîngrijite este rezultatul unei strategii inițiate de consilierii locali încă din 2022. Obiectivul acestora este de a încuraja proprietarii să-și întrețină proprietățile, contribuind la îmbunătățirea esteticii urbane și a calității vieții în municipiu.

Printre clădirile vizate de această măsură se numără și câteva monumente istorice importante. În listă regăsim Casa Manolache Iorga (construită în mijlocul secolului XIX), Casa Silion (ridicată la mijlocul secolului XIX), Casa Palaga (de asemenea din mijlocul secolului XIX), imobile care figurează pe Lista monumentelor istorice și reprezintă o parte valoroasă a patrimoniului cultural al Botoșaniului, dar starea lor actuală lasă de dorit.

Terenuri neîngrijite – o altă problemă urbană

Publicitate

Pe lângă clădirile istorice, măsura afectează și mai multe terenuri abandonate, care au devenit surse de nemulțumire pentru cetățeni. Aceste spații sunt deseori asociate cu acumularea de deșeuri, creșterea necontrolată a vegetației și, în unele cazuri, cu probleme legate de siguranță.

Hotărârea Consiliului Local are un impact dublu: pe de o parte, își propune să crească gradul de responsabilitate al proprietarilor, iar pe de altă parte, vizează revigorarea aspectului orașului. Totuși, există și critici care consideră că măsura este insuficientă fără un sprijin concret pentru reabilitarea imobilelor istorice, care necesită investiții considerabile.

Un semnal de alarmă pentru proprietari

Această inițiativă reprezintă un mesaj clar pentru cei care ignoră starea propriilor proprietăți. Autoritățile speră că penalizările financiare îi vor motiva pe proprietari să ia măsuri rapide pentru a-și întreține clădirile și terenurile, contribuind astfel la păstrarea farmecului arhitectural al municipiului și la prevenirea deteriorării mediului urban.

Decizia Consiliului Local Botoșani ar putea deveni un exemplu de bune practici pentru alte localități din țară, unde clădirile abandonate și terenurile lăsate în paragină reprezintă probleme similare.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

În ultimele ore, doi botoșăneni au adormit și au uitat oalele cu mâncare pe foc. Vecinii au chemat pompierii în toiul nopții

Publicat

Publicitate

Nu lăsați aragazul nesupravegheat în timpul gătitului! În ultimele ore, doi botoșăneni au adormit și au uitat oalele cu mâncare pe foc. Mirosul de fum i-a alertat pe vecini, care au sunat imediat după ajutor.

În ambele situații, pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani au intervenit prompt, au aerisit locuințele și s-au asigurat că nu mai există niciun pericol. Din fericire, nimeni nu a fost rănit.

Respectarea unor reguli simple poate preveni producerea unui incendiu cauzat de lăsarea nesupravegheată a aparatelor de gătit. De aceea, vă recomandăm:

✔ să nu lăsaţi mâncarea pe foc, nesupravegheată;

✔ după ce aţi terminat de gătit asiguraţi-vă că aţi oprit cuptorul, aragazul și butelia;

✔ curăţaţi şi îndepărtaţi depunerile de grăsime şi resturile de mâncare de pe aragazurile, plitele şi grătarele din bucătărie, deoarece acestea pot lua foc uşor;

Publicitate

✔ nu lăsaţi copiii singuri în bucătărie. Păstraţi chibriturile şi brichetele acolo unde aceștia nu pot ajunge şi amplasaţi un dispozitiv de siguranţă la uşa de la cuptor.

Dacă ia foc uleiul sau conținutul dintr-o tigaie:

✔ opriţi alimentarea cu gaz/energie electrică a aragazului/maşinii de gătit pe care este tigaia (dacă puteţi să o faceţi în siguranţă) şi lăsaţi-o să se răcească;

✔ nu aruncaţi tigaia pe jos sau pe mobilierul de bucătărie şi nu turnaţi apă peste aceasta;

✔ stingeţi tigăile care sunt în flăcări acoperindu-le cu un capac sau punând un prosop ud peste acestea.

Limitarea aportului de oxigen necesar arderii duce la stingerea focului.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Cuvios Ilarion cel Nou, egumenul Mănăstirii Dalmat

Publicat

Publicitate

Sfântul Ilarion cel Nou, egumenul mânăstirii Sfântului Dalmat din Constantinopol este unul dintre Sfinții care prin mărturisirea lor statornică au ținut ortodoxia în vremuri de prigoană. Ilarion cel Nou sau cel Tânăr, numit așa pentru a nu fi confundat cu Sfântul Ilarion – marele ascet palestinian din cel de-al patrulea secol, s-a născut în Constantinopol în anul 775. Tatăl său se numea Petru și lucra la curtea imperială, iar mama era Teodosia.  

Când Ilarion a împlinit douăzeci de ani a intrat în mânăstirea Kerokepion și ulterior în obștea Mânăstirii Sfântului Dalmat. Ambele mânăstiri erau constantinopolitane. Viața sa îmbunătățită și faptul că avea de la Dumnezeu darul de a se lucra prin rugăciunile sale minuni a determinat pe egumenul mânăstirii să îl hirotonească preot. La moartea starețului său, temându-se că va fi numit stareț, Ilarion a fugit din mânăstire mergând în ascuns la o mânăstire din Muntele Olimp al Bitiniei. A fost aflat de frați care au intervenit la Patriarhul Nichifor al Constantinopolului, iar acesta împreună cu împăratul au trimis la Ilarion și l-au adus înapoi în Constantinopol.

A fost numit egumen și arhimandrit potrivit regulii acelei mânăstiri, al cărei egumen era începând de la al treilea Sinod Ecumenic inclusiv exarh al tuturor mânăstirilor din Constantinopol. Venirea pe tron a împăratului iconoclast Leon al V-lea Armeanul l-a găsit pe Sfântul Ilarion în poziția de egumen. Acesta, demarând politica sa de luptă împotriva celor ce cinsteau icoanele, a încercat să-și atragă de partea sa personalitățile duhovnicești ale vremii. Sfântul Ilarion a refuzat să susțină astfel de politici neortodoxe și a fost întemnițat în mai multe rânduri, biciuit și izolat în cele din urmă în fortăreața Protilion.

La moartea lui Leon al V-lea, în anul 820, Ilarion a fost primit în casa unei evlavioase creștine. Mărturisirea lui Ilarion nu s-a încheiat aici. A căzut din nou victima persecuțiilor inițiate de împăratul Teofil, mânat de același zel împotriva celor ce susțineau ortodoxia cinstirii sfintelor icoane. Sfântul Ilarion a fost bătut și exilat în insula Afusia, în Sudul Propontidei. Aici a locuit într-o celulă strâmtă timp de opt ani.

Bunul Dumnezeu i-a rânduit Sfântului Ilarion să se întoarcă în mânăstirea sa și să fie martor al biruinței Ortodoxiei în anul 843, când a fost proclamată definitiv ortodoxia cinstirii Sfintelor icoane sub împărăteasa Teodora. Sfântul Ilarion cel Nou a trecut la Domnul doi ani mai târziu, pe 6 iunie în anul 845.

 

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 5 iunie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 5 iunie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase joi, 5 iunie 2025:

Loto 6 din 49: 37, 19, 6, 47, 15, 44

Loto 5 din 40: 39, 34, 8, 16, 9, 23

Joker: 26, 7, 15, 35, 40 + 11

Noroc: 3 9 1 6 4 2 9

Publicitate

Super Noroc: 9 2 4 4 1 8

Noroc Plus: 8 3 6 9 7 1

Citeste mai mult

Actualitate

Proiect la Senat: Cumulul de contracte de muncă în instituțiile publice, companiile de stat și regiile autonome va fi interzis

Publicat

Publicitate

Liberalii au depus un proiect de lege în Parlament care interzice cumulul de contracte de muncă în instituțiile publice, companiile de stat și regiile autonome în măsura în care acestea depășesc împreună 12 ore lucrate pe zi. Măsura vine în contextul în care mulți bugetari lucrează, cel puțin teoretic, la mai multe instituții, depășind numărul legal de ore de muncă pe zi, care este de 12 ore, relatează alba24.ro.

Inițiativa depusă vizează reducerea risipei bugetare, prevenirea contractelor fictive sau ineficiente și încurajarea unei distribuții mai echitabile a resurselor umane în sectorul public, a transmis deputatul liberal Octavian Oprea, transmite G4Media.

Cumulul de contracte de muncă în instituțiile publice va fi interzis

Proiectul depus prevede modificarea și completarea Legii nr. 53/3003 – Codul muncii și a art. 6 din Legea nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii:

Art. I – Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 35, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, (21), cu următorul cuprins:

“(21) În cazul salariaților care încheie mai multe contracte individuale de muncă cu instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz, durata maximă a timpului de muncă este de 12 ore pe zi. ”

Publicitate

2. La articolul 39, după alineatul (2) se introduce unu nou alineat, alin. (21), cu următorul cuprins:

“(21) La încheierea contractului individual de muncă sau în cazul modificării timpului de muncă, salariatul care se află în situația prevăzută la art. 35 alin. (11), are obligația de a declara pe proprie răspundere existența celorlalte contracte individuale de muncă încheiate cu instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz,  precum și durata timpului de muncă aferentă fiecărui contract.”

3. La articolul 40, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (21) și (22), cu următorul cuprins:

“(21) Instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz, în calitate de angajatori, au obligația ca, anterior încheierii unui contract individual de muncă sau în cazul modificării timpului de muncă, să verifice situația salariatului în Registrul General de Evidență a salariaților REVISAL/REGES – ONLINE.

(22) La încheierea contractului individual de muncă sau în cazul modificării timpului de muncă, angajatorii prevăzuți la alin. (21)  au obligația să solicite salariatului o declarație pe proprie răspundere privind existența altor contracte individuale de muncă și durata timpului de muncă aferentă fiecărui contract.”

4. La alineatul (1) al articolului 260, după litera b), se introduce o nouă literă, b1), cu următorul cuprins:

“b1) nerespectarea obligației prevăzute la art. 40 alin. (21) se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei;”

5. La alineatul (1) al articolului 260, după litera f), se introduc două noi litere, f1) și f2),  cu următorul cuprins:

“f1) nerespectarea obligației prevăzute la art. 39 alin. (21) se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei;

f2) nerespectarea de către angajat a duratei maxime a timpului de lucru, indiferent de numărul de contracte individuale de muncă, se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei;”

6. La articolul 264, după alineatul (1), se introduce un nou alineat, (11), cu următorul cuprins:

“ (11) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează și infracțiunea constând în încheierea unui contract individual de muncă cu nerespectarea, cu știință, de către angajator,  a duratei maxime a timpului de lucru prevăzută de art. 35 alin.  (21). ”

II. La articolul 6 din Legea nr. 108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 3 mai 2012, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (2), se introduc două noi alineate, (21) și (22), cu următorul cuprins:

“(21) În cazul salariaților care încheie mai multe contracte individuale de muncă cu instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz, Inspecția Muncii controlează respectarea duratei maxime a timpului de lucru prevăzută de art. 35 alin. (21) din  Legea nr. 53/3003 – Codul muncii, indiferent de numărul de contracte individuale de muncă.

(22) În vederea respectării duratei maxime a timpului de lucru prevăzută de art. 35 alin. (21) din  Legea nr. 53/3003 – Codul muncii  de către instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz, Inspecția Muncii asigură implementarea și administrarea unui mecanism automat de alertă, în cadrul Registrul General de Evidență a salariaților REVISAL/REGES – ONLINE,  care semnalează depășirea acestei durate ca urmare a cumulului de contracte individuale de muncă. ”

III. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a articolului I, instituţiile şi autorităţile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu regiile autonome şi/sau societăţile din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz, vor proceda, în conformitate cu propria opțiune a salariatului, la încheierea, respectiv modificarea, după caz, a contractului/contractelor individuale de muncă în vederea respectării duratei maxime a timpului de lucru prevăzută de art. 35 alin.  (21).

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending