Connect with us

Actualitate

Pensii speciale 2025: Guvernul renunță la impozitarea progresivă. Care va fi cota de impozit pentru pensiile peste 3.000 de lei

Publicat

Publicitate

Pensii speciale 2025. Guvernul renunță la impozitarea progresivă pentru partea necontributivă din pensiile speciale. Este vorba despre cele care le primesc magistrații, militarii și polițiștii. Se respectă astfel decizia Curții Constituționale de la finalul anului trecut, scrie alba24.ro

Se revine la cota de impozitare de 10% pentru sumele ce depășesc plafonul de 3.000 de lei. Detaliile sunt prezentate într-un proiect de ordonanță de urgență publicat de Ministerul Finanțelor.

Pensii speciale 2025. Modificări propuse

În nota de fundamentare a proiectului se precizează că se propune modificarea prevederilor Codului fiscal referitoare la calculul impozitului pe veniturile din pensii și la termenul de plată al acestuia, în sensul punerii de acord cu Decizia nr. 724/2024 a Curții Constituționale a României.

Modalitatea de stabilire a impozitului este cea anterioară modificărilor declarate neconstituționale, prin renunțarea la impozitul progresiv și reinstituirea cotei unice de impozitare de 10%. De asemenea, se reglementează același plafon neimpozabil pentru toate veniturile de această natură, respectiv plafonul lunar de 3.000 lei, în acord cu argumentele reținute de Curtea Constituțională.

Totodată, se menține mecanismul de calcul, reținere și plată a impozitului pe venitul din pensii de către plătitorii de venituri din pensii, precum și termenul de plată a impozitului reținut, respectiv până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei.

Potrivit reglementărilor actuale, impozitarea pensiilor care includ venituri necontributive se face diferit în funcție de componentele acestora. În acest context, venitul lunar din pensii este tratat pe două niveluri: venitul contributiv și cel necontributiv.

Publicitate

Pensii speciale 2025: Decizia Curții Constituționale

Prin Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 91 din data de 31 ianuarie 2025, Curtea Constituțională a României a constatat că dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, sunt neconstituţionale.

 

În acest sens criticile aduse vizează, între altele, instituirea impozitării progresive, coroborată cu un mod de calcul al impozitului care face deosebirea între partea contributivă a pensiei şi partea necontributivă.

De altfel, în comunicatul de presă al Curții Constituționale a României din data de 19 decembrie 2024, se arată că, ”în aceste condiții, rămân aplicabile dispozițiile Codului fiscal referitoare la cota de impozit de 10% aplicabilă fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil”, se mai arată în nota de fundamentare.

Articolul declarat neconstituțional instituia în sarcina plătitorilor de venituri din pensii obligația privind calculul impozitului, reținerea și plata acestuia la bugetul de stat. De asemenea, reglementa aplicarea acestor prevederi în cazul drepturilor de pensie restante, a veniturilor din pensiile de urmaş, precum și în cel al veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii, sumelor reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie, stabilite în baza hotărârilor judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărârilor judecătoreşti definitive şi executori.

Pensii speciale 2025: cum se face în prezent impozitarea venitului din pensii

Pentru pensiile cu aplicarea principiului contributivității, indiferent de nivel, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 3000 de lei: cotă de impunere de 10%.

Pentru pensiile cu componentă contributivă și necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 3000 de lei:

– pentru partea contributivă se aplică cotă de 10%

– pentru partea necontributivă, se plică progresiv, potrivit profit.ro:

  • 10% pentru venitul ce nu depășește câștigul salarial mediu net sau care este egal cu acesta
  • 15% pentru venitul între câștigul salarial mediu net și cel brut (folosit la calculul bugetului de asigurări sociale)
  • 20% pentru venitul ce depășește câștigul salarial mediu brut.

Pentru pensiile care au doar componentă necontributivă:

  • 10% pentru venitul care este mai mic sau egal cu câștigul salarial mediu net;
  • 15% pentru venitul între câștigul salarial mediu net și câștigul salarial mediu brut;
  • 20% pentru venitul ce depășește câștigul salarial mediu brut.

Pensii speciale 2025: Context

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională și legea de completare a Legii privind pensiile militare. Decizia a fost dată în 11 martie.

„În esență, Curtea a reținut că reglementarea a două sisteme de echilibrare a pensiilor militare, cu regimuri juridice diferite, în funcție de data intrării în vigoare a legii criticate, încalcă prevederile art.16 alin.(1) din Constituție”, potrivit CCR.

Avocatul Poporului reclama faptul că legea de modificare a Legii pensiilor militare nu avea aprobate și sursele de finanțare.

Dacă legea ar fi trecut de Curtea Constituțională și ar fi fost promulgată de președinte, România risca să piardă încă 660 milioane de euro din PNRR, deoarece actul modifică jalonul privind pensiile speciale, considerat anterior îndeplinit de Comisia Europeană, potrivit hotnews.ro.

”Potrivit estimării realizate de Guvern, impactul lunar generat de actualizarea soldei de grad este estimat la aproximativ 130 milioane lei, iar cel generat de actualizarea soldei de funcție – la aproximativ 240 milioane lei, ceea ce duce la un impact bugetar lunar total de aproximativ 370 milioane lei”, mai notează Avocatul Poporului.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Avarie la rețeaua de apă din Dorohoi: Furnizarea oprită pe mai multe străzi. Lucrări luni, între 08:00 și 16:30

Publicat

Publicitate

S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani anunță întreruperea temporară a furnizării apei potabile în municipiul Dorohoi, ca urmare a unei avarii apărute pe rețeaua de alimentare cu apă de pe strada Războieni.

Potrivit operatorului, începând din această seară, 25 ianuarie 2026, ora 22:00, vor fi efectuate manevrele de închidere a apei și golirea rețelei, urmând ca lucrările de intervenție și remediere să se desfășoare luni, 26 ianuarie 2026, în intervalul orar 08:00 – 16:30.

Vor fi afectate următoarele zone și străzi: George Enescu, C.D. Gherea, Războieni, precum și zona Lidl și zona Gării.

Reprezentanții Nova Apaserv îi roagă pe consumatorii din zonele vizate să își asigure rezervele necesare de apă pentru consum și uz casnic pe durata întreruperii.

Operatorul își cere scuze pentru disconfortul creat și le mulțumește cetățenilor pentru înțelegere.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (424)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

 ALTE TREI ÎNTREBĂRI PENTRU MIHAI C. V. CORNACI

Georgică Manole: Cum a evoluat secția Botoșani, în ani, cantitativ, dar mai ales calitativ?

Mihai Cornaci : Vorbind de aspectul cantitativ putem face trimitere directă la prevederile statutare.

În vechile statute, cât și în actualul Statut, la art. 50 și respectiv 49 se menționează că: „În localitățile în care domiciliază cel puțin 10 membri activi, cu drept de vot, se vor putea constitui secții ale Societății Numismatice Române”

Cea de-a XII-a secție  a SNR a luat ființă la Botoșani cu un număr de 16 membri și mai mult decât atât cu calitatea de simpatizanți. Dintre aceștia, nucleul de bază a fost asigurat de: Mihai S. Urigiuc (legitimația nr. 462/27.09.1972); Rott Otto (legitimația nr. 743/28.10.1974); Cornaci Mihai (legitimația nr. 744/28.10.1974) și care, până la data înființării Secției Botoșani au activat la SNR București și Secția Suceava.

Publicitate

Pe parcursul anilor, până la data de 16.12.2006, numărul membrilor a crescut, ajungându-se la 109 înscriși în evidență, dintre care 38 corespondenți.

În această perioadă, o mare parte din numărul membrilor înscriși nu și-au plătit cotizația mai mulți ani la rând, pierzându-și calitatea de membru al SNR, fiind radiați din evidență, cu aprobarea adunării generale (art. 46 din Statute, București 1981 și Statutul SNR din 27 martie 2004), iar un număr de 13 membri au încetat din viață. Curba descreșterii valorii cantitative a membrilor secției din anul 2002, când s-au sărbătorit 20 de ani de la înființare și când, ca întotdeauna a fi membru SNR înseamnă să ai cotizația plătită „la zi”. 2002 – 33 membri; 2003 – 26 membri; 2004 – 29 membri; 2005 – 29 membri; 2006 – 26 membri; 2007 – 31 membri; 2008 – 26 membri; 2009 – 24 membri; 2010 – 20 membri; 2011 – 14 membri.

Aspectul calitativ al membrilor secției de la Botoșani a constituit o permanentă preocupare din partea comitetului. Încă de la înscriere, cei interesați erau provocați la întâlniri sau dialoguri pregătitoare de către membrii comitetului cât și de membrii care eliberau cele două recomandări, componente de bază la completarea dosarului de primire.

În această situație „nașul” majorității membrilor botoșăneni a fost distinsul președinte fondator ec. Mihai S. Urigiuc, care, în perioada 1987-1988 a inițiat și organizat la Casa de Cultură a Sindicatelor cursuri speciale de numismatică la care au fost invitați să țină prelegeri specialiști de seamă din țară. Lunar, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Botoșani, distinse personalități în domeniu, istorici, numismați, arheologi, oameni de cultură au ținut lecții de înaltă ținută unde, alături de cursanți au participat și categorii de simpatizanți.

Printre lectori, menționăm cu plăcere pe: doamna dr. Maria Dogaru (Arhivele Naționale); doamna prof. Constanța Știrbu (șef cabinet numismatic la Muzeul de Istorie Națională); prof. univ. dr. Constantin Preda, (președinte SNR); ec. Aurică Smaranda (secretar general SNR); ing. Tudorică Stancu (director Monetăria Statului); col (r.)Ioan Dogaru (președinte Secția CCA a SNR); ing. Vitalie Umlauf (membru activ SNR București); ing. Radu Drăgănescu, membru activ al SNR Iași).

La buna desfășurare a acestor cursuri și-au mai adus contribuția: prof.: Neculai Sârbu (director al Casei de Cultură a Sindicatelor Botoșani, membru activ al Secției Botoșani); dr. Lazăr Băciucu (secretar al Comitetului Județean al PCR Botoșani și mai târziu director executiv al DJCCPCN Botoșani); prof. Lucica Pârvan (director al Muzeului Județean de Istorie Botoșani).

Efectul însușirii cunoștințelor de la aceste cursuri s-a evidențiat în întocmirea pe criterii științifice a unor exponate tematice, cronologice sau cu subiect cu care unii membri ai secției s-au remarcat în expoziții locale, interjudețene sau naționale.

De asemenea, unii membri ai secției Botoșani au participat la o parte dintre multiplele manifestări științifice, în cadrul cărora erau făcute cunoscute cele mai noi realizări și descoperiri din domeniu.

În cadrul dezbaterilor, în special la cele ale simpozioanelor erau exprimate și punctele de vedere care veneau în sprijinul clarificării problemelor controversate.

Acest ansamblu de activități pentru care „se fac vinovați” cei mai sus menționați parcă vin să confirme cugetarea lui Petre Ispirescu „Cine voiește a ști, trebuie să se instruiască” (Documente și manuscrise, II, p. 154)

 G.M.: Au fost și momente de excepție în activitatea secției?

 M.C.: Au fost mai multe momente deosebite, dar unul de excepție este organizarea și desfășurarea la Botoșani, în intervalul 15-17 mai 1987, al celui de-al IV-lea Simpozion Național de Numismatică sub genericul „Permanența statală și lupta pentru unitate și independență a poporului român reflectată în numismatică”. Organizat ca o reuniune științifică de specialitate, reluare în formă modificată a vechilor „Congrese de numismatică și arheologie” a dispus de un bogat și variat program  de comunicări de numismatică antică, medievală și modernă, precum și din componentele acesteia: medalistică, sigilografie, heraldică, gliptică și insignografie. Acest moment a rămas ca un punct distinct pe curba afirmării noastre ca secție pe plan național.

Deși asemenea manifestări se doreau în spiritul programului ideologic al acelei perioade, comunicările au adus un plus de informații, ale celor mai însemnate personalități la diferitele aspecte ale istoriei și artei românești, ale celor mai însemnate evenimente și personalități din viața poporului român.

În cursul anului 2000, unui număr de 10 botoșăneni li s-a oferit prin decret prezidențial medalia comemorativă „150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu”. Dintre aceștia 4 au avut calitatea de membri activi ai secției Botoșani. Au promovat viața și opera poetului în numismatică și filatelie. Medaliații sunt: Mihai S. Urigiuc (decret nr. 4/12.01.2000)Ștefan Nicolau (decret nr. 225/09.06.2000); Coriolan Chiricheș (decret nr. 439/06.11.2000); Mihai C.V. Cornaci (decret nr. 439/06.11.2000).

Al treilea moment apreciat ca fiind de excepție s-a consumat la 1 dec. 2006, când la Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” Botoșani a fost inaugurat și pus în circuitul public Cabinetul de Numismatică și Filatelie, primul de acest fel din bibliotecile publice din România.

Cu această realizare se poate afirma că numismatica botoșăneană a ajuns la un moment al împlinirii spre satisfacția tuturor celor care au „pus o cărămidă” la această ctitorie: domnul conf. Univ. dr. Constantin Mălinaș, atestat ca expert al Ministerului Culturii și Cultelor în probleme de carte veche, manuscrise și bibliofilie a întocmit referatul de specialitate necesar doamnei consilier județean Elena Condrei, inițiatoarea și susținătoarea proiectului de hotărâre, domnul economist Constantin Conțac (președintele Consiliului Județean Botoșani, prof. Cornelia Viziteu (directorul Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu”.

La finalizarea acestui proiect s-au atașat cu bune intenții și fapte următorii: ec. Mihai S. Urigiuc, ing. Coriolan Chiricheș, col (r.) Ioan Siminiceanu, dr. Lucia Olaru Nenati, dr. Angela Paviliuc Olaru, prof Ștefan Nicolau, expert parlamentar Mihai Costin, ec. Alexandra Condrei-Țiplea, Muzeograf Gheorghe Ciutacu (Colilia, jud. Ialomița).

Un moment de neuitat a fost acordarea titlului de Membru de Onoare al Societății Numismatice Române președintelui fondator al Secției numismatice Botoșani, Mihai S. Urigiuc.

Cu această calitate a mai fost onorat botoșăneanul Nicolae Iorga la scurt timp după înființarea SNR, când societatea și-a înnobilat rândurile cu personalități de același calibru ale vieții politice și cultural-științifice cum au fost: Vasile Pârvan, Spiru Haret, I.C. Brătianu, D. Onciul, G. Murnu ș.a.

Acest titlu acordat mentorului nostru Mihai S. Urigiuc, pentru întreaga activitate pe tărâmul diversificat al numismaticii, la împlinirea vârstei de 80 de ani (01.11.2007) a constituit un alt moment de excepție pe curba afirmării, sugerând de această dată recunoașterea muncii și a valorii colecționarilor de numismatică din județul Botoșani.

G.M.: Au fost și proiecte nefinalizate?

M.C.: Da. Încă înainte de a ne constitui statutar, la ședințele de întâlnire, viitorul președinte Mihai S. Urigiuc venea cu diverse propuneri organizatorice, expoziționale, editoriale etc. majoritatea dintre acestea fiind înfăptuite mai târziu. Una dintre aceste propuneri a fost găsirea contextului legal și favorabil pentru a se înființa la Botoșani Muzeul Monedei.

Pe rând autoritățile locale ale timpului respectiv au apreciat propunerea, însă nu s-au implicat cu nimic pentru a putea fi pusă în practică.

Bune intenții au avut în mandatul lor primarii Ion Cojocaru și Florin Egner, însă fără sprijinul majorității consilierilor.

În sarcina autorităților locale a fost acordarea unui spațiu corespunzător pentru astfel de obiectiv cultural-științific ce urma să întregească meritoriu tradiția acestui colț de țară, despre care cu doi ani în urmă conf. Univ. dr. Constantin Mălinaș aprecia: „…Cred că la Botoșani este pământul bun de pus în loc de nisip la clepsidra lumii!” (Elena Condrei. Eminescu nestins. Interviuri cu conf. univ. dr. Constantin Mălinaș, p. 27)Deși la proiect au aderat toți membrii secției și o bună parte dintre oamenii de cultură botoșăneni, a rămas doar un vis. Proiectul a fost reluat în altă dimensiune când, la 1 dec. 2006 era pus în circuitul public Cabinetul de numismatică și Filatelie de la Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” Botoșani.

Citeste mai mult

Eveniment

Zile libere 2026: Când vine următoarea minivacanță și câte sărbători legale pică, de fapt, în timpul săptămânii

Publicat

Publicitate

Anul 2026 aduce pentru angajații din România 16 zile libere legale, însă doar 12 dintre acestea sunt în zile lucrătoare și pot fi valorificate ca timp liber efectiv. Prima sărbătoare importantă din calendar, 24 ianuarie – Unirea Principatelor Române, a picat sâmbăta, astfel că pentru cei mai mulți salariați nu a însemnat o zi liberă în plus, relatează alba24.ro.

În calendarul zilelor libere legale, următorul interval de minivacanță va fi abia de Paște 2026, la mijlocul lunii aprilie. Va fi un weekend prelungit, cu patru zile libere.

Apoi, minivacanța de 1 Mai va fi cu trei zile libere pentru unii angajați.

Zile libere 2026

În anul 2026 sunt 17 zile libere legale, însă 1 Iunie (Ziua Copilului) coincide cu a doua zi de Rusalii, astfel că, practic, vor fi doar 16. Dintre acestea 12 zile sunt în cursul săptămânii și 5 în weekend.

  • Joi, 1 ianuarie: Anul Nou
  • Vineri, 2 ianuarie – A doua zi de Anul Nou
  • Marți, 6 ianuarie – Boboteaza
  • Miercuri, 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul
  • Sâmbătă, 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române
  • Vineri, 10 aprilie – Vinerea Mare înainte de Paștele Ortodox
  • Duminică, 12 aprilie – Paștele Ortodox
  • Luni, 13 aprilie – A doua zi de Paște
  • Vineri, 1 mai – Ziua muncii
  • Duminică, 31 mai – Rusaliile
  • Luni, 1 iunie – A doua zi de Rusalii și Ziua Copilului
  • Sâmbătă, 15 august – Adormirea Maicii Domnului
  • Luni, 30 noiembrie – Sfântul Andrei
  • Marți, 1 decembrie – Ziua Națională a României
  • Vineri, 25 decembrie – prima zi de Crăciun
  • Sâmbătă, 26 decembrie – A doua zi de Crăciun.

Drepturi pentru salariați

Angajații au mai multe drepturi în contextul zilelor libere legale. Dacă muncesc în firme sau instituții în care trebuie asigurată continuitatea activității (unități medicale de exemplu), Codul Muncii prevede că:

  • trebuie să primească compensații în zile libere, acordate în următoarele 30 de zile.

Dacă nu este posibilă acordarea de libere, se plătește spor de cel puțin 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.

Publicitate

Dacă nu respectă aceste prevederi, angajatorii riscă amenzi între 5000 și 10.000 de lei.

De asemenea, concediul de odihnă se acordă anual, cel puțin 21 de zile lucrătoare, proporțional cu activitatea prestată.

Alte zile libere

Potrivit legislației, angajatul are dreptul și la alte zile libere, plătite, pentru:

  • căsătoria salariatului: 5 zile
  • căsătoria unui copil: 2 zile
  • nașterea unui copil: 10 zile (+15 zile dacă a urmat un curs de puericultură)
  • decesul soțului/soției, părinților, copiilor, socrilor, fraților/surorilor: 5 zile
  • schimbarea locului de muncă/domiciliului: 5 zile
  • donarea de sânge: 1 zi
  • îngrijirea sănătății copilului: 2-3 zile.

Angajații în medii toxice/periculoase pot primi 3-10 zile suplimentare.

Pentru rezolvarea unor situații personale, cu acordul angajatorului, se poate acorda concediu fără plată, ce poate ajunge până la 90 de zile în anumite domenii.

Citeste mai mult

Eveniment

Cod galben de ceață în județul Botoșani, prelungit până la miezul nopții: Vizibilitate sub 200 de metri, izolat sub 50

Publicat

Publicitate

Șoferii din județul Botoșani sunt avertizați să circule cu prudență, după ce meteorologii au actualizat prognoza și au emis un nou Cod galben de ceață, valabil până la miezul nopții.

Potrivit atenționării, ceața va reduce vizibilitatea pe drumurile din județ sub 200 de metri, iar izolat chiar sub 50 de metri, condiții care pot favoriza producerea unor accidente, mai ales pe segmentele de drum deschise și în zonele cu trafic intens.

În funcție de condițiile locale, fenomenul poate fi însoțit de formarea de ghețuș, polei sau chiciură, ceea ce poate transforma carosabilul într-un pericol real, mai ales în orele serii și pe timpul nopții.

Autoritățile recomandă conducătorilor auto să reducă viteza, să folosească sistemele de iluminare, să păstreze distanța regulamentară între autovehicule și să evite manevrele riscante. Pietonii sunt sfătuiți să fie atenți la zonele alunecoase, pentru a preveni căzăturile și accidentările.

Pompierii militari anunță că sunt la datorie 24 de ore din 24, pregătiți să intervină și să sprijine populația în orice situație de urgență.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending