Jandarmeria avertizează: „Nu tot ce pare real, este real”. Reprezentanții Jandarmeriei Române au realizat recent un clip video care demonstrează cât de ușor pot fi create, cu ajutorul inteligenței artificiale, imagini și filmări care par autentice, dar care nu au existat niciodată în realitate. „Nu lăsați un algoritm să vă controleze emoțiile”, avertizează Jandarmeria.

Inițiativa Jandarmeriei de a prezenta cetățenilor pericolele conținutului generat artificial vine într-un moment în care tehnologia de deepfake și generare de imagini/clipuri video cu ajutorul inteligenței artificiale devine tot mai accesibilă și mai convingătoare.

În era în care granița dintre real și artificial devine din ce în ce mai neclară, responsabilitatea fiecăruia dintre noi este să dezvoltăm abilități de verificare a informațiilor și să nu permitem emoțiilor să ne dicteze comportamentul online.

Verificarea, gândirea critică și consultarea surselor oficiale rămân cele mai puternice arme împotriva dezinformării.

Jandarmeria avertizează: „Nu tot ce pare real, este real”

În centrul campaniei se află un jandarm, George. La un moment dat, deși imaginea lui George este reală, vocea care îi însoțește prezentarea este generată artificial – o primă demonstrație a capacităților tehnologiei de a manipula percepția noastră.

„Dacă vedeți pe internet o imagine cu forțele de ordine, sunteți siguri că e reală? De cele mai multe ori, avem tendința să credem că da.

Aceasta nu este vocea mea. Deși mă vedeți cu mine, vocea este generat artificial.

Eu sunt George și astăzi vă arăt cât de ușor pot să-i create imagine și clipuri care par reale”, transmite jandarmul, subliniind prima lecție importantă: nu putem avea încredere orbește în ceea ce vedem și auzim online.

Simplitatea înfricoșătoare a manipulării cu ajutorul AI

Clipul continuă cu o demonstrație practică, care arată cât de simplă și accesibilă a devenit tehnologia de generare a conținutului fals.

„Scriu câteva detalii, apăs un buton și iată: o imagine care pare filmată, dar care nu a existat niciodată în realitate. (…)

Astfel, oricine, cu cunoștințe minime de tehnologie, poate genera imagini sau videoclipuri false care să pară autentice, inclusiv materiale care prezintă forțele de ordine în situații fictive.

Arma emoțională a dezinformării

Jandarmeria atrage atenția asupra unui aspect esențial al dezinformării: aceste materiale false nu apar întâmplător.

„De multe ori sunt realizate ca să strânească emoții puterice, frică, furie, panică și să ne facă să reacționăm fără să mai verificăm”, au explicat reprezentanții Jandarmeriei.

Manipularea emoțională este cheia succesului dezinformării. Când suntem copleșiți de emoții intense, capacitatea noastră de gândire critică scade, iar tendința de a distribui informația fără verificare crește dramatic”, au precizat reprezentanții Jandarmeriei.

Apărarea împotriva dezinformării

Reprezentanții Jandarmeriei au transmis că inteligența artificială (AI) poate fi un instrument util, dar și o armă de manipulare.

De aceea, cetățenii sunt sfătuiți să se informeze doar din surse oficiale și nu distribuie conținut care le ridică semne de întrebare.

Iată trei principii pentru protejarea împotriva conținutului fals:

• „informația corectă ne protejează” – consumul de informații exclusiv din surse oficiale și verificate reprezintă prima linie de apărare împotriva dezinformării;
• „verificarea ne apără” – înainte de a distribui orice conținut care ridică semne de întrebare, este esențială verificarea autenticității acestuia prin surse multiple și de încredere;
• „gândirea critică ne ține în siguranță” – dezvoltarea capacității de a analiza critic informațiile primite și de a pune sub semnul întrebării ceea ce ni se prezintă este fundamentală în era digitală.

Un îndemn la responsabilitate digitală

„Nu lăsați un algoritm să vă controleze emoțiile”, avertizează reprezentanții Jandarmeriei.

Mesajul final este unul clar și direct: „Nu tot ce pare real, este real. De aceea, consultați doar surse sigure”.

Munca nedeclarată reprezintă acea activitate prestată de un salariat pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, fără a fi respectate prevederile legale în vigoare privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractului individual de muncă.

În sensul prevederilor Codului Muncii, munca nedeclarată reprezintă și constituie contravenții:

a) primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii – nerespectarea acestei obligații se sancţionează cu amendă de 40.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 1.000.000 lei;

b) primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii, contravenție ce se sancționează cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei;

c) primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat, ce se sancționează cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei;

d) primirea la muncă a unui salariat cu depăşirea duratei timpului de muncă stabilită în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 105 alin. (1) lit. c), sancționabil cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei.

Reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă Botoșani reamintesc angajatorilor faptul că

legalizarea raporturilor de muncă este esențială pentru protecția socială a lucrătorilor, inclusiv pentru acces la drepturi și pentru siguranța pe termen lung.

ITM Botoșani continuă controalele și dialogul cu angajatorii, pentru ca protecția celor care muncesc să nu rămână doar un principiu, ci să se vadă în practicile zilnice din fiecare loc de muncă.

Comunicat de presă

„PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!”

UAT COMUNA HĂNEȘTI anunță finalizarea proiectului „Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar din comuna Hănești, județul Botoșani”, cod proiect F-PNRR-Dotari-2023-3999, implementat în cadrul PNRR Componenta C15-Educație, Apelul ”Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe”.

Obiectivul general al proiectului viza asigurarea condițiilor optime de derulare a procesului educațional și educativ-instructiv în conformitate cu standardele și normativele aflate în vigoare, în vederea creșterii capacității de reziliență a sistemului educațional.

Impactul investiției: Investiția a contribuit semnificativ la modernizarea procesului educațional în comunitate, facilitând accesul elevilor și cadrelor didactice la un mediu de învățare adaptat cerințelor actuale. Prin dotarea școlilor cu echipamente informatice moderne și mobilier de calitate, s-a creat un cadru educațional mai eficient, mai atractiv și mai incluziv. Astfel, procesul de predare-învățare a devenit mai interactiv și mai bine adaptat nevoilor locale, sprijinind dezvoltarea durabilă a educației în regiune.

Valoarea totală a contractului de finanțare este de 1.011.154,93 RON, din care valoarea nerambursabilă finanțată din PNRR este de 849.710,02 RON, iar 161.444,91 RON reprezintă valoarea TVA decontată din bugetul de stat.
Data începere proiect: 08.08.2023
Data finalizare proiect: 31.03.2026

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României!

“PNRR. Finanțat de Uniunea Europeana – UrmătoareaGenerațieUE”

http://mfe.gov.ro/pnrr/                                                         http://facebook.com/PNRROfficial/