Connect with us

Eveniment

Pensia anticipată şi anticipată parţială. Cum se calculează, cine şi când o poate obţine

Publicat

Publicitate

Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de prezenta lege. La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate nu se iau în considerare perioadele asimilate de tipul armată, facultate, pensie de invaliditate, informează dcbusiness.ro. 

La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plății pensiei anticipate, informează Casa Județeană de Pensii Brașov.

Transformarea pensiei anticipate în pensie pentru limită de vârstă se face din oficiu.

Pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.

La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate partial nu se iau în considerare perioadele asimilate de tipul armata, facultate, pensie de invaliditate

Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă datorită extracţiei şi prelucrării minereurilor neferoase cu conţinut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, respectiv Baia Mare, Copşa Mică şi Zlatna, pe o rază de 8 km în jurul acestor localităţi, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizare. Aceste prevederi se aplică până la data de 31 decembrie 2030.

Publicitate

La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată parţială se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin eliminarea şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate parţiale.

Transformarea pensiei anticipate parţiale în pensie pentru limită de vârstă se face din oficiu.

 

Calculul pensiei anticipate şi a pensiei anticipate parţiale
Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii în care se stabileşte cel al pensiei pentru limită de vârstă.

Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat şi cu numărul de luni cu care s-a edus vârsta standard de pensionare, conform tabelului:

Acte necesare pentru inscrierea la pensie anticipata si pensie anticipata partial
Cererea de pensionare, însoţită de actele doveditoare, se depune la casa de pensii competentă teritorial în funcţie de domiciliul solicitantului, începând cu data îndeplinirii condiţiilor de pensionare.

Solicitantul poate fi persoana îndreptăţită, tutorele acesteia, curatorul acesteia, persoana căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor, precum şi mandatarul, desemnat prin procură specială, în situaţia în care este mandatat şi să încaseze drepturile de pensie.

Prin domiciliul persoanei solicitante se înţelege locul unde o persoană îşi are locuinţa statornică sau principală şi se dovedește cu actul de identitate.

Actele necesare pentru înscrierea la pensie anticipata sau anticipata partial sunt:
cerere tip pentru înscrierea la pensie ;carnetul de muncă (original şi copie);carnetul de muncă pentru membrii CAP (original şi copie);carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original şi copie);alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;actele de stare civilă ale solicitantului: BI/CI, certificat de naştere şi de căsătorie (original şi copie);livretul militar (original şi copie);diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;adeverință privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă (original);adeverință privind condiţiile de muncă deosebite, speciale şi/sau alte condiţii (original);procură specială, pentru mandatar (original şi copie);acte pentru dovedirea calității de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990 , republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;adeverinţă care să ateste perioadele de activitate realizate după data de 1 ianuarie 2011 (original);dovada încetării calităţii de asigurat în cazul înscrierii la pensie anticipată sau pensie anticipată parţială, pentru persoanele care, la data solicitării, nu mai au calitatea de asigurat (original);alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.

 

Termenul de depunere a documentației pentru înscrierea la pensie anticipată și anticipată parțial
Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii şi se acordă de la data înregistrării cererii.

În sistemul public de pensii, pensiile se plătesc de la data acordării, stabilită prin decizie a casei teritoriale de pensii cu excepţia pensiei anticipate şi a pensiei anticipate parţiale, care se plătesc de la data încetării calităţii de asigurat.

În situaţia în care data îndeplinirii condiţiilor de pensionare coincide cu o zi de sărbătoare legală, de repaus săptămânal sau când serviciul este suspendat, cererea de pensionare, împreună cu actele necesare, se poate depune în prima zi lucrătoare ce urmează, fiind considerată depusă în termen. Termenele prevăzute de lege pentru depunerea şi soluţionarea cererilor de pensionare se socotesc pe zile „libere”, în sensul că nu se iau în calcul ziua când încep să curgă şi nici ziua în care s-au sfârşit. În situaţia în care ultima zi este o zi nelucrătoare, respectiv zi de sărbătoare legală, de repaus săptămânal sau când serviciul este suspendat, termenul se va prelungi până la sfârşitul zilei lucrătoare ce urmează.

Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii, respectiv de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.

Decizia cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare.

În termen de 30 de zile de la comunicare, decizia de pensie poate fi anulată la cererea titularului.

Sursa: dcbusiness.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

VIDEO: Profesorii navetiști, călătorii infinitului. Imagini superbe surprind diminețile celor care duc școala mai departe

Publicat

Publicitate

În România sunt mii de profesori care, înainte ca orașele să se trezească, își pornesc drumul spre școlile în care predau. Pe întuneric, pe ceață, în frig sau în lumina unui răsărit care taie respirația, navetiștii — oamenii care duc educația înainte kilometru cu kilometru — devin adevărații călători ai infinitului. Ei sunt cei care, zi de zi, își pun speranțele în rucsac și pleacă spre clasele în care îi așteaptă zeci de copii.

Un profesor de istorie din județul Botoșani, Ovidiu Cherniciuc, a reușit să surprindă în imagini această lume tăcută a navetiștilor. Este doar unul dintre miile de profesori care fac zilnic zeci de kilometri până la școlile din România, iar filmările sale, realizate în zorii dimineții, arată mai mult decât un drum spre serviciu: sunt fâșii de cer incandescent, câmpuri acoperite de aburi reci, sate încă adormite și orizonturi care se deschid parcă special pentru cei care merg să predea. În fiecare cadru se simte un amestec de liniște și sacrificiu, o poezie nevăzută a oamenilor care pornesc la drum cu peste 30 de kilometri în față, înainte de orice oră de curs.

Pentru mulți dintre ei, naveta nu este o alegere, ci o necesitate. În unele zone rurale, școlile nu ar putea funcționa fără dascălii care vin de la distanță. Ei sunt cei care duc manualele, proiectele, grijile și entuziasmul cu ei în fiecare dimineață. Iar drumul — uneori dificil, alteori spectaculos — devine parte din rutina lor, un ritual care vorbește despre dedicare și rezistență.

Imaginile profesorului de istorie arată exact asta: nu oboseala, ci forța. Nu distanța, ci povestea. Nu drumul, ci oamenii. Profesorii navetiști devin astfel personaje ale propriei lor epopei, călători ai unei misiuni care nu se oprește niciodată — aceea de a educa.

Sunt cadre care ar putea sta oricând într-o expoziție. Cadre care îți amintesc că, în spatele fiecărei ore de istorie, matematică sau limba română, există un om care a traversat câmpuri, sate, nopți, ploi și răsărituri ca să fie acolo. Un om pentru care infinitul începe odată cu primul pas în afara casei, în fiecare dimineață.

Și poate că, privind aceste imagini, România ar trebui să își amintească mai des: școala nu începe la clopoțel. Începe cu drumul. Cu navetiștii. Cu oamenii care, indiferent de anotimp, aleg să rămână.

Publicitate

Iată imaginile:

Citeste mai mult

Eveniment

Un fost premier acuză Guvernul de coșmar al lui Bolojan de o „tranzacție bizară”: Datoria ieftină a fost înlocuită cu o datorie mai scumpă

Publicat

Publicitate

Florin Cîțu afirmă că Guvernul transmite zilnic mesaje de alarmă privind situația financiară a țării – de la avertismente privind „aproape incapacitate de plată” până la îndemnuri la „strâns cureaua”. În acest context, fostul premier susține că Ministerul Finanțelor ar fi realizat o operațiune complet contrară acestor avertismente, relatează mediafax.ro

Potrivit acestuia, în octombrie 2025 statul român s-a împrumutat de pe piețele internaționale la o dobândă medie de 6%, utilizând o parte din sumă pentru a răscumpăra înainte de scadență obligațiuni în valoare de 1 miliard de euro.

Obligațiuni vechi, dobânzi mult mai mici

Cîțu subliniază că obligațiunile răscumpărate aveau dobânzi considerabil mai reduse decât cele ale noului împrumut. El enumeră dobânzi de 2% până în decembrie 2026, 5% până în septembrie 2026 și 2,75% până în februarie 2026, ceea ce – susține fostul premier – face inexplicabilă decizia Guvernului.

Statul român a decis, în plină austeritate, să înlocuiască datorie ieftină cu datorie scumpă”, afirmă Cîțu, adăugând că măsura contrazice inclusiv declarațiile Executivului, care susține că dobânzile ar fi în scădere.

„Nu există justificare economică”

Fostul prim-ministru spune că Guvernul ar fi putut aștepta până în 2026 pentru a răscumpăra obligațiunile vechi, moment în care, dacă dobânzile ar fi scăzut, statul s-ar fi putut împrumuta mai ieftin.

„Nu există nicio justificare economică pentru o asemenea decizie”, subliniază el, sugerând că operațiunea ar putea crește artificial deficitul bugetar și, în final, presiunea asupra contribuabililor.

Publicitate

Întrebarea lui Cîțu către Guvern

Fostul premier cere clarificări urgente: „Cine a decis această tranzacție bizară prin care Ministerul Finanțelor crește artificial deficitul bugetar și, implicit, viitoarele taxe ale românilor?”.

În opinia sa, Guvernul nu poate solicita populației să accepte „taxe mai mari, prețuri mai mari și tăieri”, în timp ce statul „arde bani publici într-o operațiune complet nejustificată economic”.

În final, Cîțu ridică și un semn de întrebare cu privire la eventuale beneficii neoficiale: „Dar dacă cineva a avut de profitat personal? Atunci da — are sens”.

Citeste mai mult

Economie

2.680 de botoșăneni și-au găsit un loc de muncă prin AJOFM în primele zece luni ale anului

Publicat

Publicitate

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani a anunțat astăzi că în perioada ianuarie–octombrie 2025, un număr de 2.680 de persoane au fost integrate pe piața muncii prin măsurile active implementate de instituție. Datele arată o creștere constantă a interesului pentru serviciile AJOFM, dar și o nevoie tot mai mare de forță de muncă în județ.

Cei mai mulți dintre cei angajați, respectiv 1.249 de persoane, au peste 45 de ani, categorie considerată adesea vulnerabilă pe piața muncii. Urmează segmentul de 35–45 de ani, cu 387 de persoane încadrate, apoi grupa 25–30 de ani, cu 254 de persoane, și cea de 30–35 de ani, cu 125 de persoane. Un număr important îl reprezintă tinerii sub 25 de ani, în total 665. Din totalul persoanelor ocupate 919 sunt tineri NEETs – înregistrând astfel una dintre cele mai mari ponderi din ultimii ani în rândul beneficiarilor AJOFM.

Repartizarea pe gen confirmă o ușoară predominanță a bărbaților în noile angajări: 1.510 persoane față de 1.170 de femei, ceea ce reprezintă 56,34% respectiv 43,66% din totalul celor încadrați. În privința rezidenței, 1.266 de persoane provin din mediul urban, iar 1.454 din mediul rural, semn că programele AJOFM au impact semnificativ în zonele unde oportunitățile de angajare sunt mai reduse.

Datele arată și nivelul de pregătire al celor integrați în muncă: 981 au studii liceale, 678 provin din învățământul profesional, 662 au studii gimnaziale, 221 au studii superioare, iar 64 au absolvit studii postliceale. Dintre toți cei angajați în perioada analizată, 686 fac parte din categoria persoanelor greu sau foarte greu ocupabile, aspect care subliniază importanța măsurilor de sprijin derulate de instituție.

În total, 8.347 de persoane au beneficiat în acest interval de servicii de înregistrare, consiliere și sprijin în vederea obținerii indemnizației de șomaj sau a cuprinderii în programele active de ocupare. Profilarea acestora, proces realizat de AJOFM Botoșani, stabilește categoria de ocupabilitate și direcționează persoanele către măsurile adecvate situației lor.

„Continuăm să sprijinim angajarea în județ și să oferim soluții pentru toate categoriile de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă”, transmite directorul executiv Anca Apăvăloaie.

Publicitate

Citeste mai mult

Economie

Marius Budăi: Premierul Bolojan nu va mai trece prin Parlament niciun pachet de măsuri fără programul PSD de stimulare economică

Publicat

Publicitate

Deputatul PSD de Botoșani, fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, lansează un avertisment ferm către premierul Ilie Bolojan, în contextul noilor politici economice promovate de Guvern.

Social-democratul spune că PSD nu va mai susține niciun pachet de măsuri care nu include programul partidului pentru stimularea economiei, subliniind că există tot mai mulți parlamentari în partid care împărtășesc aceeași poziție.

„Eu personal nu voi mai susține nimic dacă nu se regăsesc măsurile PSD. Și sunt mulți colegi din PSD care gândesc la fel!”, a declarat Marius Budăi, acuzând Cabinetul Bolojan că a împins România spre stagnare economică prin măsuri de austeritate. Deputatul a invocat date ale Băncii Naționale a României, potrivit cărora economia nu a avansat, iar inflația este în creștere, semn că politicile actuale nu funcționează.

Budăi atrage atenția și asupra situației fiscale, amintind că Ministerul Finanțelor a raportat încasări mai mici din TVA, deși taxa a fost majorată la 21%. „Este limpede că austeritatea nu funcționează! Dimpotrivă, transformă o problemă bugetară punctuală într-o criză economică generalizată. Austeritatea înseamnă sărăcie și recesiune!”, a punctat deputatul botoșănean.

În contrapondere, PSD susține că are soluții „realiste și aplicabile” pentru a stimula creșterea economică și pentru a evita declinul. Una dintre măsurile promițate de social-democrați este creditul fiscal pentru investiții, un mecanism prin care noile afaceri ar fi scutite de la plata impozitului pe profit timp de până la șapte ani. Budăi argumentează că statul nu ar pierde bani, deoarece ar încasa venituri din alte taxe generate de activitatea economică: TVA, contribuții și dividende.

„Există impact bugetar, dar pozitiv, nu negativ, cum susțin unii ‘pricepuți’ în economie!”, afirmă fostul ministru, convins că direcția propusă de PSD poate relansa economia și poate proteja veniturile populației. Mesajul său este unul de presiune politică directă asupra premierului Bolojan, în condițiile în care alianța de guvernare traversează o perioadă tensionată privind orientarea economică a țării.

Publicitate

Declarațiile lui Marius Budăi deschid, astfel, un nou episod în disputa dintre PSD și premierul liberal, semnalând că următoarele decizii economice vor trece printr-un filtru mult mai strict în Parlament.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending