Connect with us

Economie

Pe fondul inflaţiei accentuate, câştigul salarial lunar real este estimat să scadă cu circa 2%,. Prognoza CNSP

Publicat

Publicitate

Câştigul salarial mediu brut este estimat să crească în 2022 cu 10,6%, până la un nivel de 6.120 lei, potrivit Prognozei pe termen mediu 2022-2026, varianta de toamnă, publicată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP). Cu toate acestea, însă, pe fondul inflaţiei accentuate, câştigul salarial real probabil va scădea cu circa 2%.

„Pentru anul curent, câştigul salarial mediu brut este estimat să crească cu 10,6%, până la un nivel de 6.120 lei. Corespunzător, câştigul salarial mediu net se va majora cu 11,3%, ca urmare a unor măsuri de care beneficiază atât personalul din sectorul bugetar cât şi din sectorul concurenţial. Cu toate acestea, pe fondul inflaţiei accentuate din acest an, câştigul salarial real este estimat să scadă cu circa 2,0%”, spune CNSP, citat de Agerpres.

Pentru perioada 2023 – 2026, ritmul mediu anual de creştere a câştigului salarial mediu brut va fi de 9,1%, iar puterea de cumpărare se va reînscrie pe un palier superior, cu o dinamică medie de 3,9%, în concordanţă cu contextul economico-social.

Potrivit CNSP, câştigul salarial mediu brut va fi în 2023 de 6.789 lei/lună, iar „netul” se va majora cu 11,4%, însă, din cauza inflaţiei, majorarea reală va fi de doar 1,7%. În 2024, câştigul salarial mediu brut este estimat la 7.484 lei/lună, în timp ce câştigul salarial mediu net lunar va ajunge la 4.686 lei, în creştere cu 10,6%, dar cu un plus de doar 4,7% în mod real.

În ceea ce priveşte piaţa muncii, aceasta va urma o traiectorie pozitivă pe termen lung, oferind perspective destul de bune pentru toate categoriile salariale, iar în intervalul 2024 – 2026 populaţia ocupată va creşte cu un ritm mediu de 0,9%. Numărul de salariaţi se va majora cu un ritm de 2%, în timp ce alte categorii de populaţie ocupată, în principal lucrătorii pe cont propriu, se vor confrunta cu o ajustare marginală.

CNSP prognozează pentru 2022 un număr de 5,175 milioane de salariaţi (plus 1,6% faţă de 2021), iar pentru 2023 – 5,252 milioane (+1,5%). În 2024, în România vor fi 5,383 milioane de salariaţi (+ 2,5%), în 2025 un număr de 5,523 milioane (+ 2,6%), în timp ce în 2026 vor munci 5,635 milioane de persoane (în creştere cu 2%).

Publicitate

„România a reuşit să păstreze un echilibru economic relativ stabil, inclusiv în ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă care a fost susţinută de instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor, o îmbunătăţire a flexibilităţii la locul de muncă, precum şi redirecţionarea resurselor umane, unde a fost posibil, către sectoarele mai puţin afectate de criză şi cu perspectivă de creştere în următorii ani. Îmbunătăţirea estimărilor de creştere economică şi noile date disponibile au condus la revizuirea populaţiei ocupate de la 0,7% la 1,0% pentru anul 2022, iar estimările numărului mediu de salariaţi au fost ajustate în sus cu 0,2 puncte procentuale (de la 1,6% la 1,8%). Totodată, încetinirea activităţii economice prevăzută pentru anul 2023 a condus la ajustări în jos ale nivelurilor estimate anterior pentru indicatorii de ocupare, cu 0,2 puncte procentuale, atât în cazul populaţiei ocupate (de la 0,9% în prognoza de vară la 0,7% în prognoza de toamnă), cât şi în cazul numărului de salariaţi (de la 1,8% în prognoza de vară la 1,6% în prognoza de toamnă)”, se arată în document.

Rata şomajului BIM va continua să scadă şi este estimată să ajungă la 4,4% la orizontul de prognoză (anul 2026), de la 5,4% în 2022, 5,3% în 2023, 4,8% în 2024 şi 4,5% în 2025.

În semestrul I 2022, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15 – 64 ani) a fost de 63,0% cu un punct procentual mai mare decât în anul 2021, iar numărul de salariaţi s-a majorat cu 1,8% comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior ajungând la 6,649 milioane de persoane, nivel care marchează nu numai o recuperare a pierderilor de salariaţi datorate pandemiei, dar şi o depăşire cu peste 71.000 de persoane a nivelului existent înaintea pandemiei.

Rata şomajului BIM a fost de 5,7% în primul semestru din acest an (în scădere de la 6,0% în trimestrul I 2022, la 5,3% în trimestrul II 2022).

Câştigul salarial mediu brut pe total economie a ajuns în primele 8 luni ale anului 2022 la 6.307 lei, cu 10,7% mai mare decât cel înregistrat în perioada corespunzătoare a anului 2021.

Corespunzător, câştigul salarial mediu net s-a majorat cu 11,5%, însă sub rata inflaţiei, astfel încât câştigul salarial real (la care se raportează puterea de cumpărare a salariaţilor) a cunoscut o scădere cu 1,0% în aceeaşi perioadă de analiză.

În agricultură, silvicultură şi pescuit componentă a sectorului concurenţial, câştigul salarial real a crescut cu 4,7%. Această majorare s-a datorat intrării în vigoare a Legii nr. 135/2022, prin care salariaţii din agricultură şi industria alimentară beneficiază de un salariu minim brut garantat în plată de minimum 3.000 de lei.

În industrie, câştigul salarial real a înregistrat o uşoară creştere de 0,2%, în timp ce în construcţii s-a redus cu 0,9%.

„Ca urmare a stresului financiar resimţit de angajaţi, unele companii din sectorul concurenţial au pus un accent mai mare pe zona de beneficii din categoria produselor financiare: pensii private, asigurări, discount-uri la diferite servicii financiare, plata în avans a salariului”, mai notează Comisia de Prognoză.

sursa: Agerpres.ro

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Programul PSD – investiții și locuri de muncă pentru dezvoltarea Moldovei

Publicat

Publicitate

România are nevoie de investiții care să creeze locuri de muncă și să stimuleze dezvoltarea regională. Prin Programul Național de Relansare propus de PSD, județele din Moldova pot deveni un pol de creștere economică durabilă.

La capitolul „Investiții”, Programul PSD propune opt măsuri principale, menite să aducă valoare adăugată economiei, să stimuleze producția și să creeze locuri de muncă, cu impact direct asupra bugetului de stat.

„Reducerea deficitului bugetar este necesară, dar nu suficientă. Trebuie să schimbăm abordarea. Avem nevoie, în paralel, și de măsuri care să creeze valoare economică, locuri de muncă și exporturi. Investițiile reprezintă cheia dezvoltării Moldovei și a județului nostru. Programul PSD oferă cadrul și instrumentele necesare pentru recuperarea decalajelor de către regiunile mai puțin dezvoltate”, a declarat Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.

Programul PSD prevede dezvoltare echilibrată în întreaga țară astfel încât și zonele mai puțin dezvoltate să devină atractive pentru investitori. Stimularea investițiilor de producție devine prioritară în aceste zone. „Susținerea investițiilor de minim 5 milioane de euro în activități de producție în aceste zone va genera locuri de muncă și creștere economică. Propunem o schemă de sprijinire a investițiilor care să nu afecteze bugetul statului, ci, dimpotrivă, să genereze venituri suplimentare din TVA și impozite. Programul PSD vine cu o reformă reală și nu doar cu măsuri de austeritate, care, în definitiv, ar conduce la contracția PIB-ului și la noi presiuni fiscale pentru menținerea deficitului într-o zonă sustenabilă”, a declarat deputatul Marius Budăi, prim-vicepreședintele PSD Botoșani.

Programul mai include: susținerea investițiilor în sectoarele strategice, tehnologii moderne, cercetare-dezvoltare, debirocratizare prin ghișeu unic pentru autorizații, garanții pentru IMM-uri și instrumente de cofinanțare prin fonduri europene. „Toate aceste măsuri au un obiectiv clar: investiții eficiente, creștere economică și locuri de muncă durabile în Moldova și nu numai”, a conchis Doina Federovici.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Să ne amintim de Dinu Buceceanu, avocatul copiilor: „Un om normal, care a luptat pentru dreptate”

Publicat

Publicitate

Astăzi, 15 septembrie, Dinu Buceceanu ar fi împlinit 57 de ani. Au trecut opt ani de când a plecat dintre noi, dar amintirea sa rămâne la fel de vie și puternică în inimile celor care l-au cunoscut.

Soț, tată și avocat dedicat, Dinu Buceceanu a lăsat în urmă nu doar o familie iubitoare, ci și un adevărat drum deschis în justiție pentru drepturile mamelor și ale copiilor. Lupta sa pentru ca mamele cu nașteri multiple să primească indemnizație pentru fiecare copil născut este doar una dintre mărturiile faptului că a fost, în adevăratul sens al cuvântului, „avocatul copiilor”.

Cei care l-au cunoscut îl descriu ca pe un om modest, care prețuia mai mult decât orice somnul liniștit și normalitatea unei vieți trăite în familie. „Nu se temea de nimic altceva decât de păcatul ridicolului – ridicolul de a poza în mai mult decât era”, își amintește soția sa. „Nu a dorit să fie important pentru lume, ci doar pentru familia lui. Se descria simplu: un om normal.”

Dinu Buceceanu a fost și un model de comportament pentru cei înzestrați cu minte: „Mai greu decât să fii inteligent este să te porți și să vorbești ca un om inteligent. Ne-a arătat că păcatul cel mare al oamenilor înzestrați cu minte este să nu se comporte pe măsura ei.”

A rămas în urma sa demnitatea – demnitatea unui avocat care a știut că „pentru nimic în lume nu merită să fii nici măcar o secundă de partea cealaltă”, adică în locul celui acuzat de necinste sau infracțiune.

Astăzi, îl pomenim cu respect și recunoștință: un om modest, demn, un soț și tată iubitor, un apărător al dreptății. În memoria lui, continuăm să prețuim liniștea, normalitatea și adevărul.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Polițiștii din Botoșani acționează împotriva pirateriei auto

Publicat

Publicitate

Pe 13 septembrie 2025, polițiștii rutieri din județul Botoșani au organizat o acțiune pentru prevenirea și descurajarea fenomenului de piraterie auto.

În cadrul controalelor, au fost verificate 28 de autovehicule. Doi șoferi au fost depistați efectuând transport de persoane fără autorizație. Aceștia au fost sancționați contravențional cu amendă, iar dreptul de a folosi autovehiculul a fost suspendat pentru șase luni.

Pe parcursul acțiunii, polițiștii au aplicat în total 22 de sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 9.000 de lei, pentru diferite abateri de la regimul rutier.

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat reținut după ce a condus beat pe drumurile din Ripiceni

Publicat

Publicitate

Pe 13 septembrie 2025, polițiștii Secției de Poliție Rurală nr. 10 Ștefănești au emis o ordonanță de reținere pentru 24 de ore pe numele unui bărbat de 47 de ani, din comuna Ripiceni. Acesta este cercetat pentru conducere sub influența alcoolului.

Potrivit anchetei, la data de 12 septembrie 2025, bărbatul ar fi condus un autoturism în comuna Ripiceni fiind sub influența alcoolului. Aparatul etilotest a indicat o valoare de 0,95 mg/l alcool pur în aerul expirat.

După efectuarea procedurilor legale, bărbatul a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, urmând ca cercetările să continue.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending