Connect with us
Publicitate

Economie

Pe fondul inflaţiei accentuate, câştigul salarial lunar real este estimat să scadă cu circa 2%,. Prognoza CNSP

Publicat

Publicitate

Câştigul salarial mediu brut este estimat să crească în 2022 cu 10,6%, până la un nivel de 6.120 lei, potrivit Prognozei pe termen mediu 2022-2026, varianta de toamnă, publicată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP). Cu toate acestea, însă, pe fondul inflaţiei accentuate, câştigul salarial real probabil va scădea cu circa 2%.

„Pentru anul curent, câştigul salarial mediu brut este estimat să crească cu 10,6%, până la un nivel de 6.120 lei. Corespunzător, câştigul salarial mediu net se va majora cu 11,3%, ca urmare a unor măsuri de care beneficiază atât personalul din sectorul bugetar cât şi din sectorul concurenţial. Cu toate acestea, pe fondul inflaţiei accentuate din acest an, câştigul salarial real este estimat să scadă cu circa 2,0%”, spune CNSP, citat de Agerpres.

Pentru perioada 2023 – 2026, ritmul mediu anual de creştere a câştigului salarial mediu brut va fi de 9,1%, iar puterea de cumpărare se va reînscrie pe un palier superior, cu o dinamică medie de 3,9%, în concordanţă cu contextul economico-social.

Publicitate

Potrivit CNSP, câştigul salarial mediu brut va fi în 2023 de 6.789 lei/lună, iar „netul” se va majora cu 11,4%, însă, din cauza inflaţiei, majorarea reală va fi de doar 1,7%. În 2024, câştigul salarial mediu brut este estimat la 7.484 lei/lună, în timp ce câştigul salarial mediu net lunar va ajunge la 4.686 lei, în creştere cu 10,6%, dar cu un plus de doar 4,7% în mod real.

În ceea ce priveşte piaţa muncii, aceasta va urma o traiectorie pozitivă pe termen lung, oferind perspective destul de bune pentru toate categoriile salariale, iar în intervalul 2024 – 2026 populaţia ocupată va creşte cu un ritm mediu de 0,9%. Numărul de salariaţi se va majora cu un ritm de 2%, în timp ce alte categorii de populaţie ocupată, în principal lucrătorii pe cont propriu, se vor confrunta cu o ajustare marginală.

CNSP prognozează pentru 2022 un număr de 5,175 milioane de salariaţi (plus 1,6% faţă de 2021), iar pentru 2023 – 5,252 milioane (+1,5%). În 2024, în România vor fi 5,383 milioane de salariaţi (+ 2,5%), în 2025 un număr de 5,523 milioane (+ 2,6%), în timp ce în 2026 vor munci 5,635 milioane de persoane (în creştere cu 2%).

Publicitate

„România a reuşit să păstreze un echilibru economic relativ stabil, inclusiv în ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă care a fost susţinută de instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor, o îmbunătăţire a flexibilităţii la locul de muncă, precum şi redirecţionarea resurselor umane, unde a fost posibil, către sectoarele mai puţin afectate de criză şi cu perspectivă de creştere în următorii ani. Îmbunătăţirea estimărilor de creştere economică şi noile date disponibile au condus la revizuirea populaţiei ocupate de la 0,7% la 1,0% pentru anul 2022, iar estimările numărului mediu de salariaţi au fost ajustate în sus cu 0,2 puncte procentuale (de la 1,6% la 1,8%). Totodată, încetinirea activităţii economice prevăzută pentru anul 2023 a condus la ajustări în jos ale nivelurilor estimate anterior pentru indicatorii de ocupare, cu 0,2 puncte procentuale, atât în cazul populaţiei ocupate (de la 0,9% în prognoza de vară la 0,7% în prognoza de toamnă), cât şi în cazul numărului de salariaţi (de la 1,8% în prognoza de vară la 1,6% în prognoza de toamnă)”, se arată în document.

Rata şomajului BIM va continua să scadă şi este estimată să ajungă la 4,4% la orizontul de prognoză (anul 2026), de la 5,4% în 2022, 5,3% în 2023, 4,8% în 2024 şi 4,5% în 2025.

În semestrul I 2022, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15 – 64 ani) a fost de 63,0% cu un punct procentual mai mare decât în anul 2021, iar numărul de salariaţi s-a majorat cu 1,8% comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior ajungând la 6,649 milioane de persoane, nivel care marchează nu numai o recuperare a pierderilor de salariaţi datorate pandemiei, dar şi o depăşire cu peste 71.000 de persoane a nivelului existent înaintea pandemiei.

Publicitate

Rata şomajului BIM a fost de 5,7% în primul semestru din acest an (în scădere de la 6,0% în trimestrul I 2022, la 5,3% în trimestrul II 2022).

Câştigul salarial mediu brut pe total economie a ajuns în primele 8 luni ale anului 2022 la 6.307 lei, cu 10,7% mai mare decât cel înregistrat în perioada corespunzătoare a anului 2021.

Corespunzător, câştigul salarial mediu net s-a majorat cu 11,5%, însă sub rata inflaţiei, astfel încât câştigul salarial real (la care se raportează puterea de cumpărare a salariaţilor) a cunoscut o scădere cu 1,0% în aceeaşi perioadă de analiză.

Publicitate

În agricultură, silvicultură şi pescuit componentă a sectorului concurenţial, câştigul salarial real a crescut cu 4,7%. Această majorare s-a datorat intrării în vigoare a Legii nr. 135/2022, prin care salariaţii din agricultură şi industria alimentară beneficiază de un salariu minim brut garantat în plată de minimum 3.000 de lei.

În industrie, câştigul salarial real a înregistrat o uşoară creştere de 0,2%, în timp ce în construcţii s-a redus cu 0,9%.

„Ca urmare a stresului financiar resimţit de angajaţi, unele companii din sectorul concurenţial au pus un accent mai mare pe zona de beneficii din categoria produselor financiare: pensii private, asigurări, discount-uri la diferite servicii financiare, plata în avans a salariului”, mai notează Comisia de Prognoză.

sursa: Agerpres.ro

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Adio Liga 1? Visul frumos încă NU s-a terminat. FC Botoșani, înfrângere la scor în fața Oțelului, dar merge la BARAJ

Publicat

Publicitate

FC Botoșani a fost învinsă în această seară la Galați de Oțelul lui Dorinel Munteanu cu scorul de 2 – 0, după un meci în care indiferent ce a încercat, echipa lui Valeriu Iftime nu a reușit să marcheze.

Echipa gazdă, Oțelul, începea prima repriză în teren cu Pap, Adăscăliței, J. Cisse, Ghiocel, M. Silva, Gaitan, Zivulic, Jardan, R. Tănasă, Rusevic, Malle, în timp ce FC Botoșani îi introducea încă din primul minut pe Kukic, R. Benzar, Sadiku, Miron, Țigănașu, Florescu, Dican, Ferreira, Mitrov, E. Lopez și Kaprof.

Meciul pornea cu speranțe imense pentru FC Botoșani, mai ales după reușitele incredibile din ultimele cinci meciuri, însă sorții nu au fost de partea echipei din Nordul Moldovei.

Publicitate

Oțelul deschide scorul foarte repede după o fază demnă de Champion League, când, în minutul 12, Gaitan introduce balonul cu capul în poarta FC Botoșani de la 16 metri. În minutul 45, Rusevic înscrie din nou iar la pauză se intră cu scorul de 2-0 pentru echipa lui Dorinel Munteanu.

În repriza a doua botoșănenii nu reușesc să marcheze, însă, cu 25 de puncte, FC Botoșani merge la baraj cu CS Mioveni și încă are șanse să rămână în Liga 1 de fotbal din România.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 12 mai 2024

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 12 mai 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 12 mai 2024:

Loto 6 din 49: 20, 49, 33, 26, 24, 14

Publicitate

Loto 5 din 40: 35, 7, 36, 33, 18, 6

Joker: 5, 14, 8, 37, 40 (+7)

Noroc: 4, 6, 2, 2, 4, 0, 1

Publicitate

Super Noroc: 0, 6, 6, 4, 3, 8

Noroc Plus: 1, 9, 9, 8, 1, 6

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

STUDIU: Schimbările climatice întreţin şi alimentează BOLILE infecţioase

Publicat

Publicitate

Planeta noastră – devenită mai caldă, mai poluată şi mai neospitalieră – s-a schimbat sub efectele activităţii umane şi, în acest mediu nou, bolile infecţioase proliferează, informează AFP, citat de agerpres.ro.

Studii recente au dezvăluit consecinţe complexe ale schimbărilor climatice provocate de activităţile antropice, cu răspândirea unor boli şi cu noi moduri de transmitere pentru altele.

Această situaţie este întâlnită mai ales în cazul speciilor de vectori, cum ar fi ţânţarii, care prosperă într-un climat mai umed, cu temperaturi mai ridicate, şi al animalelor purtătoare de boli, care se apropie de oameni pe măsură ce habitatul lor dispare.

Publicitate

Scăderea biodiversităţii pare să joace un rol important în răspândirea bolilor, potrivit unui studiu publicat săptămâna aceasta în revista ştiinţifică Nature.

Aproape 3.000 de baze de date folosite în cercetări anterioare au fost analizate pentru a descoperi modul în care scăderea biodiversităţii, schimbările climatice, poluarea, distrugerea sau modificarea habitatelor şi introducerea de noi specii afectează dezvoltarea bolilor infecţioase la oameni, animale şi plante.

Degradarea biodiversităţii a fost identificată ca fiind principalul factor, urmată de schimbările climatice şi de introducerea de noi specii.

Publicitate

Paraziţii vizează speciile care sunt prezente în masă şi, prin urmare, oferă mai multe gazde potenţiale, a subliniat Jason Rohr, unul dintre autorii studiului, care este profesor de biologie la Universitatea Notre Dame din statul american Indiana.

Iar speciile cu populaţii mai mari sunt mai predispuse “să se dedice creşterii, reproducerii şi înmulţirii lor în detrimentul apărării împotriva paraziţilor”, a explicat el pentru AFP.

Pe de altă parte, speciile mai rare şi mai rezistente sunt mai vulnerabile la declinul biodiversităţii, ceea ce se traduce printr-o proporţie mai mare de specii abundente care sunt sensibile la paraziţi, a explicat cercetătorul american.

Publicitate

“Dacă există mai multe generaţii de paraziţi sau de vectori, atunci pot apărea mai multe boli”, a rezumat Jason Rohr.

Consecinţe inegale

Cu toate acestea, amprenta umană asupra planetei noastre a crescut şi mai mult aceste riscuri.

Publicitate

În unele cazuri, pierderea sau schimbarea habitatului a fost asociată cu un declin al bolilor, în special datorită progreselor care au apărut odată cu urbanizarea, cum ar fi apa curentă şi canalizarea.

Iar consecinţele schimbărilor climatice nu sunt aceleaşi peste tot.

În regiunile tropicale, clima mai caldă şi mai umedă duce la o explozie a cazurilor de febră denga. Însă în Africa, condiţii mai secetoase ar putea contribui la stoparea răspândirii malariei.

Un studiu publicat în această săptămână în revista Science a modelat interacţiunile dintre schimbările climatice, precipitaţiile şi procesele hidrologice, cum ar fi evaporarea şi viteza cu care apa pătrunde în sol.

Această cercetare prezice o reducere mai mare a zonelor favorabile transmiterii bolilor decât cea prevăzută de analizele bazate doar pe precipitaţii.

Studiul sugerează că sezonul de transmitere a malariei ar putea fi cu patru luni mai scurt în unele regiuni ale Africii în raport cu estimările anterioare.

Totuşi, aceste observaţii nu reprezintă neapărat veşti bune, a temperat Mark Smith, profesor asociat de cercetare în domeniul hidrologiei la Universitatea din Leeds şi autor principal al studiului.

“Zonele favorabile răspândirii malariei se vor schimba”, a declarat el pentru AFP.

Şi se aşteaptă ca populaţia să crească rapid în regiunile în care malaria este încă răspândită sau în care va deveni transmisibilă, ceea ce va creşte incidenţa bolii.

Condiţiile care sunt prea dure pentru malarie pot fi, de asemenea, prea dure pentru oameni, luând ca exemplu disponibilitatea apei, a avertizat Mark Smith.

Bolile şi clima, aceeaşi luptă

Legăturile dintre climă şi bolile infecţioase sugerează totuşi că modelarea climatică poate ajuta la anticiparea epidemiilor.

Temperaturile locale şi previziunile privind precipitaţiile sunt deja folosite pentru a prezice creşterea numărului de cazuri de febră denga, dar ele oferă doar informaţii pe termen scurt şi nu sunt întotdeauna fiabile.

Indicele bazinului Oceanului Indian (IOBW), care măsoară media anomaliilor de temperatură la suprafaţa apei, ar putea fi o alternativă.

Un alt studiu publicat săptămâna aceasta în revista Science relevă o corelaţie strânsă între fluctuaţiile IOBW şi epidemiile de febră denga atât în emisfera sudică, cât şi în cea nordică.

Deoarece studiul a fost retrospectiv, potenţialul predictiv al IOBW nu a fost dovedit, dar monitorizarea acestui indice ar putea ajuta autorităţile din multe ţări să fie mai bine pregătite.

În orice caz, combaterea bolilor infecţioase înseamnă combaterea schimbărilor climatice, a rezumat Jason Rohr.

Citeste mai mult

Eveniment

Inspectoratul de Jandarmi Botoșani la Târgul Expozițional de Ovine Popăuți: Respectați măsurile stabilite de organizatori

Publicat

Publicitate

Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani a transmis astăzi că și în cea de-a doua zi a Târgului Expozițional de Ovine, Pielicele Karakul, Taurine și Produse Traditionale de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Pop[uți, jandarmii botoșăneni, împreună cu partenerii instituționali, respectiv efectivele de poliție și pompieri, acționează pentru desfășurarea activităților în condiții de siguranță pentru participanți.

Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani a făcut un apel la miile de vizitatori să respecte indicațiile organizatorilor pentru o bună desfășurare a activității.

“Respectați măsurile stabilite de organizatori și indicațiile forțelor de ordine, acordați atenția cuvenită minorilor care vă însoțesc și bunurilor personale de valoare, iar în cazul producerii unor situații nedorite solicitați intervenția jandarmilor aflați în dispozitivul de asigurare a ordinii și siguranței publice”, a transmis Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending