Pe cine votăm președinte. O dată la cinci ani, cetățenii sunt chemați la urne pentru a-și desemna șeful statului — o funcție cu un puternic impact simbolic și instituțional, scrie alba24.ro. Președintele nu doar că reprezintă statul român pe plan internațional, dar are și atribuții-cheie în politica internă, mai ales în ceea ce privește numirea guvernului, consultările cu partidele și garantarea independenței justiției.
Cine sunt însă cei care ne cer voturile: Biografiile lor oficiale, au fost analizate de Agerpres, care a realizat un documentar legat de candidații la prezidențiale 2005.
Biroul Electoral Central a stabilit, la 20 martie 2025, rămânerea definitivă a candidaturilor depuse pentru alegerile la funcția de președinte al României, la scrutinul din luna mai, iar la 22 martie a stabilit, prin tragere la sorți, ordinea de înscriere în buletinul de vot a candidaților.
Potrivit comunicatului BEC, ordinea pe buletinul de vot este următoarea:
1. George Nicolae Simion (Alianța pentru Unirea Românilor);
2. George Crin Laurențiu Antonescu (Alianța Electorală România Înainte);
3. Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvați România);
4. Cristian Vasile Terheș (Partidul Național Conservator Român);
5. Marcela Lavinia Șandru (Partidul Umanist Social Liberal);
6. Victor Viorel Ponta (candidat independent);
7. Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie);
8. Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale);
9. John-Ion Banu-Muscel (candidat independent);
10. Petru Daniel Funeriu (candidat independent);
11. Nicușor-Daniel Dan (candidat independent).
George Simion
George Simion este deputat în Parlamentul României. S-a născut la 21 septembrie 1986, la Focșani. A absolvit Colegiului Național ”Gheorghe Lazăr” din București (2005) și este licențiat în Administrație și Afaceri la Universitatea din București (2008).
A absolvit programul de masterat la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, având ca temă de cercetare ”Crimele comunismului”, potrivit biografiei publicate pe www.cdep.ro.
Publicitate
A fost, în 2006, lider al grupării ”Noii Golani”, care se dorea a fi o continuare a mișcării de stradă din 1990 și care a promovat mesajul ”Basarabia e România”; a înființat, în 2011, Platforma Unionistă Acțiunea 2012 și, în 2017, ”Alianța pentru Centenar”, alături de alte organizații din România, Republica Moldova și din diaspora.
În 2019, a candidat în calitate de independent la alegerile pentru Parlamentul European, iar la 1 decembrie 2019 a înființat partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).
A obținut mandate de deputat în urma alegerilor din 2020 și 2024.
La 27 martie 2022, George Simion a fost ales președinte al Alianței pentru Unirea Românilor.
A candidat la alegerile prezidențiale organizate în 2024, care au fost anulate de Curtea Constituțională la 6 decembrie 2024, clasându-se pe locul 4 în primul tur, cu 13,86% din voturi. Pe 14 martie 2025, și-a depus candidatura la alegerile prezidențiale din luna mai 2025, luând această decizie în urma respingerii, la 9 martie 2025, a candidaturii lui Călin Georgescu, de către Biroului Electoral Central.
Slogan electoral: ”George Simion Democrație”.
Crin Antonescu
George Crin Laurențiu Antonescu s-a născut la 21 septembrie 1959, la Tulcea. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității București în 1985, conform cdep.ro.
A fost profesor de istorie (1985-1989) și muzeograf la secția de istorie-arheologie a Muzeului ‘Delta Dunării’ din Tulcea (1989-1992).
Este membru PNL din 1990.
A obținut mandate de deputat la alegerile legislative din 1992, 1996, 2000 și 2004 și de senator, în 2008 și 2012.
A fost ministru al Tineretului și Sportului în guvernele Victor Ciorbea (1997-1998), Radu Vasile (1998-1999) și Mugur Isărescu (1999-2000).
A candidat la alegerile prezidențiale din 2009, obținând 20,02% din voturi în primul tur, nereușind să treacă în turul al doilea al prezidențialelor, fiind devansat de contracandidații săi, Traian Băsescu și Mircea Geoană.
A fost ales președinte al Senatului, funcție pe care a deținut-o din 2012 până în 2014. La 6 iulie 2012, Crin Antonescu a devenit președintele interimar al României, după ce Parlamentul a decis, în aceeași zi, suspendarea din funcție a lui Traian Băsescu, deținând această funcție până la 28 august 2012.
A fost ales președinte al PNL în cadrul Congresului din aprilie 2009 și a fost reconfirmat în această funcție la Congresul extraordinar din 5-7 martie 2010.
La 5 februarie 2011, Crin Antonescu a devenit co-președinte al Uniunii Social Liberale, alături de liderul PSD Victor Ponta, alianță politică pe care președintele PNL a denunțat-o la 25 februarie 2014.
Slogan electoral: ”România înainte!”
Pe cine votăm președinte: Elena Lasconi
Elena Lasconi este primar al municipiului Câmpulung Muscel. S-a născut la 20 aprilie 1972, în Hațeg.
A absolvit Liceului Pedagogic ”Sabin Drăgoi” din Deva (1990), Școala BBC – Televiziune (1999) și este economist licențiat al ASE București, managementul turismului și comerțului (2001), potrivit biografiei publicate pe siteul Primăriei Câmpulung.
A urmat cursuri în domeniile absorbție, legislație, reglementări Fonduri Europene în țară și la Bruxelles.
A fost realizator de radio și director de programe la Radio T5 ABC (1995-1996), apoi jurnalist la PRO TV (1996-2020).
A câștigat alegerile din 2020 pentru Primăria municipiului Câmpulung Muscel, reprezentând alianța USR PLUS, și a fost realeasă cu aproape 70% dintre voturi în iunie 2024, reprezentând Alianța Dreapta Unită.
În octombrie 2023, Elena Lasconi deschidea listele candidaților USR la alegerile europarlamentare, dar în noiembrie 2023 a luat decizia de a se retrage din cursă.
La 26 iunie 2024, a câștigat competiția internă pentru funcția de președinte al Uniunii Salvați România (USR).
A candidat la alegerile prezidențiale organizate în 2024 și anulate de Curtea Constituțională la 6 decembrie 2024, clasându-se pe locul al doilea, cu 19,17% din voturi.
Slogan electoral: ”Am curaj să fac dreptate.”
Cristian Terheș
Cristian-Vasile Terheș este europarlamentar în Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. S-a născut la 4 decembrie 1978, la Zalău.
De profesie teolog și specialist în comunicare, Cristian-Vasile Terheș a fost preot și director de ”business intelligence”, conform site-ului Biroului Electoral Central, www.bec.ro.
În 2019, a fost ales europarlamentar pe lista PSD, iar în 2024 pe lista AUR.
A fost membru al Partidului Social Democrat (2019-2020) și al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat (2020-2023), iar de la 1 decembrie 2023 este membru al Partidului Național Conservator Român.
A fost membru al Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (2019-2020).
A candidat la alegerile prezidențiale organizate în 2024 și anulate de Curtea Constituțională la 6 decembrie 2024, obținând 1,03% din voturi.
Slogan electoral: ”Cristian Terheș. Președinte suveranist. Credincios Națiunii Române”.
Lavinia Șandru
Lavinia Șandru s-a născut la 6 februarie 1975, în Dej, județul Cluj. A absolvit Academia de Artă Teatrală din Târgu Mureș (1997) și un masterat la Universitatea din București, Facultatea de Științe Politice (2004), între acestea urmând un stagiu în Parlamentul European, Comisia de cultură, tineret, mijloace de informare în masă și sport (2003), potrivit CV-ului publicat pe Camera Deputaților.
A fost director de imagine la Aldaco Film SRL (2001-2004) și director executiv la SC Star Media & Film SRL (2004).
Și-a început cariera politică în Partidul Democrat (2001), fiind aleasă în 2004 președinte al Partidului Democrat Târgu Mureș.
În 2004, a fost aleasă deputat în circumscripția electorală Mureș pe listele Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD. Din 2005, a părăsit Partidul Democrat, devenind deputat neafiliat. A fost inițiatoarea propunerii legislative privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, Legea 257/2008, denumită ”Legea mamelor”, încă în vigoare.
În 2005, a devenit membră a Partidului Inițiativa Națională, a cărui președintă a fost din 2009 și până la fuziunea acestuia cu UNPR.
S-a retras o perioadă din politică și a realizat mai multe emisiuni de televiziune, printre care și ”Fața nevăzută a lumii”, pe TVR1.
Ulterior, a ocupat poziția de coordonator al comunicării pentru Partidul Umanist Social Liberal (PUSL), iar la 31 ianuarie 2025, Biroul Executiv al formațiunii a validat candidatura Laviniei Șandru pentru alegerile prezidențiale.
Slogan electoral: ”Pentru România Reală”.
Victor Ponta
Victor Ponta s-a născut la 20 septembrie 1972, la București. Este licențiat al Facultății de Drept din cadrul Universității București (1995).
A fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 (1995-1998), procuror la Secția de Anticorupție, Urmărire Penală și Criminalistică a Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție (1998-2001), procuror și coordonator al Biroului de Combatere a Spălării Banilor (2000-2001). A fost asistent universitar (1996-1998) și lector universitar doctor (2000-2007) în cadrul Departamentului de Drept Penal al Universității Româno-Americane din București.
Experiența lui politică include funcțiile de președinte al Tineretului Social Democrat (TSD) (2002-2006), vicepreședinte al ECOSY (European Community Organization of Socialist Youth) (2005-2007), vicepreședinte al PSD (2006-2010), iar din 2010 și până în 2015, a fost președinte al Partidului Social Democrat.
A obținut mandate de deputat în urma alegerilor din 2004, 2008, 2012, 2016 și 2024.
A fost ministru delegat pentru Controlul Implementării Programelor cu Finanțare Internațională și Urmărirea Aplicării Acquis-ului Comunitar (martie 2004 – decembrie 2004); ministru delegat pentru Relația cu Parlamentul (decembrie 2008 – octombrie 2009) și prim-ministru al României (mai 2012 – noiembrie 2015), conform CV-ului publicat pe cdep.ro. A demisionat din funcția de premier la 5 noiembrie 2015, pe fondul protestelor de stradă cauzate de tragedia de la Clubul Colectiv, din 30 octombrie 2015.
A candidat la alegerile prezidențiale din 2014, din partea Alianței Electorale PSD-UNPR-PC, fiind învins în cel de-al doilea tur de scrutin, desfășurat la 16 noiembrie 2014, de candidatul ACL, Klaus Iohannis, care a obținut 54,43% din voturile valabil exprimate.
A mai fost președinte al Partidului Pro România, lansat în 2017, dar ulterior a revenit în PSD, candidând pe listele partidului la alegerile parlamentare din 2024. A fost exclus din PSD în martie 2025, în urma depunerii candidaturii la alegerile prezidențiale.
Slogan electoral: ”România pe primul loc”.
Sebastian Popescu
Sebastian Constantin Popescu s-a născut pe 12 februarie 1982, în Balș, județul Olt. A absolvit Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara (2006), conform partidulnouaromanie.ro.
Sebastian-Constantin Popescu este președintele Partidului Noua Românie (PNR).
A profesat timp de cinci ani ca medic veterinar în București, înainte să se îndrepte spre domeniul media. Este administrator al PR Media RTP și președinte al Asociației Romanian Tenis Premium.
În 2015 a fondat PNR. A mai candidat pe listele partidului la alegerile parlamentare din 2016, la cele europarlamentare și prezidențiale din 2019 și la cele prezidențiale din 2024, ulterior anulate.
Slogan electoral: ”Alege bine pentru România. Alege bine pentru tine. Dr. Sebastian Popescu”.
Pe cine votăm la prezidențiale: Silviu Predoiu
Silviu Predoiu s-a născut în 5 august 1958, la București. A absolvit Facultatea de Geologie-Geografie a Universității din București. A fost ofițer de informații externe.
Și-a început cariera managerială în 1998, ca șef de birou și apoi șef de serviciu; a fost numit șef de direcție la combaterea criminalității organizate transfrontaliere (2000); după 11 septembrie 2001 a condus direcția de anti-terorism, iar din 2003 a fost șef de direcție în structura de securitate a SIE, potrivit biografiei publicate pe siteul său.
În 2005, a fost numit prin hotărâre CSAT prim-adjunct al directorului SIE, funcție pe care a ocupat-o până la trecerea în rezervă pentru limită de vârstă, în 2018. În această perioadă, a deținut o perioadă funcția de director interimar al SIE.
A înființat Asociația ”România implică-te” și, ulterior, Partidul Liga Acțiunii Naționale (PLAN), al cărui președinte a fost ales la Convenția Națională din aprilie 2024.
A candidat la alegerile prezidențiale organizate în 2024 și anulate de Curtea Constituțională.
Slogan electoral: ”Soluția pentru România: Competență. Caracter. Curaj.”
John-Ion Banu-Muscel
John-Ion Banu-Muscel s-a născut în 1960, în orașul Roman, dar a copilărit în Câmpulung Muscel, potrivit datelor biografice de pe pagina personală de Facebook.
A absolvit Institutul Politehnic București și a emigrat în SUA în 1983, unde a urmat cursuri la Florida Atlantic University.
A fost președinte al Romanian-American League (RAL), din Florida, conform site-ului organizației. Este manager și acționat al companiei Ocean Test Equipment, cu sediul în Florida, conform declarației de interese.
Este membru fondator și președinte al formațiunii Partidului Națiunea Română, lansat în aprilie 2019, conform site-ului partidului.
A mai candidat la alegerile prezidențiale din 2019 din partea Partidului Națiunea Română.
Slogan electoral: ”Votează cu încredere!”
Daniel Funeriu
Daniel Funeriu s-a născut la 11 aprilie 1971, la Arad. A început să studieze la Liceul de Filologie-Istorie din Timișoara, în 1985.
A părăsit România în 1988 și s-a stabilit în Franța, unde și-a continuat studiile la Lycee International des Pontonniers, Strasbourg, până în 1989, potrivit informațiilor prezentate pe pagina sa de pe rețeaua de socializare Facebook.
A devenit inginer în chimie la European Higher Institute of Chemistry, Strasbourg (1991-1994) și a obținut masteratul în chimie organică și supramoleculară la Universitatea Louis Pasteur, Strasbourg (1994-1995). În anul 1999, a obținut titlul de doctor în chimie la Universitatea Louis Pasteur din Strasbourg.
A fost asistent la Universitatea din Strasbourg (1995-1998) și conferențiar la College de France, Paris (1998-1999).
A condus cercetări științifice la Scripps Research Institute din California (1999 – 2002) și la Institutul de Studii Avansate din Osaka (2002 – 2006).
În 2006, a câștigat premiul de cercetare (Marie Curie Excellence) finanțat de Uniunea Europeană și a ocupat funcția de director de cercetare la Universitatea din Munchen, Germania.
În același an, a fost numit de președintele României în funcția de vicepreședinte al Comisiei prezidențiale pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniile educației și cercetării din România.
În ianuarie 2009, a preluat un mandat în Parlamentul European, în urma alegerilor din noiembrie 2008, la care a candidat pe listele Partidului Democrat Liberal (PDL).
A fost ministru al Educației, Cercetării, Inovării, Tineretului și Sportului între 23 decembrie 2009 – 6 februarie 2012. A elaborat Legea 1/2011 a educației naționale, salutată la acea vreme de Comisia Europeană, potrivit superteach.ro.
În perioada 10 februarie 2012 – 1 februarie 2014 a deținut funcția de consilier prezidențial la Departamentul de Educație și Cercetare în cadrul Administrației Prezidențiale.
A mai deținut funcția de Consultant de înalt nivel din partea Comisiei Europene pe lângă guvernul Republicii Moldova, asistând implementarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.
Slogan electoral: ”Cred în România!”
Pe cine votăm președinte: Nicușor Dan
Nicușor Dan este primarul Bucureștiului. S-a născut la 20 decembrie 1969, la Făgăraș.
În liceu, a făcut parte din Lotul Național de Matematică, câștigând Medalia de aur la Olimpiada Internațională de Matematică în anii 1987 și 1988, potrivit biografiei publicate pe site-ul de campanie.
A absolvit Facultatea de Matematică – Universitatea București, iar din 1992 a urmat studii în Franța la Ecole Normale Superieure din Paris și apoi studii de doctorat la Universite Sorbonne Paris Nord (1998).
A fost cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române (1998-2016), președinte-fondator al Asociației Tinerii pentru Acțiune Civică (2000-2005), director executiv și fondator al Școlii Normale Superioare București (2000-2006), membru al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza și Elaborarea Politicilor din Domeniile Educației și Cercetării din România (2007-2008), potrivit CV-ului publicat pe https://www.cdep.ro/.
În 2008, a fondat Asociația Salvați Bucureștiul, ONG axat pe dezvoltarea urbană și protejarea patrimoniului. A fost președinte-fondator al Uniunii Salvați Bucureștiul (USB), devenit Uniunea Salvați România (USR) în 2016.
În 2012, a candidat pentru prima oară la Primăria Capitalei ca independent, în 2016, candidând pentru aceeași poziție din partea USR.
A fost ales deputat de București, la alegerile din 2016, dar a demisionat în octombrie 2020, după ce a câștigat alegerile pentru Primăria Capitalei. A fost reales pentru un al doilea mandat de primar al Bucureștiului în 2024, cu 47% din voturi.
Și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din 2025 la 16 decembrie 2024, în urma deciziei de anulare alegerilor, luată de CCR la 6 decembrie 2024.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Autoritatea Electorală Permanentă a precizat că vineri începe campania electorală pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale și îi îndeamnă pe competitorii electorali să contribuie la desfășurarea unei ‘campanii corecte, integre și transparente, care să răspundă așteptărilor democratice ale cetățenilor’.
Potrivit unui comunicat al AEP, de la începerea campaniei electorale pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, respectiv 9 mai – data validării și aducerii la cunoștință publică a rezultatului primului tur de scrutin de către Curtea Constituțională a României – și până la încheierea acesteia, în data de 17 mai, ora 7:00, trebuie respectate toate prevederile legale în vigoare.
AEP precizează că în această perioadă sunt permise doar anumite tipuri de activități și materiale de publicitate politică (materiale de propagandă electorală), precum afișele electorale, materialele de propagandă electorală audio sau video difuzate de mass-media audiovizuală în condițiile legii, publicitatea în presa scrisă, materialele de propagandă electorală online, broșurile, pliantele și alte materiale tipărite din aceeași categorie.
‘Competitorii politici au obligația înlăturării, până la data începerii campaniei electorale, a tuturor materialelor de propagandă utilizate până la acel moment și care nu respectă regulile premise de legislația în vigoare’, mai transmite AEP.
De asemenea, Autoritatea Electorală Permanentă reamintește competitorilor electorali că în campania electorală este interzisă folosirea mesajelor sau a sloganurilor discriminatorii, a mesajelor de incitare la ură și intoleranță și a oricăror forme, mijloace, acte și acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă sau etnică.
În același timp, potrivit legii, este interzisă utilizarea vehiculelor inscripționate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaților, precum și cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staționar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcționale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă.
Publicitate
Totodată, pe durata campaniei, materialele publicitare politice distribuite de actorii politici trebuie să conțină următoarele informații (eticheta):
a) o indicație privind faptul că reprezintă un material publicitar politic;
b) candidatul sau formațiunea politică la cererea căreia sau în numele căreia este pregătit, plasat, promovat, publicat, distribuit sau difuzat materialul publicitar politic, respectiv numele și adresa de e-mail, precum și adresa poștală a candidatului, atunci când aceasta este dezvăluită public de către acesta, sau adresa sediului, în cazul formațiunilor politice;
c) o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialelor publicitare, în sensul art.3 pct.11 și 12 din Regulamentul (UE)2024/900 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică, atunci când este cazul;
d) o mențiune că sumele cheltuite pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea materialului publicitar politic provin exclusiv din sursele permise de Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
e) după caz, o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unei promovări electorale sau al unei promovări electorale plătite;
f) codul unic de identificare a mandatarului financiar înregistrat la Autoritatea Electorală Permanentă.
Conform Autorității Electorale Permanente, regulile de etichetare a acestor materiale publicitare politice au fost stabilite prin Hotărârea AEP nr. 9/2025, care clarifică modul de promovare, distribuire, publicare sau editare a materialelor publicitare politice utilizate în campania electorală la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.
AEP mai precizează că plângerile cu privire la campania electorală prin intermediul platformelor online foarte mari se adresează Biroului Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 (BEC).
Modelul orientativ al plângerii, lista platformelor online foarte mari conform prevederilor Regulamentului (UE) 2024/900, precum și lista birourilor electorale competente să soluționeze plângerile cu privire la campania electorală, altele decât cele care vizează platformele online foarte mari, pot fi regăsite în Anexele Deciziei BEC nr. 54D/26.03.2025, disponibile la următorul link: https://prezidentiale2025.bec.ro/decizii-in-aplicarea-unitara-a-prevederilor-legii/.AGERPRES
„Mai aproape de oameni într-o noapte de mai” este genericul ediției 2025 a Nopții Muzeelor, organizate de Rețeaua Națională a Muzeelor, cu sprijinul Ministerului Culturii. Memorialul Ipotești și-a asumat același generic, propunând anul acesta o serie de a activități care presupun o deschidere spre comunitatea largă.
Memorialul Ipotești invită elevii să petreacă o zi sau câteva ore alături de muzeografi, custozi, conservatori și restauratori, să se implice în activitatea lor, altfel spus să fie muzeograf, custode, conservator sau restaurator pentru o zi. Înscrierea pentru aceasta activitate se face prin trimiterea unui mesaj pe m.ipotești@gmail.com. Prin acțiunea „Muzeograf, custode, conservator sau restaurator pentru o zi”, Memorialul Ipotești oferă posibilitatea de a înțelege cum funcționează un muzeu, cu ce se ocupă personalul de specialitate, cum decurge o zi în culisele unui muzeu.
O vânătoare de carte va avea loc în aceeași zi. Copiii, dar și adulții sunt invitați să identifice semne și să găsească cărțile pe care Memorialul le oferă în dar.
Obișnuita colaborare a Memorialului Ipotești cu cafenelele și pub-urile din oraș va continua și în acest proiect: vor fi expuse 30 de copii din grafica lui Spiru Vergulescu în diferite locuri din Botoșani, creionând un traseu, care se finalizează la Ipotești. Copiile sunt însoțite de coduri QR, iar la accesarea acestora derulează un film despre un moment din viața lui Mihai Eminescu. Amintim, în acest context, că în 2024, Memorialul Ipotești a obținut finanțare externă, prin AFCN, pentru derularea proiectului „Tabloul povestește”. A fost organizată o tabăra de pictură în care elevii de la liceele de artă din țară au lucrat la detalierea unui tablou de Spiru Vergulescu, deținut de Memorialul Ipotești. Desenele elevilor, fotografii de epocă, fotografii actuale au fost folosite pentru digitalizarea, augmentarea a 101 desene de Spiru Vergulescu – Pe urmele lui Eminescu, acestea fiind însoțite de un text sonorizat. În prezent tablourile au un cod QR, care permite animarea, deschizându-se o povestire despre o etapă sau alta din viața lui Mihai Eminescu.
Publicitate
O altă expoziție – Patrimoniul Memorialului Ipotești – se va regăsi în spațiile de la Cornișa, cu care Memorialul Ipotești începe un parteneriat în vederea organizării în comun a unor activități culturale.
Spațiile de vizitare ale Memorialului Ipotești vor fi deschise pentru public în data de 17 mai în intervalul orar 9:00 – 22:00.
În perioada 01.04-2025-30.04.2025, Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naţionale de Mediu a efectuat un număr total de 32 acțiuni de inspecţie și control, conform planului anual de inspecții, 29 de inspecţiile fiind neplanificate și 3 inspecții planificate.
Au fost efectuate acțiuni de inspecție și control neplanificate, astfel:
– 8 controale de verificare a respectării măsurilor din actele de reglementare,
– 1 controale în urma autosesizării,
-10 controale în urma sesizărilor,
– 8 controale dispuse de Comisariatul General
– 1 control pentru identificarea unui obiectiv nou
Urmare a acestor inspecții, pentru neconformitățile constatate au fost aplicate 8 sancțiuni contravenționale, din care: 2 avertismente și 6 amenzi contravenționale, în valoare totală de 160.500 lei. Nu a fost aplicată nici o sancțiune complementară de suspendare a activității, confiscare bunuri, desființări lucrări, închidere activitate.
S-au înregistrat 10 sesizari din care 9 au fost soluționate, iar una este în termenul legal de soluționare,
S-a înaintat organelor de cercetare penală plângere pentru săvârșirea faptelor prevazute de OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice art. 33 (1) Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, prevăzute în anexele nr. 4 A şi 4 B, cu excepţia speciilor de păsări, şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise: lit. a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; și lit. f) deţinerea, transportul, vânzarea sau schimburile în orice scop, precum şi oferirea spre schimb sau vânzare a exemplarelor luate din natură, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.
Pe 9 mai 2025, în Sala CDI a Liceului „Alexandru cel Bun” din Botoșani, s-a desfășurat etapa județeană a concursului regional Let’s Play – limba engleză, nivel preșcolar. Evenimentul face parte dintr-un proiect educațional coordonat de Grădinița Nr. 4 Iași, inclus în calendarul CAER (poziția 1112) și avizat de Inspectoratul Școlar Județean Iași.
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 19 Botoșani s-a alăturat în acest an proiectului în calitate de partener educațional, asumându-și rolul de organizator al etapei județene și deschizând astfel calea unei inițiative cu adevărat inedite pentru județul nostru.
Concursul Let’s Play este, în prezent, singurul concurs de limba engleză din județ dedicat exclusiv copiilor de grădiniță. Evenimentul a reunit echipaje de grupă mare din mai multe unități de învățământ botoșănene, într-un cadru cald, jucăuș și încurajator, unde accentul nu a fost pus pe performanță, ci pe curaj, exprimare liberă și plăcerea de a învăța prin joc.
Atmosfera lipsită de presiune, structura accesibilă și încurajările primite din partea cadrelor didactice și a părinților au creat un mediu ideal pentru micii participanți, aflați adesea la primul lor contact cu o activitate în limba engleză desfășurată în public.
Evenimentul a fost deschis oficial de domnul inspector școlar general Bogdan Suruciuc, care a adresat un mesaj de susținere și apreciere pentru implicarea educatoarelor și curajul copiilor.
De asemenea, aducem mulțumiri speciale doamnelor Achihăiței Mihaela Cornelia și Olteanu Brândușa Doina, directori ai Liceului „Alexandru cel Bun” Botoșani, care au sprijinit proiectul punând la dispoziție un spațiu modern și generos pentru desfășurarea activității.
Organizarea concursului a fost coordonată cu profesionalism și dăruire de doamna Muraru Florentina, profesor pentru educație timpurie și director al Grădiniței cu Program Prelungit Nr. 19 Botoșani. Efortul echipei sale a contribuit decisiv la succesul acestei ediții.
Publicitate
Transmitem de asemenea felicitări conducerii tuturor grădinițelor participante, care au demonstrat deschidere și curaj în a susține o activitate inovatoare pentru nivelul preșcolar — o alegere care pune în lumină importanța limbilor străine în educația timpurie.
Beneficiile introducerii limbii engleze de la vârste fragede sunt multiple și recunoscute internațional, de la dezvoltarea cognitivă și încrederea în sine, până la deschiderea către alte culturi și moduri de gândire.
În cadrul proiectului, Cambridge Star Botoșani – centru educațional cu peste 12 ani de experiență în predarea limbii engleze – a fost implicat în calitate de consultant educațional, oferind sprijin metodologic, resurse și motivație pentru buna desfășurare a concursului. Implicarea Cambridge Star reflectă angajamentul său față de o educație modernă, bazată pe respect, progres și încredere în potențialul fiecărui copil.
Grădinițele participante la ediția 2025 a concursului Let’s Play au fost:
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 19 Botoșani
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 6 Botoșani
Grădinița cu Program Normal Nr. 20 Botoșani
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 23 Botoșani
Grădinița cu Program Prelungit „Micii Cercetași” Botoșani
Grădinița „Sandy Belle” Botoșani
Grădinița cu Program Normal Concești
„Felicităm toți copiii pentru curajul cu care au rostit primele lor cuvinte în limba engleză în fața unui public, dar și părinții pentru deschiderea și încrederea cu care au susținut această inițiativă.
Concursul Let’s Play este o pledoarie pentru educație prin blândețe, curaj și încredere – valori esențiale în formarea viitorilor cetățeni activi și comunicativi ai unei lumi în continuă transformare”, au transmis cadrele didactice într-un comunicat remis redacției.