Pe cine votăm președinte. O dată la cinci ani, cetățenii sunt chemați la urne pentru a-și desemna șeful statului — o funcție cu un puternic impact simbolic și instituțional, scrie alba24.ro. Președintele nu doar că reprezintă statul român pe plan internațional, dar are și atribuții-cheie în politica internă, mai ales în ceea ce privește numirea guvernului, consultările cu partidele și garantarea independenței justiției.
Cine sunt însă cei care ne cer voturile: Biografiile lor oficiale, au fost analizate de Agerpres, care a realizat un documentar legat de candidații la prezidențiale 2005.
Biroul Electoral Central a stabilit, la 20 martie 2025, rămânerea definitivă a candidaturilor depuse pentru alegerile la funcția de președinte al României, la scrutinul din luna mai, iar la 22 martie a stabilit, prin tragere la sorți, ordinea de înscriere în buletinul de vot a candidaților.
Potrivit comunicatului BEC, ordinea pe buletinul de vot este următoarea:
1. George Nicolae Simion (Alianța pentru Unirea Românilor);
2. George Crin Laurențiu Antonescu (Alianța Electorală România Înainte);
3. Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvați România);
4. Cristian Vasile Terheș (Partidul Național Conservator Român);
5. Marcela Lavinia Șandru (Partidul Umanist Social Liberal);
6. Victor Viorel Ponta (candidat independent);
7. Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie);
8. Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale);
9. John-Ion Banu-Muscel (candidat independent);
10. Petru Daniel Funeriu (candidat independent);
11. Nicușor-Daniel Dan (candidat independent).
George Simion
George Simion este deputat în Parlamentul României. S-a născut la 21 septembrie 1986, la Focșani. A absolvit Colegiului Național ”Gheorghe Lazăr” din București (2005) și este licențiat în Administrație și Afaceri la Universitatea din București (2008).
A absolvit programul de masterat la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, având ca temă de cercetare ”Crimele comunismului”, potrivit biografiei publicate pe www.cdep.ro.
Publicitate
A fost, în 2006, lider al grupării ”Noii Golani”, care se dorea a fi o continuare a mișcării de stradă din 1990 și care a promovat mesajul ”Basarabia e România”; a înființat, în 2011, Platforma Unionistă Acțiunea 2012 și, în 2017, ”Alianța pentru Centenar”, alături de alte organizații din România, Republica Moldova și din diaspora.
În 2019, a candidat în calitate de independent la alegerile pentru Parlamentul European, iar la 1 decembrie 2019 a înființat partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).
A obținut mandate de deputat în urma alegerilor din 2020 și 2024.
La 27 martie 2022, George Simion a fost ales președinte al Alianței pentru Unirea Românilor.
A candidat la alegerile prezidențiale organizate în 2024, care au fost anulate de Curtea Constituțională la 6 decembrie 2024, clasându-se pe locul 4 în primul tur, cu 13,86% din voturi. Pe 14 martie 2025, și-a depus candidatura la alegerile prezidențiale din luna mai 2025, luând această decizie în urma respingerii, la 9 martie 2025, a candidaturii lui Călin Georgescu, de către Biroului Electoral Central.
Slogan electoral: ”George Simion Democrație”.
Crin Antonescu
George Crin Laurențiu Antonescu s-a născut la 21 septembrie 1959, la Tulcea. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității București în 1985, conform cdep.ro.
A fost profesor de istorie (1985-1989) și muzeograf la secția de istorie-arheologie a Muzeului ‘Delta Dunării’ din Tulcea (1989-1992).
Este membru PNL din 1990.
A obținut mandate de deputat la alegerile legislative din 1992, 1996, 2000 și 2004 și de senator, în 2008 și 2012.
A fost ministru al Tineretului și Sportului în guvernele Victor Ciorbea (1997-1998), Radu Vasile (1998-1999) și Mugur Isărescu (1999-2000).
A candidat la alegerile prezidențiale din 2009, obținând 20,02% din voturi în primul tur, nereușind să treacă în turul al doilea al prezidențialelor, fiind devansat de contracandidații săi, Traian Băsescu și Mircea Geoană.
A fost ales președinte al Senatului, funcție pe care a deținut-o din 2012 până în 2014. La 6 iulie 2012, Crin Antonescu a devenit președintele interimar al României, după ce Parlamentul a decis, în aceeași zi, suspendarea din funcție a lui Traian Băsescu, deținând această funcție până la 28 august 2012.
A fost ales președinte al PNL în cadrul Congresului din aprilie 2009 și a fost reconfirmat în această funcție la Congresul extraordinar din 5-7 martie 2010.
La 5 februarie 2011, Crin Antonescu a devenit co-președinte al Uniunii Social Liberale, alături de liderul PSD Victor Ponta, alianță politică pe care președintele PNL a denunțat-o la 25 februarie 2014.
Slogan electoral: ”România înainte!”
Pe cine votăm președinte: Elena Lasconi
Elena Lasconi este primar al municipiului Câmpulung Muscel. S-a născut la 20 aprilie 1972, în Hațeg.
A absolvit Liceului Pedagogic ”Sabin Drăgoi” din Deva (1990), Școala BBC – Televiziune (1999) și este economist licențiat al ASE București, managementul turismului și comerțului (2001), potrivit biografiei publicate pe siteul Primăriei Câmpulung.
A urmat cursuri în domeniile absorbție, legislație, reglementări Fonduri Europene în țară și la Bruxelles.
A fost realizator de radio și director de programe la Radio T5 ABC (1995-1996), apoi jurnalist la PRO TV (1996-2020).
A câștigat alegerile din 2020 pentru Primăria municipiului Câmpulung Muscel, reprezentând alianța USR PLUS, și a fost realeasă cu aproape 70% dintre voturi în iunie 2024, reprezentând Alianța Dreapta Unită.
În octombrie 2023, Elena Lasconi deschidea listele candidaților USR la alegerile europarlamentare, dar în noiembrie 2023 a luat decizia de a se retrage din cursă.
La 26 iunie 2024, a câștigat competiția internă pentru funcția de președinte al Uniunii Salvați România (USR).
A candidat la alegerile prezidențiale organizate în 2024 și anulate de Curtea Constituțională la 6 decembrie 2024, clasându-se pe locul al doilea, cu 19,17% din voturi.
Slogan electoral: ”Am curaj să fac dreptate.”
Cristian Terheș
Cristian-Vasile Terheș este europarlamentar în Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. S-a născut la 4 decembrie 1978, la Zalău.
De profesie teolog și specialist în comunicare, Cristian-Vasile Terheș a fost preot și director de ”business intelligence”, conform site-ului Biroului Electoral Central, www.bec.ro.
În 2019, a fost ales europarlamentar pe lista PSD, iar în 2024 pe lista AUR.
A fost membru al Partidului Social Democrat (2019-2020) și al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat (2020-2023), iar de la 1 decembrie 2023 este membru al Partidului Național Conservator Român.
A fost membru al Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (2019-2020).
A candidat la alegerile prezidențiale organizate în 2024 și anulate de Curtea Constituțională la 6 decembrie 2024, obținând 1,03% din voturi.
Slogan electoral: ”Cristian Terheș. Președinte suveranist. Credincios Națiunii Române”.
Lavinia Șandru
Lavinia Șandru s-a născut la 6 februarie 1975, în Dej, județul Cluj. A absolvit Academia de Artă Teatrală din Târgu Mureș (1997) și un masterat la Universitatea din București, Facultatea de Științe Politice (2004), între acestea urmând un stagiu în Parlamentul European, Comisia de cultură, tineret, mijloace de informare în masă și sport (2003), potrivit CV-ului publicat pe Camera Deputaților.
A fost director de imagine la Aldaco Film SRL (2001-2004) și director executiv la SC Star Media & Film SRL (2004).
Și-a început cariera politică în Partidul Democrat (2001), fiind aleasă în 2004 președinte al Partidului Democrat Târgu Mureș.
În 2004, a fost aleasă deputat în circumscripția electorală Mureș pe listele Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD. Din 2005, a părăsit Partidul Democrat, devenind deputat neafiliat. A fost inițiatoarea propunerii legislative privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, Legea 257/2008, denumită ”Legea mamelor”, încă în vigoare.
În 2005, a devenit membră a Partidului Inițiativa Națională, a cărui președintă a fost din 2009 și până la fuziunea acestuia cu UNPR.
S-a retras o perioadă din politică și a realizat mai multe emisiuni de televiziune, printre care și ”Fața nevăzută a lumii”, pe TVR1.
Ulterior, a ocupat poziția de coordonator al comunicării pentru Partidul Umanist Social Liberal (PUSL), iar la 31 ianuarie 2025, Biroul Executiv al formațiunii a validat candidatura Laviniei Șandru pentru alegerile prezidențiale.
Slogan electoral: ”Pentru România Reală”.
Victor Ponta
Victor Ponta s-a născut la 20 septembrie 1972, la București. Este licențiat al Facultății de Drept din cadrul Universității București (1995).
A fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 (1995-1998), procuror la Secția de Anticorupție, Urmărire Penală și Criminalistică a Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție (1998-2001), procuror și coordonator al Biroului de Combatere a Spălării Banilor (2000-2001). A fost asistent universitar (1996-1998) și lector universitar doctor (2000-2007) în cadrul Departamentului de Drept Penal al Universității Româno-Americane din București.
Experiența lui politică include funcțiile de președinte al Tineretului Social Democrat (TSD) (2002-2006), vicepreședinte al ECOSY (European Community Organization of Socialist Youth) (2005-2007), vicepreședinte al PSD (2006-2010), iar din 2010 și până în 2015, a fost președinte al Partidului Social Democrat.
A obținut mandate de deputat în urma alegerilor din 2004, 2008, 2012, 2016 și 2024.
A fost ministru delegat pentru Controlul Implementării Programelor cu Finanțare Internațională și Urmărirea Aplicării Acquis-ului Comunitar (martie 2004 – decembrie 2004); ministru delegat pentru Relația cu Parlamentul (decembrie 2008 – octombrie 2009) și prim-ministru al României (mai 2012 – noiembrie 2015), conform CV-ului publicat pe cdep.ro. A demisionat din funcția de premier la 5 noiembrie 2015, pe fondul protestelor de stradă cauzate de tragedia de la Clubul Colectiv, din 30 octombrie 2015.
A candidat la alegerile prezidențiale din 2014, din partea Alianței Electorale PSD-UNPR-PC, fiind învins în cel de-al doilea tur de scrutin, desfășurat la 16 noiembrie 2014, de candidatul ACL, Klaus Iohannis, care a obținut 54,43% din voturile valabil exprimate.
A mai fost președinte al Partidului Pro România, lansat în 2017, dar ulterior a revenit în PSD, candidând pe listele partidului la alegerile parlamentare din 2024. A fost exclus din PSD în martie 2025, în urma depunerii candidaturii la alegerile prezidențiale.
Slogan electoral: ”România pe primul loc”.
Sebastian Popescu
Sebastian Constantin Popescu s-a născut pe 12 februarie 1982, în Balș, județul Olt. A absolvit Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara (2006), conform partidulnouaromanie.ro.
Sebastian-Constantin Popescu este președintele Partidului Noua Românie (PNR).
A profesat timp de cinci ani ca medic veterinar în București, înainte să se îndrepte spre domeniul media. Este administrator al PR Media RTP și președinte al Asociației Romanian Tenis Premium.
În 2015 a fondat PNR. A mai candidat pe listele partidului la alegerile parlamentare din 2016, la cele europarlamentare și prezidențiale din 2019 și la cele prezidențiale din 2024, ulterior anulate.
Slogan electoral: ”Alege bine pentru România. Alege bine pentru tine. Dr. Sebastian Popescu”.
Pe cine votăm la prezidențiale: Silviu Predoiu
Silviu Predoiu s-a născut în 5 august 1958, la București. A absolvit Facultatea de Geologie-Geografie a Universității din București. A fost ofițer de informații externe.
Și-a început cariera managerială în 1998, ca șef de birou și apoi șef de serviciu; a fost numit șef de direcție la combaterea criminalității organizate transfrontaliere (2000); după 11 septembrie 2001 a condus direcția de anti-terorism, iar din 2003 a fost șef de direcție în structura de securitate a SIE, potrivit biografiei publicate pe siteul său.
În 2005, a fost numit prin hotărâre CSAT prim-adjunct al directorului SIE, funcție pe care a ocupat-o până la trecerea în rezervă pentru limită de vârstă, în 2018. În această perioadă, a deținut o perioadă funcția de director interimar al SIE.
A înființat Asociația ”România implică-te” și, ulterior, Partidul Liga Acțiunii Naționale (PLAN), al cărui președinte a fost ales la Convenția Națională din aprilie 2024.
A candidat la alegerile prezidențiale organizate în 2024 și anulate de Curtea Constituțională.
Slogan electoral: ”Soluția pentru România: Competență. Caracter. Curaj.”
John-Ion Banu-Muscel
John-Ion Banu-Muscel s-a născut în 1960, în orașul Roman, dar a copilărit în Câmpulung Muscel, potrivit datelor biografice de pe pagina personală de Facebook.
A absolvit Institutul Politehnic București și a emigrat în SUA în 1983, unde a urmat cursuri la Florida Atlantic University.
A fost președinte al Romanian-American League (RAL), din Florida, conform site-ului organizației. Este manager și acționat al companiei Ocean Test Equipment, cu sediul în Florida, conform declarației de interese.
Este membru fondator și președinte al formațiunii Partidului Națiunea Română, lansat în aprilie 2019, conform site-ului partidului.
A mai candidat la alegerile prezidențiale din 2019 din partea Partidului Națiunea Română.
Slogan electoral: ”Votează cu încredere!”
Daniel Funeriu
Daniel Funeriu s-a născut la 11 aprilie 1971, la Arad. A început să studieze la Liceul de Filologie-Istorie din Timișoara, în 1985.
A părăsit România în 1988 și s-a stabilit în Franța, unde și-a continuat studiile la Lycee International des Pontonniers, Strasbourg, până în 1989, potrivit informațiilor prezentate pe pagina sa de pe rețeaua de socializare Facebook.
A devenit inginer în chimie la European Higher Institute of Chemistry, Strasbourg (1991-1994) și a obținut masteratul în chimie organică și supramoleculară la Universitatea Louis Pasteur, Strasbourg (1994-1995). În anul 1999, a obținut titlul de doctor în chimie la Universitatea Louis Pasteur din Strasbourg.
A fost asistent la Universitatea din Strasbourg (1995-1998) și conferențiar la College de France, Paris (1998-1999).
A condus cercetări științifice la Scripps Research Institute din California (1999 – 2002) și la Institutul de Studii Avansate din Osaka (2002 – 2006).
În 2006, a câștigat premiul de cercetare (Marie Curie Excellence) finanțat de Uniunea Europeană și a ocupat funcția de director de cercetare la Universitatea din Munchen, Germania.
În același an, a fost numit de președintele României în funcția de vicepreședinte al Comisiei prezidențiale pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniile educației și cercetării din România.
În ianuarie 2009, a preluat un mandat în Parlamentul European, în urma alegerilor din noiembrie 2008, la care a candidat pe listele Partidului Democrat Liberal (PDL).
A fost ministru al Educației, Cercetării, Inovării, Tineretului și Sportului între 23 decembrie 2009 – 6 februarie 2012. A elaborat Legea 1/2011 a educației naționale, salutată la acea vreme de Comisia Europeană, potrivit superteach.ro.
În perioada 10 februarie 2012 – 1 februarie 2014 a deținut funcția de consilier prezidențial la Departamentul de Educație și Cercetare în cadrul Administrației Prezidențiale.
A mai deținut funcția de Consultant de înalt nivel din partea Comisiei Europene pe lângă guvernul Republicii Moldova, asistând implementarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.
Slogan electoral: ”Cred în România!”
Pe cine votăm președinte: Nicușor Dan
Nicușor Dan este primarul Bucureștiului. S-a născut la 20 decembrie 1969, la Făgăraș.
În liceu, a făcut parte din Lotul Național de Matematică, câștigând Medalia de aur la Olimpiada Internațională de Matematică în anii 1987 și 1988, potrivit biografiei publicate pe site-ul de campanie.
A absolvit Facultatea de Matematică – Universitatea București, iar din 1992 a urmat studii în Franța la Ecole Normale Superieure din Paris și apoi studii de doctorat la Universite Sorbonne Paris Nord (1998).
A fost cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române (1998-2016), președinte-fondator al Asociației Tinerii pentru Acțiune Civică (2000-2005), director executiv și fondator al Școlii Normale Superioare București (2000-2006), membru al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza și Elaborarea Politicilor din Domeniile Educației și Cercetării din România (2007-2008), potrivit CV-ului publicat pe https://www.cdep.ro/.
În 2008, a fondat Asociația Salvați Bucureștiul, ONG axat pe dezvoltarea urbană și protejarea patrimoniului. A fost președinte-fondator al Uniunii Salvați Bucureștiul (USB), devenit Uniunea Salvați România (USR) în 2016.
În 2012, a candidat pentru prima oară la Primăria Capitalei ca independent, în 2016, candidând pentru aceeași poziție din partea USR.
A fost ales deputat de București, la alegerile din 2016, dar a demisionat în octombrie 2020, după ce a câștigat alegerile pentru Primăria Capitalei. A fost reales pentru un al doilea mandat de primar al Bucureștiului în 2024, cu 47% din voturi.
Și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din 2025 la 16 decembrie 2024, în urma deciziei de anulare alegerilor, luată de CCR la 6 decembrie 2024.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Un bărbat din localitatea Grivița, comuna Cordăreni, a rămas fără acoperiș deasupra capului în urma unui incendiu. Incidentul s-a produs în această seară.
La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu o autospecială de stingere și o ambulanță SMURD, precum și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Cordăreni. Aceștia au constatat că locuința ardea în totalitate. Pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor s-a intervenit mai bine de două ore.
Cel mai probabil, evenimentul s-a produs după ce proprietarul a încercat să aprindă focul folosind benzină. Bărbatul, în vârstă de 75 de ani, a suferit arsuri la față și mâini, fiind preluat de echipajul SMURD și transportat la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate.
Pentru evitarea unor astfel de evenimente vă recomandăm să nu aprindeți focul cu benzină, gaz sau motorină! Vă puneți viața în pericol, dar și lucrurile pentru care ați muncit de-a lungul timpului.
Benzina, gazul sau alte lichide inflamabile nu trebuie folosite niciodată pentru aprinderea focului în sobă. Acestea sunt foarte periculoase și pot produce incendii.
Aveți grijă să nu folosiți alte materiale combustibile în afară de cele pentru care a fost destinată soba.
FC Argeș și FC Botoșani au remizat, 0-0, la Mioveni, în duelul „revelațiilor” absolute ale acestui campionat. Rezultatul e convenabil amândurora: moldovenii rămân pe o poziție excelentă, Piteștiul strânge puncte ca o furnicuță în goana spre un play-off ce părea science-fiction la începutul sezonului!, scrie gsp.ro
Cronică de Remus Dinu la FC Argeș – FC Botoșani 0-0
Duelul „revelațiilor” Superligii, într-un scenariu neverosimil dacă stăteai să-l ticluiești la începutul sezonului.
Argeșul lui Andone, abia reîntors printre băieții cei mari după anii de de exil la „matineu”, a ajuns, peste noapte, una dintre echipele redutabile ale campionatului. După ce le-au „altoit” pe CFR și Rapid, alb-violeții urmau să-și regleze conturile cu alt new-entry în Top 6, (aproape) indestructibila FC Botoșani, locul secund și cu perspective Grozave de aici înainte.
Din nou fără Caio Martins, pentru a treia etapă la rând în afara primului „11” – astăzi nici pe foaie – Argeșul a început vizibil mai bine duelul de la Mioveni.
Ce ocazii au ratat piteștenii!
Cu un Botoșani parcă mai lent și nearticulat decât de obicei, gazdele au irosit o șansă nemaipomenită în minutul 13, când Matos, excelent găsit de Briceag, l-a iertat pe Anestis din câțiva metri.
Publicitate
„Șefii” contraatacurilor – 10 goluri reușite astfel în acest sezon – piteștenii au fost mult mai amenințători în startul mecului, adoptând cu brio și rolul echipei care știe să dicteze ostilitățile.
Setați, parcă, pe „modul remiză”, o tactică care le-a mai adus moldovenilor puncte anul acesta, oaspeții au preferat să rămână timizi la cutie și să neutralizeze atacurile Argeșului. „Eternul” Ongenda, magul Botoșaniului, a încercat să înlăture monotonia de la distanță, dar execuțiile francezului au fost caraghioase.
După ce șutul lui Blagaic „mângâiase” bara, cea mai mare șansă a reprizei (33′) a venit fix înainte de pauză. „Vulturii” au mai zguduit o dată stâlpul porții lui Anestis, de data asta prin Bettaieb, iar moldovenii scăpau miraculos după una dintre cele mai străvezii prestații ale sezonului. Ce ne va rezerva partea a doua?
În primul rând, o altă oportunitate majoră pentru băieții lui Bogdan Andone (49′)! Până și vigilentul Anestis a fost luat prin surprindere de traiectoria neprevăzută pe care mingea lovită cu creștetul de Vadim Rață a luat-o, dar Botoșaniul a rămas abonată la șansă.
FC Argeș – FC Botoșani / Sursă foto: sportpictures.eu
Putea fi seara lui Mailat
Fără să renunțe neapărat la registrul plicticos afișat până atunci, moldovenii au fost la câțiva centimetri de deschiderea scorului în minutul 62, pe un contraatac care a năucit apărarea compactă a piteștenilor.
Mailat, angajat excelent într-o ipostază din care de obicei nu ratează, a împins mingea pe lângă Lazar, pentru ca Tofan, în disperare de cauză, să blocheze salvator când mingea se pregătea să treacă de linia porții. În sfârșit iese la rampă și Botoșaniul, după o oră profund neconcludentă.
Deși Argeșul începuse aventuros și repriza a doua, Bogdan Andone a ordonat treptat retragerea, anticipând că Botoșaniul va tinde să-și etaleze tot mai amenințător potența. Cu piteștenii trecuți pe pilot automat, defensiva lui Grozavu a răsuflat în sfârșit ușurată, jocul încâlcindu-se într-o luptă haotică și fără discernământ la jumătatea terenului.
Previzibil, tabela a „amorțit” în poziția inițială, un 0-0 care menține „focul” viu în ambele echipe.
Vortex polar: Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a actualizat datele privind evoluția probabilă a vortexului polar și cum ar putea influența vremea în România și Europa, înainte de Crăciun, scrie alba24.ro.
Meteorologii au anunțat deja, în prognoza pe patru săptămâni, răcirea vremii până în 15 decembrie. Din 16 decembrie se mai încălzește până la valori neobișnuite de 9-10 grade în majoritatea regiunilor și chiar 12-13 grade în vest.
Apoi temperaturile coboară treptat și va fi frig de Crăciun. Dacă în 24-25 decembrie vor mai fi între 4 și 8 grade, minimele vor fi preponderent negative. Iar din 26 decembrie, maximele scad la 1-3 grade în nord și la munte. Este posibil să ningă sau să fie perioade cu ploi în 25-27 decembrie.
Vortex polar
Datele meteorologilor, bazate pe cele ale European Center for Medium Weather Forecast (ECMWF), indică o slăbire rapidă a vortexului polar stratosferic până la mijlocul lunii decembrie 2025.
”La nivelul de 10 hPa, viteza vântului mediu ar putea scădea de la aproximativ 25–30 m/s (caracteristică unui vortex stabil sau ușor slăbit) până spre valori sub 15 m/s, ceea ce sugerează o perturbare stratosferică și un vortex slab, cu ondulații ale circulației vestice.
O astfel de perturbare a vortexului poate duce la alternanțe între perioade mai blânde și episoade reci, chiar geroase, în Europa, prin intruziuni repetate de aer polar”, anunță ANM.
Publicitate
Apoi, în următoarea săptămână se poate înregistra o stabilizare a vortexului, o creștere a vitezei medii spre valori care pot depăși 30 m/s.
”După data de 22 decembrie, 2025, probabilitatea este mare ca circulația să se mențină de la vest la est, valorile vitezei medii să nu coboare sub 20 m/s sau, în cazul unei creșteri, să nu depășească 40-45 m/s.
Având în vedere distribuția membrilor modelului ECMWF, un scenariu destul de posibil ar putea fi cel în care vortexul ar slăbi din nou, dar la valori ale vitezei mai mari decât la mijlocul lunii decembrie. Prin urmare, se conturează un posibil regim de alternanțe între intervale mai calde decât normal și episoade reci sau chiar geroase”, mai anunță ANM.
Cum influențează vortexul polar vremea în Europa și România
Meteorologii explică faptul că procesele dinamice și termodinamice din atmosferă sunt foarte complexe.
”O perturbație oricât de mică la orice nivel al atmosferei se propagă atât pe verticală cât și pe orizontală și determină modificări ale evoluției vremii, de la scară globală la scară locală, acestea nefiind identice peste tot. Dacă deasupra continentului american se produce un transport de aer rece, în compensare, deasupra Europei ar putea să ajungă un aer cald.
În plus, și intervalul după care se va resimți în fiecare regiune în parte influența acestor perturbații este de la câteva ore, până la câteva săptămâni sau chiar luni. Toate acestea depind de procesul și zona din atmosferă în care se produc.
În sezonul rece din fiecare emisferă, de interes major sunt condițiile stratosferice din zona polară. În această perioadă se formează vortexul polar stratosferic, cel mai bine definit în jurul nivelului de 10 hPa (aproximativ 30 km altitudine).
Vortexul polar stratosferic este o regiune extinsă de presiune scăzută și aer foarte rece, specifică fiecărei emisfere, și care se dezvoltă la altitudini mari în stratosferă. În această zonă, vânturile vestice puternice organizează o circulație ce menține aerul rece concentrat în apropierea polului.
Cum se pot produce episoade de vreme foarte rece
Atunci când vortexul este puternic, vânturile vestice intense păstrează aerul rece în zona arctică, reducând probabilitatea ca acesta să avanseze spre latitudinile temperate.
În astfel de situații, circulația atmosferică este, în general, mai stabilă, iar episoadele de vreme foarte rece tind să fie mai puțin frecvente. Sub influența undelor atmosferice de mare amplitudine generate în troposferă (unde Rossby), vortexul polar stratosferic poate slăbi, se poate deforma sau, în anumite situații, se poate fragmenta pentru scurt timp.
Aceste perturbări apar adesea în contextul unor încălziri stratosferice bruște, iar vânturile vestice se reduc semnificativ sau chiar se inversează.
Slăbirea sau deformarea vortexului are consecințe pentru vremea de la latitudini medii, deoarece favorizează coborârea aerului rece de origine arctică și poate conduce la valuri puternice de frig”, explică experții ANM.
Condiții meteo în perioada 13-19 decembrie
Din 8 decembrie s-a manifestat un fenomen atmosferic specific sezonului rece și anume inversiunea termică din straturile inferioare ale atmosferei, explică ANM.
”A fost observată o situație atipică, caracterizată prin temperaturi mai ridicate în zonele înalte de relief comparativ cu regiunile de câmpie unde s-au semnalat frecvent nori stratiformi, ceață și burniță, arată sursa citată.
Ce este inversiunea termică
Potrivit ANM, în condiții normale, temperatura aerului scade odată cu creșterea altitudinii.
”În timpul unei inversiuni termice se întâmplă exact opusul: aerul rece rămâne blocat la sol, iar deasupra lui se găsește un strat de aer mai cald, astfel încât temperatura crește cu înălțimea. Acest „capac” de aer cald inhibă mișcările verticale ale maselor de aer, în consecință, nu permite amestecarea acestora, astfel că ceața, particulele de poluanți și fumul rămân captive în stratul de aer din vecinătatea solului”, spun meteorologii.
România, sub influența unui anticiclon
În ultimele zile, România s-a aflat sub incidența unui anticiclon, respectiv o zonă de presiune atmosferică ridicată, caracterizată prin vânturi ce se rotesc în sensul acelor de ceasornic și care asigură mișcări descendente ale aerului.
Acest proces contribuie la încălzirea aerului în straturile superioare, ceea ce creează un strat cald deasupra, ingredientul-cheie pentru formarea și menținerea inversiunilor termice.
Mai mult decât atât, se indică prezența unui sistem anticiclonic extins peste mare parte a continentului, fiind observată o situație de blocaj atmosferic.
Acest sistem anticiclonic va persista, deși va avea variații minore, și chiar se va intensifica în zilele următoare, până în jurul datei de 19 decembrie.
De marți, 16 decembrie, arealul de inversiune termică va cuprinde mare parte a teritoriului.
România se va afla în regim anticiclonic până la finalul săptămânii viitoare. Vor fi ”condiții meteorologice caracterizate prin inversiune termică, umezeală relativă ridicată și circulație slabă a aerului, nefavorabile dispersiei poluanților atmosferici”, mai anunță ANM.
Festivalul de datini și obiceiuri ‘Am venit să colindăm florile dalbe’, eveniment organizat anual cu scopul de a prezenta publicului tradițiile de Crăciun și Anul Nou, se va desfășura, în weekend, la Muzeul Național al Satului ‘Dimitrie Gusti’.
Sâmbătă, începând cu ora 13:00, pe scena din Sala Victor Ion Popa vor fi prezenți colindătorii Grupului folcloric Perinița din Otopeni (Ilfov), Petronela Axintioaiei și Grupul de colindători Glasul satului Știrbey, Cristina Diaconescu, Ansamblul ‘Dor, lior dor’ al Școlii de Muzică Populară Românească din București (coordonator, Narcisa Baleanu), informează instituția muzeală.
De asemenea, va fi lansat volumul ‘De-un călin mălin’, folclor poetic din satul Călărașii Vechi, județul Călărași, o culegere realizată în teren între anii 1987 și 1991 de Vasile Marian Ghica, Tezaur Uman Viu.
Duminică, de la ora 12:00, pe platoul de la intrarea în clădirea Arhondaric (șos. Kiseleff nr. 28) va avea loc adunarea cetelor pentru parada obiceiurilor de Crăciun și Anul Nou. Vor fi prezenți colindători din toată țara: grupul de datini Cetinița din Focșani (Vrancea), grupul de datini Ceplenița din Iași, grupul de colindători Gorjeanca din Târgu Jiu, Gorj, Căiuții din Tudora, Ansamblul de datini și obiceiuri Tudoreanca al Căminului cultural Tudora, Botoșani, ansamblul de datini și obiceiuri Străjerii din Dolhești, Suceava, Ansamblul de obiceiuri Datina – Vălăret, Deleni, Vaslui.
În cele două zile ale evenimentului va avea loc și un târg al meșterilor populari cu obiecte realizate de aceștia.
Târgul va fi deschis între orele 9:00 și 17:00 iar accesul la eveniment se face pe baza biletului de intrare: adulți – 40 lei, seniori – 20 lei, elevi/studenți – 10 lei.
Publicitate
Vechi de secole, colindul reprezintă trăirile profunde ale popoarelor de pe aceste meleaguri, trecând testul timpului și mișcând sufletele celor care le ascultă. Colindele aduc speranță pentru anul care vine, perioada lor culminând cu Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, prin care bucuria a intrat în lume. AGERPRES
Google News
