Pe cine votăm președinte. O dată la cinci ani, cetățenii sunt chemați la urne pentru a-și desemna șeful statului — o funcție cu un puternic impact simbolic și instituțional, scrie alba24.ro. Președintele nu doar că reprezintă statul român pe plan internațional, dar are și atribuții-cheie în politica internă, mai ales în ceea ce privește numirea guvernului, consultările cu partidele și garantarea independenței justiției.
Cine sunt însă cei care ne cer voturile: Biografiile lor oficiale, au fost analizate de Agerpres, care a realizat un documentar legat de candidații la prezidențiale 2005.
Biroul Electoral Central a stabilit, la 20 martie 2025, rămânerea definitivă a candidaturilor depuse pentru alegerile la funcția de președinte al României, la scrutinul din luna mai, iar la 22 martie a stabilit, prin tragere la sorți, ordinea de înscriere în buletinul de vot a candidaților.
Potrivit comunicatului BEC, ordinea pe buletinul de vot este următoarea:
1. George Nicolae Simion (Alianța pentru Unirea Românilor);
2. George Crin Laurențiu Antonescu (Alianța Electorală România Înainte);
3. Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvați România);
4. Cristian Vasile Terheș (Partidul Național Conservator Român);
5. Marcela Lavinia Șandru (Partidul Umanist Social Liberal);
6. Victor Viorel Ponta (candidat independent);
7. Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie);
8. Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale);
9. John-Ion Banu-Muscel (candidat independent);
10. Petru Daniel Funeriu (candidat independent);
11. Nicușor-Daniel Dan (candidat independent).
George Simion
George Simion este deputat în Parlamentul României. S-a născut la 21 septembrie 1986, la Focșani. A absolvit Colegiului Național ”Gheorghe Lazăr” din București (2005) și este licențiat în Administrație și Afaceri la Universitatea din București (2008).
A absolvit programul de masterat la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, având ca temă de cercetare ”Crimele comunismului”, potrivit biografiei publicate pe www.cdep.ro.
Publicitate
A fost, în 2006, lider al grupării ”Noii Golani”, care se dorea a fi o continuare a mișcării de stradă din 1990 și care a promovat mesajul ”Basarabia e România”; a înființat, în 2011, Platforma Unionistă Acțiunea 2012 și, în 2017, ”Alianța pentru Centenar”, alături de alte organizații din România, Republica Moldova și din diaspora.
În 2019, a candidat în calitate de independent la alegerile pentru Parlamentul European, iar la 1 decembrie 2019 a înființat partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).
A obținut mandate de deputat în urma alegerilor din 2020 și 2024.
La 27 martie 2022, George Simion a fost ales președinte al Alianței pentru Unirea Românilor.
A candidat la alegerile prezidențiale organizate în 2024, care au fost anulate de Curtea Constituțională la 6 decembrie 2024, clasându-se pe locul 4 în primul tur, cu 13,86% din voturi. Pe 14 martie 2025, și-a depus candidatura la alegerile prezidențiale din luna mai 2025, luând această decizie în urma respingerii, la 9 martie 2025, a candidaturii lui Călin Georgescu, de către Biroului Electoral Central.
Slogan electoral: ”George Simion Democrație”.
Crin Antonescu
George Crin Laurențiu Antonescu s-a născut la 21 septembrie 1959, la Tulcea. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității București în 1985, conform cdep.ro.
A fost profesor de istorie (1985-1989) și muzeograf la secția de istorie-arheologie a Muzeului ‘Delta Dunării’ din Tulcea (1989-1992).
Este membru PNL din 1990.
A obținut mandate de deputat la alegerile legislative din 1992, 1996, 2000 și 2004 și de senator, în 2008 și 2012.
A fost ministru al Tineretului și Sportului în guvernele Victor Ciorbea (1997-1998), Radu Vasile (1998-1999) și Mugur Isărescu (1999-2000).
A candidat la alegerile prezidențiale din 2009, obținând 20,02% din voturi în primul tur, nereușind să treacă în turul al doilea al prezidențialelor, fiind devansat de contracandidații săi, Traian Băsescu și Mircea Geoană.
A fost ales președinte al Senatului, funcție pe care a deținut-o din 2012 până în 2014. La 6 iulie 2012, Crin Antonescu a devenit președintele interimar al României, după ce Parlamentul a decis, în aceeași zi, suspendarea din funcție a lui Traian Băsescu, deținând această funcție până la 28 august 2012.
A fost ales președinte al PNL în cadrul Congresului din aprilie 2009 și a fost reconfirmat în această funcție la Congresul extraordinar din 5-7 martie 2010.
La 5 februarie 2011, Crin Antonescu a devenit co-președinte al Uniunii Social Liberale, alături de liderul PSD Victor Ponta, alianță politică pe care președintele PNL a denunțat-o la 25 februarie 2014.
Slogan electoral: ”România înainte!”
Pe cine votăm președinte: Elena Lasconi
Elena Lasconi este primar al municipiului Câmpulung Muscel. S-a născut la 20 aprilie 1972, în Hațeg.
A absolvit Liceului Pedagogic ”Sabin Drăgoi” din Deva (1990), Școala BBC – Televiziune (1999) și este economist licențiat al ASE București, managementul turismului și comerțului (2001), potrivit biografiei publicate pe siteul Primăriei Câmpulung.
A urmat cursuri în domeniile absorbție, legislație, reglementări Fonduri Europene în țară și la Bruxelles.
A fost realizator de radio și director de programe la Radio T5 ABC (1995-1996), apoi jurnalist la PRO TV (1996-2020).
A câștigat alegerile din 2020 pentru Primăria municipiului Câmpulung Muscel, reprezentând alianța USR PLUS, și a fost realeasă cu aproape 70% dintre voturi în iunie 2024, reprezentând Alianța Dreapta Unită.
În octombrie 2023, Elena Lasconi deschidea listele candidaților USR la alegerile europarlamentare, dar în noiembrie 2023 a luat decizia de a se retrage din cursă.
La 26 iunie 2024, a câștigat competiția internă pentru funcția de președinte al Uniunii Salvați România (USR).
A candidat la alegerile prezidențiale organizate în 2024 și anulate de Curtea Constituțională la 6 decembrie 2024, clasându-se pe locul al doilea, cu 19,17% din voturi.
Slogan electoral: ”Am curaj să fac dreptate.”
Cristian Terheș
Cristian-Vasile Terheș este europarlamentar în Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. S-a născut la 4 decembrie 1978, la Zalău.
De profesie teolog și specialist în comunicare, Cristian-Vasile Terheș a fost preot și director de ”business intelligence”, conform site-ului Biroului Electoral Central, www.bec.ro.
În 2019, a fost ales europarlamentar pe lista PSD, iar în 2024 pe lista AUR.
A fost membru al Partidului Social Democrat (2019-2020) și al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat (2020-2023), iar de la 1 decembrie 2023 este membru al Partidului Național Conservator Român.
A fost membru al Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (2019-2020).
A candidat la alegerile prezidențiale organizate în 2024 și anulate de Curtea Constituțională la 6 decembrie 2024, obținând 1,03% din voturi.
Slogan electoral: ”Cristian Terheș. Președinte suveranist. Credincios Națiunii Române”.
Lavinia Șandru
Lavinia Șandru s-a născut la 6 februarie 1975, în Dej, județul Cluj. A absolvit Academia de Artă Teatrală din Târgu Mureș (1997) și un masterat la Universitatea din București, Facultatea de Științe Politice (2004), între acestea urmând un stagiu în Parlamentul European, Comisia de cultură, tineret, mijloace de informare în masă și sport (2003), potrivit CV-ului publicat pe Camera Deputaților.
A fost director de imagine la Aldaco Film SRL (2001-2004) și director executiv la SC Star Media & Film SRL (2004).
Și-a început cariera politică în Partidul Democrat (2001), fiind aleasă în 2004 președinte al Partidului Democrat Târgu Mureș.
În 2004, a fost aleasă deputat în circumscripția electorală Mureș pe listele Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD. Din 2005, a părăsit Partidul Democrat, devenind deputat neafiliat. A fost inițiatoarea propunerii legislative privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, Legea 257/2008, denumită ”Legea mamelor”, încă în vigoare.
În 2005, a devenit membră a Partidului Inițiativa Națională, a cărui președintă a fost din 2009 și până la fuziunea acestuia cu UNPR.
S-a retras o perioadă din politică și a realizat mai multe emisiuni de televiziune, printre care și ”Fața nevăzută a lumii”, pe TVR1.
Ulterior, a ocupat poziția de coordonator al comunicării pentru Partidul Umanist Social Liberal (PUSL), iar la 31 ianuarie 2025, Biroul Executiv al formațiunii a validat candidatura Laviniei Șandru pentru alegerile prezidențiale.
Slogan electoral: ”Pentru România Reală”.
Victor Ponta
Victor Ponta s-a născut la 20 septembrie 1972, la București. Este licențiat al Facultății de Drept din cadrul Universității București (1995).
A fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 (1995-1998), procuror la Secția de Anticorupție, Urmărire Penală și Criminalistică a Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție (1998-2001), procuror și coordonator al Biroului de Combatere a Spălării Banilor (2000-2001). A fost asistent universitar (1996-1998) și lector universitar doctor (2000-2007) în cadrul Departamentului de Drept Penal al Universității Româno-Americane din București.
Experiența lui politică include funcțiile de președinte al Tineretului Social Democrat (TSD) (2002-2006), vicepreședinte al ECOSY (European Community Organization of Socialist Youth) (2005-2007), vicepreședinte al PSD (2006-2010), iar din 2010 și până în 2015, a fost președinte al Partidului Social Democrat.
A obținut mandate de deputat în urma alegerilor din 2004, 2008, 2012, 2016 și 2024.
A fost ministru delegat pentru Controlul Implementării Programelor cu Finanțare Internațională și Urmărirea Aplicării Acquis-ului Comunitar (martie 2004 – decembrie 2004); ministru delegat pentru Relația cu Parlamentul (decembrie 2008 – octombrie 2009) și prim-ministru al României (mai 2012 – noiembrie 2015), conform CV-ului publicat pe cdep.ro. A demisionat din funcția de premier la 5 noiembrie 2015, pe fondul protestelor de stradă cauzate de tragedia de la Clubul Colectiv, din 30 octombrie 2015.
A candidat la alegerile prezidențiale din 2014, din partea Alianței Electorale PSD-UNPR-PC, fiind învins în cel de-al doilea tur de scrutin, desfășurat la 16 noiembrie 2014, de candidatul ACL, Klaus Iohannis, care a obținut 54,43% din voturile valabil exprimate.
A mai fost președinte al Partidului Pro România, lansat în 2017, dar ulterior a revenit în PSD, candidând pe listele partidului la alegerile parlamentare din 2024. A fost exclus din PSD în martie 2025, în urma depunerii candidaturii la alegerile prezidențiale.
Slogan electoral: ”România pe primul loc”.
Sebastian Popescu
Sebastian Constantin Popescu s-a născut pe 12 februarie 1982, în Balș, județul Olt. A absolvit Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara (2006), conform partidulnouaromanie.ro.
Sebastian-Constantin Popescu este președintele Partidului Noua Românie (PNR).
A profesat timp de cinci ani ca medic veterinar în București, înainte să se îndrepte spre domeniul media. Este administrator al PR Media RTP și președinte al Asociației Romanian Tenis Premium.
În 2015 a fondat PNR. A mai candidat pe listele partidului la alegerile parlamentare din 2016, la cele europarlamentare și prezidențiale din 2019 și la cele prezidențiale din 2024, ulterior anulate.
Slogan electoral: ”Alege bine pentru România. Alege bine pentru tine. Dr. Sebastian Popescu”.
Pe cine votăm la prezidențiale: Silviu Predoiu
Silviu Predoiu s-a născut în 5 august 1958, la București. A absolvit Facultatea de Geologie-Geografie a Universității din București. A fost ofițer de informații externe.
Și-a început cariera managerială în 1998, ca șef de birou și apoi șef de serviciu; a fost numit șef de direcție la combaterea criminalității organizate transfrontaliere (2000); după 11 septembrie 2001 a condus direcția de anti-terorism, iar din 2003 a fost șef de direcție în structura de securitate a SIE, potrivit biografiei publicate pe siteul său.
În 2005, a fost numit prin hotărâre CSAT prim-adjunct al directorului SIE, funcție pe care a ocupat-o până la trecerea în rezervă pentru limită de vârstă, în 2018. În această perioadă, a deținut o perioadă funcția de director interimar al SIE.
A înființat Asociația ”România implică-te” și, ulterior, Partidul Liga Acțiunii Naționale (PLAN), al cărui președinte a fost ales la Convenția Națională din aprilie 2024.
A candidat la alegerile prezidențiale organizate în 2024 și anulate de Curtea Constituțională.
Slogan electoral: ”Soluția pentru România: Competență. Caracter. Curaj.”
John-Ion Banu-Muscel
John-Ion Banu-Muscel s-a născut în 1960, în orașul Roman, dar a copilărit în Câmpulung Muscel, potrivit datelor biografice de pe pagina personală de Facebook.
A absolvit Institutul Politehnic București și a emigrat în SUA în 1983, unde a urmat cursuri la Florida Atlantic University.
A fost președinte al Romanian-American League (RAL), din Florida, conform site-ului organizației. Este manager și acționat al companiei Ocean Test Equipment, cu sediul în Florida, conform declarației de interese.
Este membru fondator și președinte al formațiunii Partidului Națiunea Română, lansat în aprilie 2019, conform site-ului partidului.
A mai candidat la alegerile prezidențiale din 2019 din partea Partidului Națiunea Română.
Slogan electoral: ”Votează cu încredere!”
Daniel Funeriu
Daniel Funeriu s-a născut la 11 aprilie 1971, la Arad. A început să studieze la Liceul de Filologie-Istorie din Timișoara, în 1985.
A părăsit România în 1988 și s-a stabilit în Franța, unde și-a continuat studiile la Lycee International des Pontonniers, Strasbourg, până în 1989, potrivit informațiilor prezentate pe pagina sa de pe rețeaua de socializare Facebook.
A devenit inginer în chimie la European Higher Institute of Chemistry, Strasbourg (1991-1994) și a obținut masteratul în chimie organică și supramoleculară la Universitatea Louis Pasteur, Strasbourg (1994-1995). În anul 1999, a obținut titlul de doctor în chimie la Universitatea Louis Pasteur din Strasbourg.
A fost asistent la Universitatea din Strasbourg (1995-1998) și conferențiar la College de France, Paris (1998-1999).
A condus cercetări științifice la Scripps Research Institute din California (1999 – 2002) și la Institutul de Studii Avansate din Osaka (2002 – 2006).
În 2006, a câștigat premiul de cercetare (Marie Curie Excellence) finanțat de Uniunea Europeană și a ocupat funcția de director de cercetare la Universitatea din Munchen, Germania.
În același an, a fost numit de președintele României în funcția de vicepreședinte al Comisiei prezidențiale pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniile educației și cercetării din România.
În ianuarie 2009, a preluat un mandat în Parlamentul European, în urma alegerilor din noiembrie 2008, la care a candidat pe listele Partidului Democrat Liberal (PDL).
A fost ministru al Educației, Cercetării, Inovării, Tineretului și Sportului între 23 decembrie 2009 – 6 februarie 2012. A elaborat Legea 1/2011 a educației naționale, salutată la acea vreme de Comisia Europeană, potrivit superteach.ro.
În perioada 10 februarie 2012 – 1 februarie 2014 a deținut funcția de consilier prezidențial la Departamentul de Educație și Cercetare în cadrul Administrației Prezidențiale.
A mai deținut funcția de Consultant de înalt nivel din partea Comisiei Europene pe lângă guvernul Republicii Moldova, asistând implementarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.
Slogan electoral: ”Cred în România!”
Pe cine votăm președinte: Nicușor Dan
Nicușor Dan este primarul Bucureștiului. S-a născut la 20 decembrie 1969, la Făgăraș.
În liceu, a făcut parte din Lotul Național de Matematică, câștigând Medalia de aur la Olimpiada Internațională de Matematică în anii 1987 și 1988, potrivit biografiei publicate pe site-ul de campanie.
A absolvit Facultatea de Matematică – Universitatea București, iar din 1992 a urmat studii în Franța la Ecole Normale Superieure din Paris și apoi studii de doctorat la Universite Sorbonne Paris Nord (1998).
A fost cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române (1998-2016), președinte-fondator al Asociației Tinerii pentru Acțiune Civică (2000-2005), director executiv și fondator al Școlii Normale Superioare București (2000-2006), membru al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza și Elaborarea Politicilor din Domeniile Educației și Cercetării din România (2007-2008), potrivit CV-ului publicat pe https://www.cdep.ro/.
În 2008, a fondat Asociația Salvați Bucureștiul, ONG axat pe dezvoltarea urbană și protejarea patrimoniului. A fost președinte-fondator al Uniunii Salvați Bucureștiul (USB), devenit Uniunea Salvați România (USR) în 2016.
În 2012, a candidat pentru prima oară la Primăria Capitalei ca independent, în 2016, candidând pentru aceeași poziție din partea USR.
A fost ales deputat de București, la alegerile din 2016, dar a demisionat în octombrie 2020, după ce a câștigat alegerile pentru Primăria Capitalei. A fost reales pentru un al doilea mandat de primar al Bucureștiului în 2024, cu 47% din voturi.
Și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din 2025 la 16 decembrie 2024, în urma deciziei de anulare alegerilor, luată de CCR la 6 decembrie 2024.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a lansat un proiect de ordin prin care propune introducerea unei noi proceduri de stabilire din oficiu a contribuțiilor la asigurările sociale (CAS) și la asigurările sociale de sănătate (CASS), notează alba24.ro.
Măsura vizează persoanele fizice care obțin venituri din activități independente sau din alte surse extrasalariale, dar care nu și-au îndeplinit integral sau parțial obligațiile de declarare voluntară a acestor contribuții.
Potrivit Referatului de aprobare, proiectul vine în contextul modificărilor aduse de Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, scrie Fiscalitatea.
Actul normativ a modificat Titlul V din Codul fiscal, care reglementează contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, aplicabile începând cu anul fiscal 2024.
Conform noilor prevederi, contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS) pentru persoanele care realizează venituri din activități independente se calculează în funcție de venitul net anual realizat, brut sau norma de venit, fără a putea depăși baza corespunzătoare nivelului a 60 de salarii minime brute pe țară, valabile la data de 25 mai a anului pentru care se datorează contribuția.
De asemenea, dacă baza de calcul cumulată din activități independente este mai mică decât nivelul corespunzător a 6 salarii minime brute pe țară, persoanele fizice vor datora o diferență de contribuție până la atingerea acestui prag minim.
Publicitate
Această diferență nu se datorează în situațiile exceptate de art. 174 alin. (9) și (10) din Codul fiscal, care vizează, printre altele, persoanele asigurate în alte sisteme de sănătate sau care beneficiază de scutiri speciale.
Noua procedură propusă de ANAF are scopul de a crește gradul de conformare fiscală și de a evita situațiile în care contribuțiile sociale rămân neachitate din cauza neîndeplinirii obligațiilor de declarare. Proiectul de ordin este în prezent în consultare publică pe site-ul instituției.
O nouă procedură pentru stabilirea din oficiu a contribuțiilor sociale datorate de persoanele fizice. Ce conține ordinul
Ordinul care îi vizează pe contribuabilii care nu și-au depus declarațiile privind contribuția de asigurări sociale și/sau contribuția de asigurări sociale de sănătate prevede aprobarea:
procedurii privind stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice;
modelului și conținutului formularului „Notificare privind nedeclararea contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice”;
modelului și conținutului formularului „Referat privind estimarea bazei de calcul a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul stabilirii din oficiu a obligațiilor de plată”;
modelului și conținutului formularului „Decizie privind stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoane fizice”;
modelului și conținutului formularului „Decizie de anulare a deciziei privind stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoane fizice”.
Actul normativ urmează să se aplice pentru stabilirea din oficiu a obligațiilor fiscale datorate cu titlu de contribuție de asigurări sociale și contribuție de asigurări sociale de sănătate pentru anul fiscal 2024.
Deja de circa trei decenii, chirurgia este una dintre cele mai sigure și mai eficiente modalități pentru corectare a defectelor de vedere. Grație acestor proceduri medicale foarte avansate, milioane de pacienți din întreaga lume au avut șansa de a renunța la ochelari definitiv sau pentru mulți ani de zile, chiar și la vârste înaintate, scrie alba24.ro.
Totuși, nu toți pacienții sunt eligibili pentru o astfel de procedură. Pentru a afla detalii, l-am întrebat pe dr. Teodor Holhoș, un fiu al orașului Alba Iulia și unul dintre cel mai experimentați chirurgi oftalmologi din România, cu peste 30.000 de intervenții la activ, dintre care peste 5.500 doar în acest an.
Rețeaua de Oftalmologie Dr. Holhoș, cea mai mare de profil din țară după cifra de faceri și ca număr de pacienți tratați (peste 120.000), numără în prezent șase clinici de specialitate și 14 cabinete de optică medicală, toate aflate în județele Alba, Sibiu, Cluj și Mureș, precum și un spital generalist ce urmează a fi dat în funcțiune la Alba Iulia. De asemenea, potrivit studiului „Piața serviciilor medicale de oftalmologie” realizat de Reveal Marketing Research, brandul Dr. Holhoș este primul în preferințele românilor în ceea ce privește serviciile de oftalmologie.
Ce sunt operațiile cu laser
Aceste intervenții corectează așa-numitele vicii de refracție, care apar atunci când curbura normală a corneei se modifică. În cazul miopiei, de exemplu, ochiul se alungește progresiv, cu timpul, pe axa longitudinală, de la retină la pupilă. Astfel, imaginea nu mai este focalizată corect pe retină, ci puțin în fața acesteia, astfel încât pacientul nu mai vede clar obiectele aflate la distanță. În cazul hipermetropiei, imaginea se focalizează în spatele retinei, astfel că este afectată vederea de aproape.
„Ca să ajutăm ochiul să focalizeze corect, modelăm cu laserul corneea, acea lentilă transparentă din partea din față a ochiului”, spune dr. Teodor Holhoș. Astfel, imaginea devine clară chiar și fără ajutorul ochelarilor. Pacientul poate ajunge să aibă chiar o acuitate vizuală mai bună decât înainte de operație, sau mai bună decât a unei persoane obișnuite de aceeași vârstă.
Pragul vârstei de 40 de ani
Ce se întâmplă însă după vârsta de 40 de ani? Mai este posibil să facem o astfel de operație? „Cam după această vârstă nu se mai fac operații cu laser pe cornee, pentru că ochiul îmbătrânește și miopia sau hipermetropia se corectează doar pentru o perioadă scurtă”, spune dr. Teodor Holhoș. „La vârsta aceasta se mai poate instala și presbiopia, atunci când pacientul nu mai vede bine la aproape. Pentru pacienții care au trecut de vârsta de 40 de ani, există varianta laser cu Presbyond sau varianta implantării unui cristalin artificial (IOL).”
Publicitate
Implantul de IOL este pe viață și permite tratarea oricăror dioptrii.
Presbyond, o operație foarte avansată
O categorie de pacienți poate apela la operații cu laser chiar și după vârsta de 40 de ani: cei cu presbiopie. Presbiopia este o problemă cu care se confruntă de regulă persoanele după 40 ani și care constă în pierderea acuității vizuale la aproape. Cauza este îmbătrânirea cristalinului, care își pierde din elasticitate și nu mai poate focaliza bine decât la un interval din ce în ce mai mic de distanțe.
Pentru o parte din pacienții cu presbiopie, spune doctorul Teodor Holhoș, există o soluție chirurgicală foarte avansată: operația Presbyond. „Candidatul ideal pentru operația Presbyond ar fi un pacient cu presbiopie, dar altfel cu o sănătate generală și oculară bună, fără istoric de cataracte în familie, fără diabet sau hipertensiune arterială. Aceasta este o operație care se realizează pe cea mai performantă platformă chirurgicală laser care există în acest moment în lume, VisuMax 800 de la ZEISS.”
Cataracta, un risc major
Pacienții de vârsta a treia se confruntă cu unul dintre cele mai frecvente riscuri la adresa vederii: cataracta. Această afecțiune, care constă în opacifierea cristalinului odată cu înaintarea în vârstă, este perfect tratabilă chirurgical. Operația de cataractă este foarte sigură, fiind una dintre cele mai comune din oftalmologie, cu circa 20-30 de milioane de intervenții realizate în fiecare an la nivel mondial.
„Pacienții cu cataractă nu trebuie să amâne operația, altfel riscă să își piardă parțial sau chiar complet vederea”, spune dr. Holhoș. „Cataracta este o boală progresivă, care se tratează exclusiv chirurgical, prin înlocuirea cristalinului natural afectat cu unul artificial – un implant IOL.
Avantajul este că operația rezolvă două probleme în același timp: oferă o vedere bună pentru tot restul vieții și elimină complet riscul de a dezvolta cataractă. În funcție de tipul de cristalin ales (mono- sau trifocal), pacientul ar putea avea nevoie după operație de o singură pereche de ochelari sau chiar ar putea scăpa de tot de ei.”
Cine poate beneficia de o operație
„În general, operațiile de implant IOL nu au multe contraindicații. Aici noi insistăm să spunem că operația este în primul rând potrivită pentru cei care și-o doresc. Dacă simți că te-ar ajuta să nu mai porți ochelari, nu ai vreo contraindicație medicală și investigațiile ne arată că sunt îndeplinite condițiile medicale, atunci putem opera fără nicio problemă”, spune dr. Teodor Holhoș.
Președintele Nicușor Dan a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate.
Legea prezintă dispoziții privitoare la activitatea notarială a misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României prin introducerea taxelor consulare pentru cetățenii străini, gratuitatea păstrându-se numai pentru cetățenii români.
Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României pot îndeplini anumite acte notariale la cererea atât a persoanelor fizice cât și juridice române, precum și la cererea persoanelor fizice sau juridice străine, în măsura în care legile și reglementările statului de reședință sau acordurile bilaterale nu se opun și dacă aceste acte produc efecte juridice în România.
Este prevăzut și că Ministerul Afacerilor Externe va utiliza în integralitate taxele aferente serviciilor notariale prestate la cererea persoanelor fizice sau juridice străine pentru plata cheltuielilor de repatriere a cetățenilor români, decedați pe teritoriul statelor de reședință, pentru care familia nu poate suporta costurile de repatriere și nu există posibilitatea înhumării sau incinerării în statul în care a survenit decesul, precum și pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de funcționarea în bune condiții a activității oficiilor consulare ale României în străinătate, în beneficiul cetățenilor români.
De asemenea, în anexă se introduc taxele ce urmează a fi percepute pentru serviciile prestate către persoanelor fizice sau juridice străine, a căror valoare este exprimată în moneda euro.
Șeful statului afirmă că unul dintre motivele trimiterii către reexaminare este faptul că actul normativ ar institui ‘un regim juridic distinct pentru cetățenii români și pentru cetățenii străini în ceea ce privește obligativitatea sau nu a plății prealabile a taxelor consulare pentru activități notariale’, care ar genera ‘incertitudine și impredictibilitate’.
Publicitate
Această stare de fapt rezultă din absența unei clarificări a termenului de ‘străin’, nefiind stabilit dacă acesta include exclusiv cetățenii străini din afara Uniunii Europene sau și cetățenii europeni, din Spațiul Economic European (SEE) și din Confederația Elvețiană, arată el.
‘Având în vedere dispozițiile europene, este interzisă orice discriminare pe motiv de cetățenie, între cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene în domeniul de aplicare a tratatelor. Aplicarea unor taxe consulare cetățenilor statelor membre poate constitui o diferență de tratament nejustificată’, spune Nicușor Dan.
Deși legea supusă reexaminării are în vedere acte notariale ce produc efecte exclusiv în România, prin efectul acestora, pot fi folosite și în afara țării sau pot privi anumite principii sau domenii de reglementare ale Uniunii Europene. Astfel, o diferență de tratament între cetățenii români și cei ai altor state membre ar putea aduce atingere, chiar indirectă, principiului nediscriminării, consacrat de dreptul european, explică șeful statului.
Astfel, cere clarificarea sintagmei de ‘cetățeni străini’ și a regimului juridic al taxelor consulare și notariale, pentru a exista o distincție între cetățenii Uniunii Europene, din Spațiul Economic European și ai Confederației Elvețiene și cei din state terțe, cu scopul de a elimina posibilitatea contradicției cu normele și principiile europene.
În ceea ce privește folosirea sumelor provenite din taxe pentru repatriere, președintele remarcă faptul că în acest caz s-ar crea un paralelism legislativ cu normele deja aflate în vigoare prin care două acte normative reglementează același domeniu material într-un mod suprapus și contradictoriu.
‘La nivelul misiunilor diplomatice se poate genera incertitudine în aplicarea normelor și risc de interpretare divergentă’, adaugă el. AGERPRES
Sfântul Ierarh Pavel, marele mărturisitor al lui Hristos Iisus, s-a născut în Tesalonic şi a fost notar şi scriitor al Sfântului Alexandru, patriarhul Constantinopolului. De asemenea, a fost şi diacon al Marii Biserici, trăind pe vremea lui Constanţiu (337-361), fiul lui Constantin cel Mare. Creştinii l-au pus pe Pavel patriarh în Constantinopol după trecerea la Domnul a arhiepiscopului Alexandru. A păstorit Biserica lui Hristos cu multă râvnă, în pace şi în buna-rânduială a dreptei credinţe.
Întorcându-se împăratul arian Constanţiu din Antiohia, l-a scos din scaun pe Sfântul Ierarh Pavel şi l-a pus în locul său pe arianul Eusebiu al Nicomidiei. Deci, plecând sfântul la Roma, s-a întâlnit acolo cu marele Atanasie, care era şi el scos din scaun de acelaşi împărat, şi cu încă alţi doi episcopi din Răsărit. Constant, fratele lui Constanţiu, care era împărat în Apus, precum şi papa Iuliu al Romei au trimis scrisori lui Constanţiu în care cereau reabilitarea celor doi iluştri ierarhi. În urma scrisorilor, atât Pavel, cât şi Atanasie şi-au recăpătat scaunele lor.
Însă, după o vreme, au fost din nou alungaţi, din cauza uneltirilor ereticilor. Atunci, Constant a scris o scrisoare fratelui său, prin care îl ameninţa cu război dacă nu-i va reaşeza pe cei doi ierarhi în treapta de arhiepiscopi ai cetăţilor din care fuseseră alungaţi. Pentru scurt timp Sfântul Ierarh Pavel şi-a recăpătat scaunul său, însă a fost surghiunit în Armenia, la Cucuz, împăratul aducând de data aceasta în locul său pe ereticul Macedonie. Acest lucru i-a revoltat pe creştinii drept- măritori.
Sfântul Pavel, ajungând în Armenia, a fost încuiat chiar în casa în care locuia, fiind părăsit cu totul, nedându-i-se nici mâncare şi nici apă. Deci, după şase zile, arienii văzând că este încă în viaţă l-au sugrumat cu însuşi omoforul său. Şi aşa şi-a dat Sfântul Ierarh Pavel Mărturisitorul sufletul în mâinile Domnului.