Connect with us

Actualitate

Pe chituci: Economia românească va trece, în următorii ani, printr-un amplu proces de RESTRUCTURARE

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

Economia românească va trece, în următorii ani, printr-un amplu proces de restructurare, pe fondul provocărilor generate de schimbările tehnologice, de criza forţei de muncă şi de modificările fiscale, avertizează experţii de la Sierra Quadrant, într-o analiză privind perspectivele mediului de business românesc, relatează agerpres.ro

„Fără o planificare strategică, fără o restructurare a operaţiunilor şi fără un leadership capabil să anticipeze evoluţiile pieţei, multe dintre companiile româneşti, mai ales din sectorul IMM-urilor, riscă să dispară (…) Economia, lumea în care trăim, nu mai seamănă deloc cu ce se întâmpla acum 20-30 de ani. Nivelul de impredictibilitate, de incertitudine, a crescut foarte mult, iar planurile de business nu mai pot urmări o evoluţie liniară. A trecut vremea când puteai să îţi faci planuri pe 4-5 ani, mizând pe creşterea economică, pe avansul consumului, pe stabilitatea unei legislaţii fiscale”, susţin autorii cercetării, într-un comunicat.

În noua realitate economică, volatilitatea a devenit cuvântul de ordine, iar perspectivele trebuie să în calcul o mulţime de factori, de la ritmul tot mai alert de inovare, la AI şi schimbarea obiceiurilor de consum, precizează sursa citată.

Potrivit experţilor de la Sierra Quadrant, economia românească riscă să piardă semnificativ la capitolul competitivitate, să devină practic irelevantă în perspectiva următorilor ani, dacă nu îşi va restructura operaţiunile şi nu va adopta planuri de planificare strategică, soluţii menite să anticipeze riscurile şi să exploateze avantajele oferite de AI, de inovaţie şi cercetare.

„2024 este un an de standby pentru majoritatea firmelor româneşti. Este un an de respiro după 4 ani de crize multiple, de inflaţie, de probleme logistice. Este un an de acalmie în care, pe fondul stabilităţii oferite de cadrul electoral nu numai în România ci la nivel global, nu vom asista la modificări semnificative de ordin fiscal, decizii majore care să impacteze business-ul, nu vom avea surprize. Însă din 2025, lucrurile vor arăta cu totul altfel”, a afirmat Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant, în comunicat.

Conform companiei specializată în restructurarea business-urilor, 2025 va aduce un nou ciclu de probleme economice, de la cele de ordin fiscal, la cele structurale care ţin de relevanţa business-urilor, de concurenţă şi de evoluţia economică în general.

Publicitate

„Criza datoriilor la nivel global se adânceşte pe zi ce trece, iar soluţiile sunt cele deja cunoscute. Creşteri de taxe, reduceri de cheltuieli bugetare, cu efectele directe în economie. Pentru România, perspectivele indică o amplificare a provocărilor de natură fiscală (creşteri de taxe) şi o accentuare a problemelor mai ales din industriile asociate consumului (scăderi de producţie şi vânzări, accentuarea blocajului financiar etc.). Necesara restructurare a aparatului public, reducerea cheltuielilor statului pe fondul deficitului semnificativ, noua lege a salarizării şi inflaţia vor pune o presiune semnificativă pe consum, pe ramurile productive ale economiei”, arată analiza.

În aceste condiţii, spun experţii, firmele româneşti trebuie să îşi pregătească cu mare atenţie planurile de business pentru orizontul 2025-2027 în condiţiile în care perspectivele nu sunt deloc pozitive.

„Producţia industrială continuă să scadă, creşterea economică este una firavă, de numai 0,1% în T1, iar inflaţia continuă să afecteze performanţa economiei. Asistăm deja, aşa cum estimam, la un val semnificativ de închideri de firme în primul trimestru, probabil vor fi mai multe insolvenţe decât în anii trecuţi – în special efecte ale creşterilor de taxe din acest an”, afirmă Ovidiu Neacşu.

Sierra Quadrant estima, la finele anului trecut, că în 2024, vom vedea peste 150.000 de firme cu probleme în economie, iar datele anunţate de Registrul Comerţului, după primul trimestru, vin să confirme această predicţie.

Anul trecut, spre comparaţie, peste 133.000 de firme au intrat în dificultate. Conform sursei citate, 16.335 de companii şi-au suspendat activitatea, 39.031 au fost dizolvate, 71.241 au fost radiate, iar 6.650 au intrat în insolvenţă.

Potrivit specialiştilor, companiile cu cele mai mari probleme, în momentul de faţă, sunt cele din comerţ, agricultură, industrie şi construcţii, acolo unde creşterea taxelor, scăderea puterii de cumpărare şi limitarea creditării au creat multiple probleme.

„Printre firmele care şi-au închis porţile, în prima parte a anului, cele mai multe sunt aşa numitele firme zombie, cu capitaluri negative, incapabile să facă faţă provocărilor din prezent. Probabil numărul lor va creşte semnificativ în următoarea perioadă. Pentru restul, şansa continuării activităţii este dată de necesara restructurare a operaţiunilor, de adaptarea ofertei de produse şi servicii la noua realitate, de adoptarea unor planuri de planificare strategică”, susţin autorii cercetării.

Potrivit experţilor, în prezent, din păcate, multe dintre firmele româneşti ajung să apeleze la procedurile de restructurare, de la concordatul preventiv la acordul de restructurare, mult prea târziu, când deja au mari probleme financiare, de funcţionare a business-ului.

„Din păcate, la noi se înţelege greşit, de mulţi antreprenori, rolul procedurilor de restructurare. Restructurarea operaţiunilor nu înseamnă doar să îi ajuţi să îşi reducă datoriile, să îşi rezolve problemele de finanţare. Firmele au nevoie de un program de planificare strategică, de o evaluare completă a business-ului – cine sunt clienţii, cum arată piaţa, care sunt competitorii, dacă au posibilităţi de inovare. Altfel, în absenţa unei strategii pe termen mediu şi lung, multe dintre firme ajung, după câţiva ani, în aceeaşi situaţie în care s-au aflat şi în momentul în care au fost restructurate”, arată analiza.

Statisticile procedurilor de insolvenţă arată că, în foarte multe cazuri, managementul este principalul vinovat pentru situaţia economică dificilă în care se află companiile. Mai mult chiar, în cele mai multe situaţii, managementul nu este schimbat chiar dacă compania ajunge în situaţii de criză.

Potrivit analiştilor, cel puţin în 2025, pentru multe companii, mai ales din zona IMM-urilor, marea provocare o va reprezenta continuitatea business-ului.

„Leadershipul unei companii trebuie să capete noi valori, să manifeste un nivel ridicat de alertă, de agilitate, să construiască modele de business capabile să anticipeze provocările şi oportunităţile din viitor, să genereze planuri de planificare strategică – elemente care, din păcate, lipsesc din multe dintre companiile din România. Ne confruntăm, din păcate, cu o criză majoră de leadership, fapt care riscă să influenţeze competitivitatea economică în orizontul următorilor ani”, afirmă experţii.

Cu o experienţă de peste 25 de ani în mediul de business românesc, Sierra Quadrant este una dintre cele mai importante companii specializate în lucrări de administrare şi lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare şi diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluţionate, concomitent cu procedura de insolvenţă: bilanţ de mediu, substanţe periculoase în proprietate, servituţi neclare şi litigii legate de patrimoniu, etc.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

VIDEO Botoșani: Sindicatul Europol acuză condițiile insalubre din sediul Poliției Rutiere. IPJ caută alt imobil

Publicat

acum 5 ore

vineri, 06.02.2026

de

Publicitate

Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Botoșani a anunțat, vineri, că se află în căutarea unui nou sediu pentru Serviciul Poliției Rutiere, după ce Sindicatul Europol a publicat imagini cu spațiile insalubre în care funcționează acest serviciu.

”Avem pretenții de poliție europeană, dar strângem apa cu fărașul la fiecare ploaie. Polițiștii rutieri din Botoșani, la fiecare ploaie, trăiesc cu teama că le poate cădea tavanul sau tencuiala infiltrată peste ei, dar mai ales cu frica de a nu fi electrocutați de curentul care se scurge din prize odată cu apa ce se prelinge pe podea. În ceea ce privește relația cu cetățenii, polițiștii sunt nevoiți să îi invite în oraș pentru a le lua declarații sau ajung să redacteze documentele în parcare, pe capota autospecialei de poliție, doar pentru a evita intrarea în sediul lor, îmbibat de apă în toți pereții, din cauza intemperiilor”, a scris, pe contul său de Facebook, Sindicatul Europol.

Oficialii IPJ au reacționat imediat susținând că vor încerca atât reabilitarea imobilului achiziționat în urmă cu 20 de ani, cât și relocarea Serviciului Rutier.

”Având în vedere imaginile apărute în spațiul public privind un imobil aparținând Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, vă comunicăm faptul că imobilul în cauză a fost achiziționat de Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani în anul 2006, aflându-se încă de la acel moment într-o stare tehnică precară. De-a lungul timpului, în funcție de fondurile alocate au fost efectuate lucrări de reparații, igienizare și alte amenajări necesare desfășurării activităților specifice. În momentul în care condițiile meteorologice vor permite, se va proceda la realizarea imediată a unor lucrări de reparații sau intervenții de amploare, fiind efectuate în paralel demersuri pentru identificarea unui alt imobil care să permită relocarea structurilor ce își desfășoară activitatea în clădirea respectivă”, au transmis oficialii IPJ. AGERPRES

* Sursa foto: Captură Sindicatul Europol / Facebook.com

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Februarie la extreme în România: De la viscole și troiene de 5 metri, la temperaturi de primăvară. Explicațiile ANM

Publicat

acum 5 ore

vineri, 06.02.2026

de

Publicitate

Extremele lunii februarie. De-a lungul timpului, ultima lună de iarnă ne-a adus de multe ori intervale cu vreme extremă, fie că vorbim de viscole, ninsori abundente și temperaturi deosebit de coborâte, dar în contrast și perioade cu vreme deosebit de caldă.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat vineri, pe pagina de Facebook, o retrospectivă a extremelor înregistrate de-a lungul timpului în luna februarie.

Extremele lunii februarie, înregistrate în România

Potrivit ANM, în 2025 s-a remarcat episodul de ninsori prelungite din partea de sud a țării. Astfel, în intervalul 16-19 februarie s-a depus un strat maxim de zăpadă de până la 48 de cm în Muntenia, la stația meteorologică București – Filaret.

Pe de altă parte, în anul precedent 2024, nu a fost înregistrată nici o zi cu strat de zăpadă, în zonele joase de relief. Mai mult, luna februarie a încheiat pe locul I ca fiind cea mai caldă lună cu o medie a temperaturii aerului la nivelul țării de +6,0 grade (comparativ cu media multianuală a perioadei de referință 1991-2020, de -0,3 grade).

În februarie 2021, în 24 de ore, a avut loc o răcire deosebit de accentuată a vremii, astfel temperaturile au scăzut în medie cu 15 … 20 de grade. De exemplu, la stațiile meteorologice Cernavodă și Călărași, în ziua de 11 februarie, maximele au fost de 20 de grade, iar în data de 12 februarie, de doar minus 2 grade Celsius.

Cel mai puternic viscol din luna februarie, în anul 2020 – 216 km/h, la Sinaia

Anul 2020 a adus două episoade de viscol puternic în zona montană înaltă și în sud-est.

În intervalul 5 – 6 februarie, la stația meteo Sinaia – cota 1400 m, rafala maximă a vântului a atins 216 km/h, iar în estul și nord-estul Munteniei au fost vitezele ale vântului în jurul a 100 km/h.

Publicitate

De asemenea în intervalul 23-24 februarie, la stația meteo Rețițiș – Călimani, rafale au atins 166 km/h.

Cea mai ridicată temperatură din luna februarie, în anul 2016 – 26 de grade Celsius

În schimb, în anul 2016, pe data 16 februarie, România s-a confruntat cu un episod veritabil de mijloc de primăvară.

Atunci, în sud-estul României s-au înregistrat temperaturi maxime de peste 20 de grade Celsius, culminând cu valoare de 26,0 grade la stația meteo Pătârlagele, ceea ce a însemnat egalarea vechiului record absolut din data de 27 februarie 1995, de la Medgidia.

Cea mai grea lună februarie, în anul 1954 – troiene de până la 5 metri

Un februarie cu vreme extremă de iarnă a fost anul 2012, când succesiv am avut perioade cu viscol, urmate de cele cu ger (cea mai scăzută temperatură minimă, de -32,5 grade, s-a înregistrat chiar la începutul lunii la stația meteo Întorsura Buzăului), motiv pentru care luna a încheiat pe locul II ca fiind cea mai rece din șirul de observații cu o medie națională a temperaturii aerului de -6,7 grade (față de media multianuală 1991-2020, de -0,3 grade).

De asemenea în perioada 4 – 6 februarie 2012 s-a remarcat și un episod cu depuneri de polei semnificative, de până la 1 … 2 cm, în sudul țării.

Însă în istorie, cea mai grea lună februarie a rămas cea din anul 1954, când conform relatărilor și a măsurătorilor de la acea vremea, viscolul a lovit în patru reprize.

În Bărăgan vântul a atins viteze și de peste 120 km/h, iar în 24 de ore (între 3 și 4 februarie) a fost consemnat un strat maxim de zăpadă record, de 173 cm, la Călărași, însă troienele au ajuns în unele zone din sud-estul țării și la 3 … 5 metri.

Extremele lunii februarie. Recordurile climatologice pentru România

  • Maxima absolută: 26,0 grade Celsius la Medgidia în 27 februarie 1995 și la Pătârlagele în 16 februrie 2016 (cu 25,7 grade Celsius la București – Filaret)
  • Minima absolută: – 38,0 grade Celsius la Vârfu Omu în 10 februarie 1929, iar pentru zonele joase de relief, – 35,8 grade Celsius la Întorsura Buzăului în 8 februarie 2005
  • Cantitatea maximă absolută lunară de precipitații: 407,9 mm la Stâna de Vale în 1946
  • Cea mai secetoasă: februarie 1976 – cu o medie națională a cantității de precipitații de 9,7 l/mp.
  • Cea mai ploioasă: februarie 1969 – cu o medie națională a cantității de precipitații de 74,7 l/mp
  • Cea mai caldă: februarie 2024 – cu o medie națională a temperaturii aerului de + 6.0 grade Celsius
  • Cea mai rece: februarie 1985 – cu o medie națională a temperaturii aerului de – 8.4 grade Celsius

Citeste mai mult

Educație

Înscrieri clasa pregătitoare 2026: Calendarul propus de Ministerul Educației. Perioada de completare a cererilor-tip și condiții

Publicat

acum 7 ore

vineri, 06.02.2026

de

Publicitate

Ministerul Educației a publicat calendarul înscrierilor la clasa pregătitoare pentru anul 2026-2027, aflat la stadiu de proiect, în consultare publică. Perioada propusă pentru completarea și validarea cererilor-tip de înscriere la școală este 31 martie – 6 mai, relatează alba24.ro. 

Părinții ai căror copii împlinesc 6 ani până la data de 31 august 2026 inclusiv au obligația de a înscrie copiii în clasa pregătitoare, anunță ministerul.

Copiii care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 inclusiv pot fi înscriși în clasa pregătitoare în baza unei recomandări de înscriere în învățământul primar, dacă nivelul lor de dezvoltare este corespunzător.

Pentru copiii care frecventează grădinița recomandarea este eliberată de grădiniță, în baza unei solicitări adresate de părinți.

Pentru copiii care nu au frecventat grădinița sau au revenit din străinătate recomandarea se eliberează de către CJRAE/CMBRAE, în baza unei solicitări adresate de părinți în acest sens.

Perioada propusă pentru depunerea solicitărilor/evaluare/eliberarea recomandărilor: 16-30 martie 2026

Publicitate

Părinții ai căror copii împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie inclusiv care nu optează pentru înscrierea copiilor în clasa pregătitoare sau cei ai copiilor cu un nivel de dezvoltare necorespunzător parcurgerii cu succes a clasei pregătitoare vor fi consiliați în vederea înscrierii copiilor la grădiniță, în grupa mare.

CALENDAR înscrieri în învățământul primar pentru anul școlar 2026 – 2027 – proiect

Pregătirea înscrierii în învățământul primar

12 martie 2026:

Afișarea circumscripțiilor școlare și a planului de școlarizare propus, respectiv numărul de clase pregătitoare alocate, la fiecare unitate de învățământ, inclusiv pe site-ul acesteia, dacă există, și pe site-ul inspectoratului școlar.

Afișarea, la sediul fiecărei unități de învățământ și pe site-ul acesteia, dacă există, sau pe site-ul inspectoratului școlar, pentru unitățile de învățământ care nu au site propriu, a informațiilor care permit părinților să cunoască activitatea specifică clasei pregătitoare din cadrul unității, cum ar fi: posibilitatea organizării procesului de învățământ în cadrul unei grădinițe aflate în structura școlii sau în consorțiu cu școala, posibilitatea organizării programului ”Școala după școală”, fotografii ale spațiului în care se desfășoară activitatea la clasa pregătitoare.

13 martie 2026:

Postarea pe site-ul centrelor județene de resurse și asistență educațională/Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE/CMBRAE) a modelului de cerere-tip pentru evaluarea dezvoltării copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 inclusiv și care:

  • nu au frecventat grădinița din motive legate de boală, lipsa infrastructurii la nivel local, domiciliul temporar în străinătate

Afișarea programului de evaluare a copiilor la avizierul și pe site-ul CJRAE/CMBRAE

Postarea pe site-ul inspectoratelor școlare, respectiv al unităților de învățământ cu nivel preșcolar/primar a modelului de cerere-tip pentru evaluarea dezvoltării copiilor care au frecventat grădinița și care împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 inclusiv.

Anunțarea criteriilor de departajare

16 martie 2026:

Anunțarea, prin afișare la sediul unității de învățământ/pe site-ul acesteia, a criteriilor specifice de departajare elaborate de unitățile de învățământ, în urma consultării cadrelor didactice și a partenerilor sociali – sindicate, consiliul reprezentativ al părinților – după verificarea existenței unor elemente de discriminare de către consilierul juridic al inspectoratului școlar, și aprobate în consiliul de administrație al unității de învățământ.

Anunțarea, prin afișare la sediul unității de învățământ/pe site-ul acesteia, a listei documentelor care să dovedească îndeplinirea criteriilor specifice de departajare și a procedurii privind constituirea formațiunilor de elevi

Evaluarea dezvoltării copiilor

16 martie – 30 martie 2026:

Evaluarea dezvoltării copiilor care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 și eliberarea recomandării pentru înscrierea în învățământul primar

Pentru copiii care au frecventat grădinița:

  • înregistrarea cererilor transmise/depuse la unitățile de învățământ cu nivel preșcolar pentru obținerea recomandării de înscriere în clasa pregătitoare
  • eliberarea/transmiterea către părinte de către unitatea de învățământ cu nivel preșcolar a recomandării de înscriere în clasa pregătitoare sau în grupa mare, după caz

Pentru copiii care nu au frecventat grădinița sau au revenit din străinătate:

  • înregistrarea de către CJRAE/CMBRAE a cererilor de evaluare, depuse/transmise de părinți pentru copiii care îndeplinesc criteriile prevăzute la art. 7 alin. (1) din Metodologia de înscriere a copiilor în învățământul primar)
  • planificarea de către CJRAE/CMBRAE a organizării evaluării; afișarea și comunicarea programării pentru participarea la evaluare
  • desfășurarea evaluării copiilor de către CJRAE/CMBRAE
  • eliberarea/transmiterea către părinte de către CJRAE/CMBRAE a recomandării de înscriere în clasa pregătitoare sau în grupa mare, după caz
  • soluționarea de către comisia județeană/ a municipiului București de înscriere a copiilor în învățământul primar (comisia județeană/a municipiului București) a situațiilor excepționale care necesită amânarea înscrierii în învățământul primar.

31 martie 2026

Transmiterea proceselor-verbale care cuprind listele cu numele copiilor și rezultatele evaluării, respectiv recomandarea de înscriere în clasa pregătitoare sau în grupa mare, după caz, de la unitățile de învățământ preșcolar sau CJRAE/CMBRAE, către comisia județeană/a Municipiului București.

Completarea și validarea cererilor-tip de înscriere în învățământul primar

31 martie – 6 mai 2026

Completarea cererilor-tip de înscriere de către părinți/ tutori legal instituiți/ reprezentanți legali, online sau la unitatea de învățământ la care solicită înscrierea copiilor;

Depunerea/Transmiterea cererilor-tip de înscriere la unitatea de învățământ la care solicită înscrierea copiilor, inclusiv a recomandării de înscriere în clasa pregătitoare, după caz, respectiv a declarației pe propria răspundere și a documentelor necesare în copie simplă; Validarea fișelor de înscriere generate de aplicația informatică.

Notă:

Inspectoratele școlare pot decide reconfigurarea circumscripțiilor școlare până la data începerii înscrierilor, astfel încât să asigure optimizarea procesului de cuprindere a copiilor în clasa pregătitoare, în situația în care capacitatea unei unități de învățământ nu permite cuprinderea în clasa pregătitoare a tuturor copiilor din circumscripția școlară stabilită în anul școlar anterior, precum și în alte situații justificate, cum ar fi eliminarea segregării școlare, rezultată din segregarea pe criteriul mediului de rezidență.

Inspectoratele școlare pot decide extinderea activității didactice în situația unităților de învățământ care au un număr mare de solicitări de înscriere în clasa pregătitoare, în alte unități de învățământ care au spații disponibile.

Formațiunile de studiu în care sunt cuprinși copii care nu pot fi deplasați sau care necesita tratament continuu, ca urmare a unor afecțiuni medicale vor funcționa în spațiul care să țină cont de susținerea nevoilor de ordin medical.

Prima etapă de înscriere în învățământul primar 6 mai – 11 mai 2026

Procesarea de către Comisia națională de înscriere a copiilor în învățământul primar (Comisia națională) a cererilor-tip de înscriere, cu ajutorul aplicației informatice și repartizarea copiilor la școala de circumscripție.

13 mai – 20 mai 2026:

Procesarea la nivelul unităților de învățământ, pe baza informațiilor din cererile-tip de înscriere și din documentele depuse/transmise de părinți/ tutori legal instituiți/reprezentanți legali, a cererilor prin care se solicită înscrierea la o altă unitate de învățământ decât la școala de circumscripție, pe locurile rămase libere.

Admiterea sau respingerea cererilor acestora, la nivelul comisiei de înscriere din unitățile de învățământ, prin aplicarea criteriilor generale și specifice de departajare și validarea de către Consiliul de administrație al unității de învățământ a listei candidaților admiși în această fază; Marcarea, în aplicația informatică, a cererilor – tip de înscriere pentru candidații admiși în această fază.

21 mai 2026: Procesarea de către Comisia națională a cererilor-tip de înscriere, cu ajutorul aplicației informatice și repartizarea la școala de circumscripție a copiilor ai căror părinți/tutori legal instituiți/reprezentanți legali au solicitat înscrierea la o altă unitate de învățământ decât la școala de circumscripție, dar nu au fost admiși din lipsă de locuri și care au exprimat în această fază opțiunea pentru înscrierea în școala de circumscripție.

21 mai 2026: Afișarea în unitățile de învățământ și pe site-ul inspectoratului școlar a candidaților înmatriculați și a numărului de locuri rămase libere.

A doua etapă de înscriere în învățământul primar

22 mai 2026:

Comunicarea, prin afișare la unitățile de învățământ și pe siteul inspectoratului, a procedurii specifice de repartizare a copiilor pe locurile disponibile, elaborată de inspectoratul școlar

Informarea Ministerului Educației și Cercetării de către Comisia județeană/a municipiului București, cu privire la procedura specifică de repartizare a copiilor pe locurile disponibile, în etapa a doua. Procedurile vor viza modalități de comunicare și transfer de documente on-line, după caz.

25 mai –29 mai 2026: Depunerea/transmiterea cererii-tip de înscriere la secretariatul unității de învățământ aflate pe prima poziție dintre cele trei opțiuni exprimate pentru etapa a doua de către părinții copiilor care nu au fost cuprinși în nicio unitate de învățământ în etapa anterioară sau care nu au participat la prima etapă.

2 iunie – 8 iunie 2026: Validarea cererilor-tip de înscriere la unitatea de învățământ aflată pe prima poziție în opțiunile privind înscrierea copiilor.

9 iunie – 15 iunie 2026: Procesarea la nivelul unităților de învățământ a cererilor-tip de înscriere depuse de părinți/tutori legal instituiți/reprezentanți legali, aplicând procedura specifică elaborată de inspectoratul școlar, pe baza criteriilor generale și a celor specifice de departajare, în limita locurilor disponibile; Completarea în aplicația informatică a datelor din cererile-tip de înscriere pentru candidații înscriși în această etapă.

16 iunie 2026: Afișarea la fiecare unitate de învățământ a listelor finale ale copiilor înscriși în clasa pregătitoare.

1 septembrie – 4 septembrie 2026:

Centralizarea și soluționarea de către inspectoratul școlar a cererilor părinților/ tutorilor legal instituiți/ reprezentanților legali ai copiilor care nu au fost încă înscriși la o unitate de învățământ.

Soluționarea de către inspectoratul școlar a oricărei alte situații referitoare la înscrierea în învățământul primar, având în vedere, cu prioritate, interesul superior al copilului.

Citeste mai mult

Economie

ANAF: Cum se depune Declarația Unică privind impozitul pe venit (212) și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice

Publicat

acum 10 ore

vineri, 06.02.2026

de

Publicitate

ANAF transmite clarificări privind modalitatea în care trebuie depusă Declarația Unică privind impozitul pe venit (212) și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice și privind contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, scrie alba24.ro.

Precizările vin în urma întrebărilor contribuabililor adresate prin chatbot-ul ANAF.

Declarația 212 este o declarație voluntară prin care contribuabilul cu obligație declarativă autodeclară veniturile obținute din activitățile menționate în legislația incidentă, respectiv impozitul pe venit și contribuțiile sociale/de sănătate aferente.

Declarația Unică (formularul 212)

Declarația Unică (formularul 212) se depune de către:

  • persoanele care, în anul 2025, au obținut venituri/pierderi. De exemplu, din:
    • chirii, activității independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală
    • transfer titluri de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate
    • transferul aurului de investiții
    • activități agricole, piscicultură și silvicultură

Este vorba despre persoane din România și/sau din străinătate care datorează impozit pe venit și contribuții sociale/sănătate

  • persoanele care optează, în 2026, să plătească contribuția de asigurări sociale de sănătate.

Contribuabilii care nu obțin venituri din nicio sursă pot opta pentru plata contribuției de asigurări de sănătate, pentru a beneficia de asigurarea de sănătate, precum și persoanele fizice care realizează venituri din categoriile prevăzute în legislație care optează pentru plata contribuției de asigurări și de sănătate pentru una sau mai multe persoane aflate în întreținerea acesteia.

Publicitate

Cine trebuie să depună Declarația Unică

Declarația poate fi depusă de către fiecare contribuabil care se încadrează în categoriile descrise sau de către un împuternicit/curator al acestuia, care trebuie să dețină o împuternicire în original, fie autentificată la notar fie sub semnătură privată din partea contribuabilului care are obligația sau optează pentru depunerea acestei declarații.

Termen: Termenul de depunere este de până la 25 mai 2026 inclusiv, pentru veniturile realizate în 2025 și pentru stabilirea impozitului și contribuțiilor sociale. Declarația se depune oricând în cursul anului pentru declararea contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul celor care optează pentru plata acesteia.

Cum se depune Declarația Unică

Declarația se depune fie online, prin S.P.V. sau pe e-guvernare.ro,  pe suport hârtie la registratură sau prin postă (cu confirmare de primire), la adresa fiecărui organ fiscal unde își are domiciliul contribuabilul cu obligație declarativă.

În cazul depunerii online, confirmarea se face de către ANAF prin emiterea unei recipise electronice de validare sau nevalidare, după caz, a formularului depus.

Declarația unică poate fi modificată oricând, din inițiativa contribuabilului, prin depunerea unei declarații rectificative, folosind același formular și corectând informațiile eronate.

Decizia de impunere

În cazul în care contribuabilul nu își declară obligațiile fiscale incidente impozitului pe venit, într-o primă fază, ANAF va notifica (prin S.P.V. sau poștă), contribuabilii care nu s-au conformat voluntar asupra obligației de depunere a declarației. Dacă inclusiv ulterior notificării, contribuabilul nu a depus declarația 212, ANAF va emite, în perioada de prescripție (5 ani), o decizie de impunere.

Pentru clarificări suplimentare, ANAF a publicat, pe pagina web proprie, www.anaf.ro – la secțiunea „Asistență contribuabili”  categoria „Servicii oferite contribuabililor” – rubrica „Ghiduri curente și alte materiale informative – un ghid digital privind Declarația unică (Formularul 212).

Chatbot-ului ANA, accesibil direct de pe portalul ANAF

De vineri, 6 februarie, chatbot-ul ANAF va fi accesibil direct de pe portalul ANAF, fiind astfel pus la dispoziția tuturor contribuabililor. Chatbot-ul a fost testat inițial la nivelul SPV.

În prima săptămână de la lansare, peste 23.000 de persoane au interogat platforma ANAF (19.000 conversații inițiate), generând peste 156.000 de mesaje. În medie, un utilizator a petrecut timp de 10 minute în faza de interogare a asistentului virtual.

Chatbot-ul ANA este în continuare în perioadă de testare. Feedback-ul primit din partea utilizatorilor este utilizat atât pentru îmbunătățirea funcționalității viitoare a acestuia, cât și pentru îmbunătățirea serviciilor generale și comunicării ANAF cu contribuabilii, transmite instituția.

În această etapă, asistentul virtual oferă informații generale, ce vizează închirierea bunurilor din patrimoniul personal, venituri din activități independente, depunerea declarațiilor de înregistrare fiscală și de mențiuni, dar și depunerea altor formulare fiscale. Deși chatbot-ul nu poate oferi, în această etapă de dezvoltare, răspunsuri tuturor întrebărilor – în special celor care vizează domenii pentru care nu a fost încă dezvoltat – ANAF încurajează utilizatorii să adreseze întrebări pe toate temele de interes.

Proiectul se subsumează obiectivului strategic ANAF de modernizare a administrației fiscale și creștere a conformării voluntare a contribuabililor, prin dezvoltarea serviciilor digitale.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending