Connect with us

Eveniment

Patru din cinci dosare, având ca obiect infracțiuni împotriva integrității sexuale comise asupra minorilor, au fost clasate

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

Patru din cinci sesizări având ca obiect infracțiuni împotriva libertății și integrității sexuale comise asupra minorilor s-au soluționat cu clasarea faptelor sau cu renunțarea la urmărirea penală, arată o statistică a Fundației „Salvați Copiii”.

Recomandări Salvați Copiii România, prin modelul Barnahus

 

București, 21 februarie 2023: Patru din cinci sesizări având ca obiect infracțiuni împotriva libertății și integrității sexuale comise asupra minorilor s-au soluționat cu clasarea faptelor sau cu renunțarea la urmărirea penală; ponderea cea mai redusă o înregistrăm în cazul violului (74%) și agresiunilor sexuale (73%), ponderea cea mai ridicată în cazul racolării minorului în scopuri sexuale 92%, arată datele statistice din Raportul Inspecției Judiciare (2021). Mai mult, ancheta este îngreunată de procedura de intervievare a copilului-victimă, forțat să treacă prin prea multe mărturisiri care îl retraumatizează (minim șase), iar filtrarea sesizărilor de către personalul care nu beneficiază de suficientă pregătire în domeniul comunicării cu copii în situații de traumă reprezintă principala problemă a sistemului public de intervenție în astfel de situații, potrivit anchetei de conținut realizate de Salvați Copiii România, cu specialiști în domeniu, în perioada iulie – septembrie 2022.

Datele statistice puse la dispoziție în cadrul Raportului Inspecției Judiciare arată că:

  • În medie, 80% dintre cele 18.549 de sesizări din perioada 2014-2020 cu privire la faptele prevăzute de Art. 218-222 cu victime minori s-au soluționat cu clasarea faptelor sau cu renunțarea la urmărirea penală;
  • Majoritatea sesizărilor – 57% – privitoare la faptele care au în vedere infracțiuni împotriva libertății și integrității sexuale comise asupra minorilor sunt asumate sub Art. 220 – Act sexual cu un minor, 83,4% dintre acestea finalizându-se cu clasare sau neînceperea urmăririi penale;
  • Pe locul următor ca pondere din total sesizări sunt faptele sub incidența Art. 218 – Viol (28,1% din total sesizări), 26% din totalul acestor sesizări fiind finalizate cu rechizitorii sau acorduri de recunoaștere a faptei;
  • Au o pondere scăzută faptele incriminate de Art. 219 – Agresiuni sexuale (7,1%) din total, Art. 221 – Corupere sexuală a minorilor (6,9%) din total și Art. 222 – Racolarea minorilor în scopuri sexuale – 0,7% din total.
  • În aproximativ 3% din totalul dosarelor referitoare la faptele care au în vedere infracțiuni împotriva libertății și integrității sexuale comise asupra minorilor soluția a pus în discuție valabilitatea consimțământului victimei, distribuția acestor dosare la nivel de Parchete fiind relativ similară.

 

Publicitate

Analiza de către Inspecția Judiciară a cazuisticii din perioada 2014-2020 a arătat că sunt încă prezente cazuri în care practica este neunitară sau insuficient argumentată în ceea ce privește:

  • persoanele care însoțesc copilul victimă la audiere – au existat și cazuri în care copilul a fost audiat în lipsa unui apărător, cazuri în care nu a fost făcută o suficientă evaluare a oportunității prezenței părintelui sau a ambilor părinți (în condițiile în care aceștia au putut facilita starea de fapt);
  • locul unde se realizează audierea și înregistrarea audio-video a declarației victimei minore. Frecvent este reclamată lipsa unui spațiu adecvat și lipsa tehnicii de înregistrare la nivelul organelor de cercetare penală (poliție). De altfel, crearea de spațiu de audiere specific pentru cazurile cu victime copii este una dintre principalele propuneri formulate de către instanțe.
  • lipsa de pregătire specifică a celor mai mulți dintre funcționarii din serviciile judiciare pentru abordarea adecvată a victimelor minore;
  • reaudierea succesivă a victimei de către organele de cercetare penală (polițiști, procurori) cu sau fără o pregătire a acestora, cu sau fără prezența unui avocat, psiholog, reprezentant DGASPC.

Principalele dificultăți rezultate din analiza dosarelor au evidențiat suplimentar următoarele aspecte:

  • revenirea victimei minore asupra declarației inițiale ca urmare a trecerii timpului sau a presiunilor realizate de autor sau chiar de familia victimei între audieri;
  • dificultăți de relaționare cu persoanele vătămate minore în contextul procedurilor derulate, inclusiv generate de specializarea insuficientă a organelor de cercetare penală;
  • lipsa unor echipe multidisciplinare și interinstituționale de intervenție.

 

Principalele concluzii ale raportului de cercetare Salvați Copiii România

Evaluarea făcută de Salvați Copiii România în cadrul anchetei realizate prin efectuarea de interviuri cu specialiști arată că:

  • Interacțiunea copilului victimă a abuzului sexual cu instituțiile statului, în traseul procedural al acestuia, presupune reamintirea de către copil a agresiunilor la care a fost supus de minim șase ori până la finalizarea procesului, însă de cele mai multe ori se ajunge și se depășește numărul de zece reamintiri, fără ca în acestea să fie incluse și reamintirile în cadrul discuțiilor copilului în afara instituțiilor statului: mama/sau persoana de suport, rude, prieteni, asistent maternal sau personal al centrului de plasament etc.

 

 

Cei șase actori care inițiază rememorările minim necesare sunt:

1) persoana care primește plângerea inițială (serviciul 119, polițist de serviciu, asistent social de serviciu), 2) polițistul de caz,  3) managerul de caz din partea DGASPC, 4) psihologul judiciar, 5) procurorul, 6) judecătorul. În cele mai multe cazuri li se adaugă cel puțin un al doilea expert (psiholog, psihiatru, medic legist), avocatul agresorului prin intermediul procurorului, psihologul din DGASPC care participă la evaluarea preliminară și instanța pe parcursul derulării procesului pentru o reaudiere.

  • filtrarea de către personal care nu beneficiază de suficientă pregătire în domeniul comunicării cu copii în situații de traumă a sesizărilor cu privire la abuzurile sexuale împotriva copiilor adresate organelor competente (Poliție, DGASPC, SAS) reprezintă principala problemă a sistemului public de intervenție în astfel de situații.

În urma coroborării informațiilor primite în cadrul studiului, estimările Salvați Copiii România sunt următoarele:

50% (cel puțin) dintre cazurile sesizate inițial sunt evaluate ca fiind nevalide de către poliție și asistenții sociali (gatekeeperii sistemului) și se finalizează cu neînceperea urmăririi penale (NUP);
25% (cel puțin) dintre cazurile sesizate intră în urmărire penală și se finalizează cu clasarea dosarului de urmărire penală din cauza lipsei de probe suficiente;
5% dintre cazuri intră în instanță și se finalizează cu achitarea persoanei acuzate;
12% dintre cazuri se finalizează cu recunoașterea faptei de către acuzat și condamnarea acestuia;
8% se finalizează cu condamnarea agresorului care nu        și-a recunoscut fapta.

 

 

  • preocuparea instituțiilor statului privind recuperarea copilului este cea mai puțin vizibilă pe întregul parcurs. Dacă preocuparea pentru sancționarea agresorului este semnificativă pentru majoritatea instituțiilor implicate practic în cazurile de abuz sexual împotriva copiilor, recuperarea din punct de vedere emoțional, psihologic este foarte slabă și constă în acordarea, doar în unele localități, a unor servicii de consiliere minimală. Restul efortului de reabilitare trebuie suportat de către aparținător, uneori prin apelul la ONG-uri, fără ca agresorul să fie obligat să suporte costurile acestui efort.
  • comunicarea inter-instituțională are multiple aspecte deficitare. Deși au fost semnalate colaborări de succes, mai ales între Procuratură și Poliție (între care există o colaborare reglementată juridic), colaborarea între Poliție/ Procuratură și DGASPC, IML, Cabinetele de psihologie judiciară a fost descrisă ca fiind deseori încărcată de asperități și lacune procedurale care pot aduce prejudicii siguranței copilului și modului de desfășurare a anchetei.

 

Modelul Barnahus dezvoltat de Salvați Copiii

Modelul Barnahus implică o abordare multidisciplinară și inter-instituțională, asigurând colaborarea dintre diversele agenții (judiciare, sociale, medicale) într-un singur spațiu receptiv la nevoile copilului victimă, care oferă servicii complexe acestuia și familiei acestuia, sub același acoperiș. ”Centrul modelului Barnahus este premisa că dezvăluirea de către copil este cheia pentru identificarea și investigarea abuzului împotriva copilului în scopuri penale, protectoare și terapeutice”.

Cadrul de colaborare oferit de către spațiile Barnahus, receptive la nevoile copiilor, aduce împreună partenerii (instanțele judecătorești, parchetul, poliția, serviciile sociale de protecție a copilului, serviciile de sănătate fizică și mintală) în implementarea funcțiilor principale pentru investigarea abuzului împotriva copiilor, profesioniștii ce desfășoară interviurile criminalistice, actori ai protocolului judiciar, specialiști care livrează serviciile terapeutice și medicale. Acesta creează premisele obținerii unei protecții optime pentru copii. De aceea, abordarea de tip Barnahus permite instituțiilor să lucreze împreună în mod coordonat care să pună în centru drepturile, nevoile și interesele copilului. Modelul Barnahus oferă fiecărui copil un răspuns coordonat și eficient menit să prevină re-traumatizarea în timpul anchetei și procedurilor în instanță. Un rol cheie al modelului Barnahus este să ajute la producerea unor dovezi valide pentru procedurile judiciare prin obținerea mărturisirii de către copil astfel încât copilul să nu fie nevoit să apară în instanță, în situația în care cazul va ajunge acolo.

Principalele caracteristici ale modelului Barnahus sunt următoarele:

  • Interviurile judiciare se desfășoară conform unui protocol bazat pe dovezi;
  • Valabilitatea probatorie a declarației copilului este asigurată de proceduri și spații adecvate, aliniate la principiile procesului echitabil. Obiectivul este de a preveni repetarea de către copil

 

a declarației sale, în timpul procedurilor judiciare, dacă există un rechizitoriu;

  • Este disponibilă o examinare medicală în scopul anchetei criminalistice, precum și pentru a asigura starea de bine fizică a copilului și recuperarea acestuia;
  • Sunt disponibile și un suport psihologic și servicii terapeutice pe termen scurt și lung pentru traumele copilului, ale membrilor familiei și îngrijitorilor fără comportament abuziv;
  • Se asigură evaluarea nevoilor de protecție ale victimei și ale eventualilor frați și surori din familie, precum și o verificare ulterioară.

Recomandări

  1. Control din punct de vedere psihologic al celor care lucrează cu copii, mai ales cu copiii vulnerabili (instituționalizați, marginali, afectați de sărăcie sau excluziune socială, copii de vârste foarte mici) mult mai riguros.
  2. Informarea privind manifestările comportamentale ale individului cu potențial agresiv împotriva copiilor trebuie să facă parte din campaniile de informare și educare a tinerilor viitori părinți în primul rând și a părinților în general.
  3. Considerăm că este foarte importantă înțelegerea dinamicii relaționale dintre agresor și copil în acțiunile de prevenție a agresiunilor sexuale împotriva copiilor.

În funcție de vârstă, jocurile cu copii având ca subiect ”secretele” pe care ei le țin, jocurile privind descrierea persoanelor foarte importante din viața lor și argumentarea acestei importanțe, atenția specială a părinților privind ”prieteniile” copiilor cu persoane adulte din afara familiei nucleu pot indica semnale de alarmă ale unei potențiale agresiuni și pot crește vigilența părinților cu privire la potențialul pericol care îl pândește pe copil.

  1. Intervievarea martorilor copii sau adolescenți din proximitatea victimei necesită la rândul ei pregătire și o bună înțelegere a mecanismelor psihologice individuale și de grup. În caz contrar, efectele de contaminare pot fi asumate cu ușurință ”minciunii copilului”, iar abuzul sexual să nu ajungă în faza urmăririi penale.
  2. Recomandăm părinților tehnica jurnalului, ca instrument important în parcursul lor parental, cel puțin în perioada în care copilul este minor, și notarea evenimentelor (atât pozitive cât și negative prin care trece copilul), încercând să altereze cât mai puțin elementele pe care acesta le dezvăluie.
  3. Este recomandabilă elaborarea unui ghid pentru părintele copilului victimă a unui abuz sexual în care să fie descriși pe scurt pașii util a fi parcurși pentru pedepsirea agresorului și recuperarea post-traumatică a copilului, după aflarea de la copil de existența unui abuz sexual asupra lui. În mod obligatoriu, în acest ghid ar trebui incluse și căile de semnalare a neglijenței sau comportamentului neadecvat din partea reprezentanților statului cu care aparținătorul și copilul intră în contact în acest

 

proces.

  1. Considerăm că este foarte importantă pregătirea psihologică minimală a polițiștilor și asistenților sociali care merg să verifice fiecare sesizare. Trebuie înțeles că fiecare copil victimă este extrem de fragil, iar fiecare reacție a unui adult de la care copilul victimă așteaptă protecție poate altera informațional narațiunea faptelor și are impact emoțional semnificativ asupra copilului.
  2. Recomandăm înregistrarea video și audio a intervențiilor reprezentanților instituțiilor statului, cu aparatură portabilă (similar poliției rutiere), în vederea, pe de o parte, a protejării lor de eventuale agresiuni ale celor intervievați, dar și pentru constituirea unui material probatoriu foarte valoros în cazul în care ancheta intră în faza de urmărire penală. Nu în ultimul rând, înregistrarea poate constitui și un material de suport pentru pregătirea permanentă a personalului din DGASPC și Poliție.
  3. În anchetarea cazurilor de abuz sexual împotriva copiilor, interesul superior al copilului, protecția și integritatea acestuia ar trebui să primeze în raport cu toate celelalte principii de drept. Acest model este aplicat în țări nordice, precum Norvegia, și are capacitatea de a genera atât o clarificare procedurală cât și valori pozitive la nivel social.
  4. Elaborarea unui ghid pentru asistenții sociali în care pașii procedurali să fie descriși, ghid care să fie și un suport pentru comunicarea cu familia. În opinia noastră, este necesar un mecanism de intervenție interinstituțional care să stabilească cu claritate rolul fiecărui actor și care să integreze mai bine asistența socială și suportul acordat familiei și copilului.
  5. Recomandăm crearea unor centre de rezidență pentru copii victime ale abuzului sexual sau altor tipuri de abuz care să le asigure acestora protecție și un mediu confortabil și sigur în raport cu agresorul, imediat ce plângerea a fost depusă, până la finalizarea procedurilor ce au drept consecință tăierea legăturii agresorului cu copilul victimă (arestare preventivă, încarcerare).
  6. Recomandarea adresată de către o parte dintre procurorii intervievați vizează schimbarea statutului suspectului în inculpat înainte de prima audiere, pe baza dovezilor anterioare, în numele interesului superior al copilului, astfel încât la primul interviu să poată fi prezent și avocatul persoanei acuzate, care să formuleze întrebări adresate în aceeași sesiune de audiere.
  7. Modificarea legislației astfel încât agresorul să fie obligat să suporte financiar costurile de consiliere psihologică a victimei până la recuperarea acesteia sau, după caz, până la majorat.
  8. Introducerea unui sistem de monitorizare pe termen mediu (3 ani) a copilului care a fost victima unui abuz sexual, pentru a vedea riscul de deficit de integrare socială a acestuia si consecințele pe termen mediu ale agresiunii la care a fost supus. Pe parcursul acestei perioade, agresorului i se pot imputa eventuale costuri necesare consilierii copilului.

 

 

  1. Identificarea unei modalități de abordare unitară la nivel național a intervenției pentru sprijin psihologic în cazul copiilor abuzați sexual, valorificând expertiza specialiștilor în domeniu și punând în prim plan interesul superior al copilului.
  2. Recomandăm un studiu destinat evaluării instituționale a rolului SASANTEC (Serviciului Asistenţă în Situaţii de Abuz, Neglijare, Trafic şi Exploatare a Copilului) în intervenția rapidă în urma sesizării unui caz de abuz sexual.
  3. Specializarea unor magistrați judecători în judecarea cazurilor de abuz sexual împotriva copiilor este cel puțin la fel de importantă ca și specializarea unor procurori criminaliști. O parte a judecătorilor intervievați chestionați au recomandat chiar schimbarea codului de procedură penală în vederea obligativității prezenței unui psiholog cu ocazia oricărei audieri a copilului în faza de urmărire penală și în etapa de derulare a procesului penal.
  4. Înființarea unui observator teritorial pentru minori, la nivel național, în cadrul Ministerului Justiției, care să monitorizeze evoluția copiilor victime și fenomenul de re-victimizare a acestora, pentru a oferi periodic o evaluare a eficacității sociale a intervențiilor în domeniul asigurării integrității copiilor și echilibrului psihologic al acestora.

 

Raportul de cercetare poate fi consultat pe site-ul www.stopabuz.ro AICI.

 

 

Proiect derulat de Organizația Salvați Copiii, în parteneriat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului sector 6, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este acela de consolidare a capacității Organizației Salvați Copiii de a facilita implementarea coerentă în România a modelului inovator Barnahus de cooperare instituțională și abordare multidisciplinară pentru protejarea drepturilor copiilor victime ale abuzului sexual și violenței. Proiectul Cooperare interinstituțională și advocacy pentru protecția copiilor victime ale abuzului sexual și violenței are în vedere prevenirea re-traumatizării copiilor victime ale abuzului sexual și violenței domestice. Acesta este implementat în perioada martie 2022-august 2023.

 

CONTEXT

De peste 32 ani, Salvați Copiii dezvoltă programe pentru combaterea și prevenirea oricăror forme de violență sau abuz asupra copiilor, prin acțiuni directe de educație și consiliere pentru copii, părinți și profesioniști din domeniu, prin colaborarea cu autoritățile în vederea îmbunătățirii cadrului legislativ specific și prin campanii ample de conștientizare a publicului larg privind reducerea nivelului de acceptare socială a pedepselor corporale și a tratamentelor umilitoare asupra copiilor, încălcări grave ale drepturilor lor la protecție și sănătate.

Persoană de contact: Mihaela Dinu, manager proiect, telefon 0723276350 / email – mihaela.dinu@salvaticopiii.ro.

 

Despre Programul Active Citizens Fund România

Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Salvați Copiii recomandă interdicția totală a accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 13 ani

Publicat

acum 11 minute

vineri, 06.02.2026

de

Publicitate

Organizația Salvați Copiii România recomandă interzicerea totală a accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 13 ani și permiterea accesului pentru cei cu vârste între 13 și 15 ani doar cu acordul explicit al părinților. De asemenea, organizația solicită sancțiuni ‘reale’ pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificarea vârstei, precum și introducerea obligatorie în curriculumul școlar a educației digitale și a siguranței online.

‘Accesul necontrolat al copiilor la rețelele sociale este una dintre cele mai mari provocări actuale pentru protejarea drepturilor copilului. În lipsa unui cadru legislativ adecvat și a unor mecanisme eficiente de aplicare, generațiile digitale din România sunt expuse unor riscuri semnificative la nivelul sănătății mintale, al securității și al dezvoltării lor armonioase. Astfel, Salvați Copiii România recomandă măsuri legislative și administrative urgente, coerente, structurate pentru interdicția totală și fără excepții a accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 13 ani și acces condiționat pentru copiii între 13 și 15 ani, doar cu acordul explicit al părinților’, se arată într-un comunicat transmis vineri de organizație, citat de AGERPRES.

Organizația invocă un studiu realizat în decembrie 2025, potrivit căruia rețelele sociale sunt utilizate aproape universal de minori, inclusiv de copiii cu vârste cuprinse între 12 și 14 ani. Peste o treime dintre aceștia dețin profiluri publice, accesibile oricărui utilizator.

‘Conform studiului Organizației Mondiale a Sănătății din 2024, peste 22% dintre copiii români cu vârste între 11 și 15 ani manifestă simptome de sevraj psihologic la întreruperea accesului la dispozitivele mobile, un indicator al instalării dependenței. Meta-analizele publicate în perioada 2022-2025 evidențiază corelații consistente între utilizarea problematică a rețelelor sociale și indicatori negativi de sănătate mintală: simptome depresive, anxietate, tulburări de somn, dificultăți de concentrare și, în cazurile severe, comportamente de autovătămare. Studiile longitudinale recente demonstrează că utilizarea adictivă este asociată cu un risc de peste două ori mai mare de ideație și comportament suicidar’, se mai arată în comunicat.

În anul 2025, linia de raportare operată de Salvați Copiii România în cadrul programului ‘Ora de Net’ a înregistrat peste 53.000 de raportări de materiale care conțin abuz sexual asupra copiilor.

Potrivit datelor europene, între 80% și 90% dintre cele aproximativ 60 de milioane de materiale de acest tip (84% în România) sunt generate chiar de copii.

Publicitate

‘Vorbim despre imagini și videoclipuri create de copii, adesea sub presiune, manipulare sau în necunoaștere a consecințelor, care ajung să circule în rețelele de exploatare. De asemenea, nu trebuie să ignorăm vulnerabilitățile reale, în sensul că, în absența oricărei restricții, copiii defavorizați – din mediul rural, care au abandonat școala ori care trăiesc în familii afectate de sărăcie și excluziune socială – pot deveni ținte mai ușoare ale riscurilor create de folosirea rețelelor sociale’, avertizează organizația.

Salvați Copiii România atrage atenția și asupra jocurilor video online care permit comunicarea liberă între jucători, prin chat text sau audio. Deși acestea pot fi distractive, ele ‘expun copiii la riscuri similare’ celor asociate rețelelor sociale, inclusiv solicitări de imagini cu caracter abuziv.

Totodată, jocurile video includ mecanisme de captare a atenției – notificări, recompense virtuale sau sisteme de progres – care pot ‘amplifica’ dependența digitală. În acest context, reprezentanții organizației subliniază necesitatea unor reglementări și măsuri de siguranță specifice și pentru mediul jocurilor online.

‘Guvernul trebuie să își asume rolul de reglementator al pieței digitale în ceea ce privește protecția minorilor. Aceasta implică certificarea platformelor care respectă standardele de siguranță și sancționarea celor care nu le îndeplinesc’, se mai precizează în comunicat.

Organizația pledează pentru colaborarea cu marile companii tehnologice, sub coordonarea Comisiei Europene, pentru implementarea unor caracteristici implicite de siguranță, precum: metode de verificare a vârstei cât mai puțin invazive; interfețe adaptate vârstei utilizatorilor; limitarea timpului petrecut pe rețelele sociale; restricționarea notificărilor în anumite intervale orare; reducerea vizibilității numărului de aprecieri sau vizualizări pentru copiii sub 15 ani; control parental integrat; sisteme de raportare a abuzului cu un singur click; detectarea proactivă a conținutului ilegal; setarea automată a conturilor ca private pentru utilizatorii sub 18 ani; confirmarea prietenilor de către părinți în cazul copiilor între 13 și 15 ani; precum și eliminarea algoritmilor care favorizează dependența sau promovarea conținutului toxic.

De asemenea, Salvați Copiii propune dezvoltarea unor alternative offline atractive și accesibile pentru toți copiii, precum activități extracurriculare, cluburi educaționale, terenuri de sport și spații comunitare deschise.

Organizația amintește că Australia a interzis deținerea de conturi pe platformele de socializare pentru copiii sub 16 ani. În Spania, guvernul a anunțat recent un proiect de lege care prevede interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani.

În ianuarie 2026, autoritățile austriece au propus interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 14 ani, cu aplicare de la începutul anului școlar următor. În Franța, în 2023, a fost promulgată Legea ‘majoratului digital’, care prevede că doar de la 15 ani copiii pot crea conturi pe rețelele sociale fără consimțământul părinților.

În Portugalia, a fost depus în Parlament un proiect de lege care stabilește 16 ani ca vârstă a ‘majoratului digital’. Grecia nu are încă o legislație în acest sens, însă autoritățile au anunțat intenția de a adopta o interdicție națională a rețelelor sociale pentru copiii sub 15 ani. Totodată, în noiembrie 2025, Danemarca a devenit prima țară din Uniunea Europeană care a adoptat un acord politic amplu pentru restricționarea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale. AGERPRES

Sursa foto: Salvati Copiii Romania/Facebook.com

Citeste mai mult

Eveniment

Toate măsurile fiscale și de investiții pentru relansarea economică, propuse de Guvernul Bolojan. Lista pe domenii

Publicat

acum 32 de minute

vineri, 06.02.2026

de

Publicitate

Toate măsurile fiscale și de investiții pentru relansarea economică: Ministerul Finanțelor a publicat joi în transparență un pachet legislativ care vizează instituirea unor mecanisme de susținere a investițiilor strategice, menit să accelereze relansarea economică a României și modernizarea cadrul fiscal-bugetar, în acord cu politicile europene și naționale, scrie alba24.ro.

Proiectul urmărește optimizarea cadrului de conformare a contribuabililor și mobilizarea resurselor financiare către sectoare cu valoare adăugată ridicată, precizează reprezentanții ministerului, într-un comunicat transmis Alba24.

„În ultimii ani, România a beneficiat de investiții publice fără precedent care au susținut dezvoltarea – prin fonduri europene, programe naționale și proiecte majore de infrastructură, iar acest efort va continua, inclusiv prin noi instrumente europene.

Totuși, dezvoltarea economică nu poate depinde doar de această componentă – investițiile private sunt esențiale pentru creștere.

Pachetul de relansare pe care îl propunem azi sprijină direct investițiile și productivitatea, oferă companiilor și antreprenorilor stabilitate, reguli mai simple și stimulente reale pentru modernizare și inovare.

Astfel consolidăm competitivitatea economiei, susținem creșterea PIB-ului și, împreună cu utilizarea eficientă a fondurilor europene, vizăm o revenire sustenabilă a economiei pe traiectoria sa de dezvoltare în orizontul 2027–2028”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Publicitate

Obiectivele proiectului de lege vizează:

  • stimularea investițiilor strategice și atragerea capitalului în unele sectoare industriale importante;
  • îmbunătățirea lichidității companiilor
  • ​simplificarea fiscală și reducerea poverii contribuabililor
  • creșterea rezilienței economice prin accelerarea modernizării tehnologice și susținerea cercetării-dezvoltării.

Toate măsurile fiscale și de investiții pentru relansarea economică propuse:

I. Măsuri pentru persoane fizice, antreprenori și IMM-uri

Acordarea unei bonificații de 3% din impozitul pe profit anual, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor și impozitul pe venit datorat de persoanele fizice (stabilit prin Declarația Unică – D212) pentru anul fiscal 2025.

Facilitatea pentru persoane fizice este condiționată de depunerea declarației și plata integrală a obligațiilor până la 15 aprilie 2026.

Din martie, Declarația Unică va fi precompletată în SPV. Statul recompensează astfel pentru prima dată disciplina fiscală, prin lichiditate disponibilă imediat contribuabililor loiali.

Majorarea plafonului pentru TVA la încasare

Majorarea plafonului de aplicare a sistemului de la 4,5 milioane lei la 5.000.000 lei în 2026 și la 5.500.000 lei din 2027.

Măsura avantajează operatorii economici care livrează către entități cu termene lungi de plată, permițându-le să achite TVA doar după ce au încasat efectiv facturile, evitând creditarea statului din resurse proprii.

Facilități pentru Microîntreprinderi

Se propune:

  • prelungirea la 90 de zile a termenului pentru angajarea de către persoanele juridice nou-înființate a primului salariat,
  • excluderea vânzărilor ocazionale de mijloace fixe din calculul plafonului de 100.000 euro și
    posibilitatea revenirii la regimul micro de la începutul anului.
  • concediile medicale ale unicului angajat nu mai duc la pierderea regimului fiscal dacă depășesc cumulat 30 de zile/an.

Se oferă astfel start-up-urilor timpul necesar pentru o recrutare corectă și protejăm micii antreprenori de schimbarea regimului fiscal din cauza modernizării utilajelor.

Simplificare administrativă: Plafon majorat la 5.000 lei pentru mijloace fixe

Ridicarea pragului de la 2.500 lei la 5.000 lei pentru încadrarea bunurilor ca mijloace fixe. Se diminuează astfel birocrația pentru firme, iar achizițiile curente de valori mai mici devin direct cheltuieli, oferind firmelor un avantaj de lichiditate.

Toate măsurile fiscale și de investiții pentru relansarea economică: STIMULAREA INVESTIȚIILOR STRATEGICE

Finanțări strategice și sectoriale

Se instituie cadrul legal pentru acordarea de granturi, credite fiscale, garanții de stat, bonificații de dobândă și aport la capital pentru proiecte de investiții cu o valoare de minimum un miliard de lei.

Investițiile strategice trebuie să genereze un efect multiplicator în economie și să contribuie la dezvoltarea regională, creșterea competitivității, inovare sau crearea de locuri de muncă înalt calificate.

Întreprinderile beneficiare trebuie să mențină investiția pentru o perioadă de cel puțin 5 ani de la data finalizării acesteia.

Pentru a fi eligibile, întreprinderile nou-înființate trebuie să dețină un capital social subscris și vărsat de minimum 25 milioane lei, iar cele în activitate trebuie să prezinte o cifră de afaceri medie anuală în ultimii trei ani de minimum 50 milioane lei și active de cel puțin 50 milioane lei.

Susținerea dezvoltării unor sectoare prioritare

Propunerea prevede crearea unor scheme de ajutor de stat exceptate de la notificarea europeană pentru obiective precum: stimularea investițiilor în industria prelucrătoare cu deficit comercial (minim 50 milioane lei) și valorificarea resurselor minerale critice sau tehnologii „zero net” (minim 75 milioane lei).

Sunt vizate investițiile în cercetare și dezvoltare de tehnologii înalte (între 5 și 50 milioane lei), industria de apărare (minim 10 milioane lei) și convergența regională (între 7 și 50 milioane lei).

Formele de susținere includ granturi, credite fiscale pe 7 ani și deduceri suplimentare de 200% pentru cheltuielile cu activele corporale și necorporale în sectorul cercetării.

Bugetele alocate sunt semnificative, atingând 1,05 miliarde euro pentru principalele scheme de investiții în industria prelucrătoare și tehnologii strategice.

Instrumente financiare prin Banca de Investiții și Dezvoltare (BID)

BID S.A. este autorizată să implementeze scheme de finanțare și garantare în numele statului, atât în condiții de piață, cât și ca măsuri de ajutor de stat, pentru susținerea autorităților locale și a companiilor private de toate dimensiunile.

BID poate participa la înființarea de vehicule investiționale și fonduri de investiții alături de instituții financiare internaționale pentru susținerea inovației și a companiilor cu creștere rapidă.

Pentru anul 2026, Ministerul Finanțelor va transfera suma de 1 miliard de lei către BID în vederea implementării acestor instrumente financiare.

Programul INVESTIM ACASĂ – derulat prin Banca de Investiții și Dezvoltare

Schemă prin care românii plecați în străinătate, care revin pentru a deschide o afacere în țară, beneficiază de sprijin financiar dedicat.

Programul combină un împrumut pentru investiții, garantat parțial de stat, cu un capital de rebate de până la 20.000 de euro per proiect, acordat în condițiile îndeplinirii unor indicatori de performanță.

Măsura va beneficia de un buget de 100 milioane euro, pentru perioada de contractare 2026-2029. Se mobilizează astfel un volum de investiții estimat la 250 milioane lei, prin atragerea în țară a know-how-ului și capitalului românilor din străinătate în domenii productive.

Extinderea cadrului investițional pentru fondurile de pensii private

Administratorii fondurilor de pensii administrate privat pot investi în active private de capital (acțiuni sau titluri de participare) într-un procent de până la 1% din totalul activelor.

Acest plafon poate fi majorat până la 5% în situațiile în care statul român sau BID dețin participații în respectivele entități sau dacă fondurile sunt finanțate prin PNRR.

Stimulente pentru investiții pe piața de capital și pensii private

Se introduce un stimulent fiscal pentru listarea/menținerea la bursă, constând în deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor aferente procesului de admitere și menținere la tranzacționare în primul an.

Persoanele fizice beneficiază de deducerea sumelor plătite pentru dobândirea de acțiuni, obligațiuni sau titluri de participare la ETF-uri, în limita a 400 euro anual.

Se mențin și se clarifică facilitățile pentru contribuțiile la fonduri de pensii facultative, ocupaționale și produse paneuropene (PEPP) în limita a 400 euro anual.

Instrumente financiare pentru export și internaționalizare

Ministerul Finanțelor este autorizat să transfere până la 1 miliard de lei către Exim Banca Românească S.A. pentru susținerea creditelor la export, a tranzacțiilor internaționale și a investițiilor românești în străinătate.

Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor PPP

Se instituie „Programul 2026-2028 – Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor și asistență tehnică pentru parteneriate publice private (PPP)”

Programul are o alocare totală de până la 25 milioane euro pentru pregătirea și lansarea marilor proiecte de investiții publice și public-private.

Se înființează totodată Comitetul interministerial privind proiecte în parteneriat public-privat (CI3P) pentru coordonarea politicilor și monitorizarea implementării acestor proiecte.

Impactul economic al pachetului de relansare:

Efect multiplicator în economie

Proiectele de investiții strategice, cu valori de peste 1 miliard lei, vor genera lanțuri de furnizare și distribuție, stimulând activitatea economică în industrii conexe și consolidând poziția României pe piața europeană și internațională.

Investițiile vor atrage capital privat și vor mobiliza resurse interne, reducând dependența de finanțare externă și crescând reziliența economică.

Crearea de locuri de muncă și dezvoltare regională

Se estimează crearea de mii de locuri de muncă înalt calificate, atât direct în proiectele finanțate, cât și indirect, prin efectul de antrenare asupra furnizorilor și prestatorilor de servicii.

Dezvoltarea regională va fi susținută prin prioritizarea investițiilor în zone cu potențial de creștere, reducând disparitățile teritoriale și stimulând coeziunea socială.

Toate măsurile fiscale și de investiții pentru relansarea economică: Creșterea veniturilor bugetare

Implementarea proiectelor strategice va genera venituri suplimentare la bugetul de stat și la bugetele locale, prin taxe, impozite și contribuții sociale aferente noilor activități economice.

Modernizarea fiscală și stimulentele pentru conformare voluntară vor reduce evaziunea și vor crește gradul de colectare a veniturilor publice.

Reducerea deficitului comercial și creșterea exporturilor

Schemele de ajutor de stat pentru sectoarele cu deficit comercial vor stimula producția internă, substituind importurile și crescând capacitatea de export a companiilor românești.

Fondurile suplimentare pentru Exim Banca Românească vor facilita accesul la piețe externe, susținând internaționalizarea și competitivitatea exportatorilor români.

Stimularea inovării, digitalizării și tranziției verzi

Granturile și creditele fiscale pentru cercetare-dezvoltare vor accelera adoptarea tehnologiilor avansate, digitalizarea proceselor și dezvoltarea de produse inovatoare.

Investițiile în tehnologii „zero net” și eficiență energetică vor contribui la atingerea țintelor de decarbonizare și la creșterea sustenabilității economiei.

Îmbunătățirea lichidității și predictibilității pentru IMM-uri

Majorarea plafonului pentru TVA la încasare va facilita cash-flow-ul operatorilor economici, reducând riscul de neîncasare și blocajele financiare, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Bonificațiile fiscale și facilitățile pentru microîntreprinderi vor reduce costurile administrative și vor încuraja conformarea voluntară.

Consolidarea pieței de capital și a fondurilor de pensii

Extinderea cadrului investițional pentru fondurile de pensii va canaliza resurse semnificative către economia reală, susținând proiecte productive pe termen lung.

Deducerile pentru investiții pe piața de capital vor crește gradul de educație financiară și vor diversifica sursele de finanțare pentru companii.

Impact bugetar și sustenabilitate

Deși se estimează o diminuare temporară a veniturilor bugetare (de exemplu, -2,1 miliarde lei în 2026), aceasta va fi compensată pe termen mediu de creșterea veniturilor din taxe și impozite generate de noile investiții și de reducerea cheltuielilor bugetare prin modernizarea și eficientizarea administrației publice.

Măsurile sunt concepute pentru a asigura sustenabilitatea fiscală pe termen mediu și lung, cu efecte pozitive asupra stabilității macroeconomice.

Proiectul de act normativ poate fi consultat pe website-ul Ministerului Finanțelor, în secțiunea Transparență decizională.

Citeste mai mult

Eveniment

Mai multe formule de lapte praf pentru sugari, retrase de pe piață

Publicat

acum 48 de minute

vineri, 06.02.2026

de

Publicitate

Mai multe formule de lapte praf pentru sugari sunt retrase de pe piață, ca urmare a posibilei prezențe a cereulidei, o toxină care poate fi produsă de bacteria Bacillus cereus în condiții de nerespectare a Bunelor Practici de Fabricație (GMP), informează vineri Autoritatea Națională Sanitară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

Potrivit unei informări publicate pe pagina de Facebook a instituției, produsele vizate de rechemare sunt: Aptamil AR (gramaj – 300 g, date de expirare: 23.07.2026, 22.08.2026, 12.09.2026, 25.03.2027); Aptamil NUTRI-BIOTIK 1 (gramaj – 800 g, date de expirare: 14.07.2026, 06.08.2026, 05.09.2026, 17.10.2026, 13.11.2026, 27.11.2026), dar și cel cu gramajul de 1200 g, cu data de expirare 15.08.2026.

De asemenea, este retras produsul Aptamil NUTRI-BIOTIK 2 (gramaj – 800 g, date de expirare: 09.07.2026, 01.08.2026, 31.08.2026, 09.09.2026, 18.09.2026, 11.10.2026, 27.10.2026, 30.11.2026, 10.12.2026, 20.12.2026), precum și cel cu gramaj de 1200 g, cu datele de expirare: 30.07.2026, 20.08.2026, 05.11.2026, 23.12.2026, 09.01.2027.

Alte produse retrase de la vânzare sunt: Aptamil PROFUTURA DUOBIOTIK 1 (gramaj – 800 g, dată de expirare: 13.05.2027), Aptamil PROFUTURA DUOBIOTIK 2 (gramaj – 800 g, date de expirare: 12.05.2027, 16.07.2027) și Milupa Milumil 1 (gramaj – 600 g, date de expirare: 08.08.2026, 09.10.2026, 30.12.2026, 14.01.2027).

‘Verificați cu atenție denumirea produsului, gramajul și data de expirare; nu utilizați produsele din loturile menționate; returnați produsele la punctul de vânzare de unde au fost achiziționate; în cazul apariției unor simptome neobișnuite la copil, adresați-vă de urgență medicului’, recomandă ANSVSA. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

COMUNA ȘTIUBIENI – ANUNȚ DE INTERES PUBLIC

Publicat

acum o oră

vineri, 06.02.2026

de

Publicitate

COMUNA ȘTIUBIENI, JUDEȚUL BOTOŞANI

ANUNT PUBLIC NR. 1 

COMUNA ȘTIUBIENI, JUDEȚUL BOTOŞANI, titular al Planului “ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL ȘI A REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM AL COMUNEI ȘTIUBIENI, JUDEȚUL BOTOȘANI”, anunță publicul interesat cu privire la depunerea primei versiuni a Planului “ACTUALIZAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL SI A REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM AL COMUNEI ȘTIUBIENI, JUDEȚUL BOTOȘANI” la Agenția pentru Protecția Mediului Botoşani, în scopul obținerii avizului de mediu.

Observațiile publicului se primesc în scris la sediul Agenției pentru Protecția Mediului Botoşani, din B-dul. Mihai Eminescu, Nr. 44, Județul Botoşani, de luni – joi între orele 8:00 – 16:30 și vineri între orele 8:00 – 14:00, în termen de 18 zile de la data apariției anunțului.

Primar,

Pavel ȘTEFANACHE

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending