Connect with us
Publicitate

Economie

Patronii cântă, dansează și se premiază la petreceri, puterea de cumpărare a românilor este cu 51% sub media europeană

Publicat

Publicitate

Românii au o putere de cumpărare cu 51% sub media europeană, ceea ce o plasează pe locul 31 dintre cele 42 de ţări din Europa, reiese dintr-un studiu al GfK Purchasing Power Europe 2022, scrie Agerpres. Practic, în România puterea medie de cumpărare este de 8.017 euro pe cap de locuitor în acest an, mult mai mic decât orice apreciere a economiștilor, dar știut de românii care lucrează în străinătate.

Conform studiului, faţă de anul precedent, decalajul dintre judeţele cu putere mare de cumpărare şi cele cu putere mică de cumpărare s-a mărit şi mai mult în acest an. În top 10, Bucureştiul este în mod clar lider cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.482 euro.

„Aceasta înseamnă că locuitorii Capitalei au puterea de cumpărare cu peste 93% mai mare decât media naţională şi de 3,6 ori mai mare decât locuitorii judeţului Vaslui, judeţ unde se regăseşte cea mai mică putere de cumpărare în ceea ce priveşte cheltuielile şi economisirea. Aici, venitul net disponibil este de doar 4.728 euro, ceea ce reprezintă aproximativ 53% din media naţională”, se menţionează într-un comunicat al GfK.

Publicitate

Toate judeţele din top 10 au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie. Cu un potenţial de cheltuieli de 8.191 de euro pe locuitor, Prahova, pe locul zece, se apropie cel mai mult de media naţională, dar este încă cu 2,2% peste aceasta. Toate celelalte 32 de judeţe, care constituie mai mult de trei sferturi din toate judeţele, sunt sub media naţională.

Majoritatea judeţelor din top 10 sunt la fel ca anul precedent, doar cu câteva modificări în clasament. În 2022, Clujul a depăşit Timişul pentru a trece pe locul doi cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 11.643 de euro, în timp ce judeţele Argeş şi Arad şi-au schimbat locurile în şapte şi opt.

Potrivit studiului GfK, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa în 2022 este de 16.344 euro. Cu toate acestea, există diferenţe mari între cele 42 de ţări: Liechtenstein, Elveţia şi Luxemburg au o putere de cumpărare semnificativ mai mare decât restul Europei, în timp ce puterea de cumpărare în Kosovo, Moldova şi Ucraina este cea mai scăzută. Liechtensteinienii au un buget disponibil pentru cheltuieli şi economii de peste 43 de ori mai mare decât ucrainenii.

Publicitate

În 2022, europenii au la dispoziţie aproximativ 11,1 trilioane de euro de cheltuit pentru alimente, întreţinerea locuinţelor, servicii, costuri cu energia, pensii private, asigurări, vacanţe, mobilitate şi achiziţii de consum.

„Aceasta sumă corespunde unei puteri de cumpărare medii pe cap de locuitor de 16.344 euro, ceea ce reprezintă o creştere de 5,8 la sută faţă de anul precedent. Cu toate acestea, suma pe care consumatorii o au de fapt la dispoziţie pentru a cheltui şi a economisi variază foarte mult de la o ţară la alta şi, de asemenea, depinde de modul în care preţurile de consum au evoluat în 2022”, se mai arată în comunicat.

Ca şi în anii precedenţi, Liechtenstein se află în fruntea clasamentului puterii de cumpărare. Principatul are o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 66.204 euro, ceea ce înseamnă că liechtensteinienii au o putere de cumpărare de aproape 4,1 ori mai mare decât europeanul mediu. Elveţia şi Luxemburg urmează pe locul doi şi al treilea. În timp ce puterea de cumpărare pe cap de locuitor a elveţienilor este de 41.758 euro – de aproape 2,6 ori mai mare decât media europeană – luxemburghezii au un potenţial de cheltuieli de 37.015 euro pe cap de locuitor. Aceasta este de aproape 2,3 ori mai mult decât media europeană.

Publicitate

Toate celelalte ţări din primele 10 (Norvegia, Islanda, Danemarca, Marea Britanie, Germania, Austria şi Irlanda) au o putere de cumpărare foarte mare pe cap de locuitor – cu cel puţin 47% mai mult decât media europeană.

În general, 16 din cele 42 de ţări chestionate sunt peste media europeană. Acest lucru este în contrast cu 26 de ţări a căror putere de cumpărare pe cap de locuitor este sub medie – inclusiv Spania, care cu 15.314 euro pe cap de locuitor este cel mai aproape de media europeană. Ucraina se află încă în coada clasamentului; din cauza războiului în desfăşurare, ucrainenii au la dispoziţie doar 1.540 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă ceva mai mult de 9% din media europeană.

„Puterea de cumpărare a înregistrat deja o creştere moderată anul trecut şi se preconizează că va creşte din nou în acest an cu aproape 6% în medie în Europa. Totuşi, această creştere a puterii de cumpărare va compensa doar parţial creşterea bruscă a inflaţiei rezultată din pandemie şi războiul din Ucraina, care a atins valori cu două cifre în multe ţări europene. Împreună cu teama de creşterea preţurilor la energie şi incertitudinea cu privire la evoluţiile economice viitoare, oamenii sunt mai predispuşi să pună bani deoparte pe cât posibil şi să amâne orice plan pentru achiziţii mai mari”, a declarat Filip Vojtech, expert în domeniul soluţiilor de Geomarketing GfK.

Studiul „GfK Purchasing Power Europe 2022” este disponibil pentru 42 de ţări europene, cu detalii până la nivel de regiuni, municipalităţi şi coduri poştale, împreună cu date despre locuitori şi gospodării, precum şi hărţi digitale.

Puterea de cumpărare este o măsură a venitului disponibil după deducerea impozitelor şi a contribuţiilor caritabile şi include, de asemenea, orice beneficii primite de stat. Studiul indică nivelurile puterii de cumpărare pe persoană, pe an în euro şi ca indice. Puterea de cumpărare GfK se bazează pe venitul nominal disponibil al populaţiei, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate cu inflaţia. Calculele sunt efectuate pe baza veniturilor şi câştigurilor raportate, a statisticilor privind beneficiile guvernamentale, precum şi a previziunilor economice furnizate de institutele economice.

Consumatorii folosesc puterea de cumpărare pentru a acoperi cheltuielile legate de alimentaţie, trai, servicii, energie, pensii private şi planuri de asigurări, precum şi alte cheltuieli, cum ar fi vacanţele, mobilitatea şi alte achiziţii de consum.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfântul Proroc Avdie

Publicat

Publicitate

Sfântul Proroc Avdie era din pământul Sihem, satul Vitaharam și a trăit cu 800 de ani înainte de nașterea Domnului Iisus Hristos. Sfântul Proroc Avdie slujea la curtea împăratului, fiind ispravnic al casei împărătești a lui Ahav. Mai întâi a slujit lui Ahav și apoi fiului acestuia, Ohozia.

După moartea lui Ahav a luat împărăția lui Israel, Ohozia. În timpul persecuției regelui Ahav asupra prorocilor, cerută de Isabela, soția regelui care era de alta credință, Avdie a adăpostit de prigoană 100 de proroci ai lui Israel. În vreme aceea, Avdie slujea în rândurile ostașilor. Au fost trimise trei trupe conduse de trei căpitani pentru a fi adus Sfântul Proroc Ilie la împărat.

Peste doi dintre căpitanii de oști a căzut foc din cer și i-a ars, după cuvântul prorocului. Avdie, al treilea căpitan, a fost miluit pentru că s-a apropiat cu smerenie de Sfântul Proroc Ilie și s-a închinat în genunchi înaintea lui și l-a rugat, zicând: „Omule al lui Dumnezeu, cruță sufletul meu și sufletele robilor tăi!”. Deci Sfântul Ilie l-a cruțat pe el și l-a ridicat de la pământ, ducându-se împreună cu el la împărat. Din acel moment, copleșit de bunătatea Lui Dumnezeu, Sfântul Proroc Avdie a lăsat slujba împăratului și a mers în urma Sfântului Proroc Ilie, luând duhul prorociei, ca cel ce urmase prorocului Domnului.

Publicitate

După moartea sa, Sfântul Proroc Avdie, a fost îngropat cu mare cinste lângă părinții săi.

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Cătălin Silegeanu, prim-vicepreședinte AUR Botoșani, își anunță viziunea pentru o Românie puternică: „Este timpul să acționăm!”

Publicat

Publicitate

Cătălin Silegeanu, prim-vicepreședinte al AUR Botoșani și candidat la Senatul României, a făcut recent o vizită în piața din Dragalina și orașul Dorohoi, unde a discutat cu cetățenii despre #PlanulSimion și viziunea AUR.

În cadrul întâlnirilor, Silegeanu a subliniat importanța responsabilității personale, citând-o pe Elisabeth Kubler-Ross: “Cred că noi suntem singurii responsabili de alegerile noastre şi trebuie să acceptăm consecinţele fiecărei fapte, fiecărui cuvânt şi gând de-a lungul întregii noastre vieţi.”

 

Publicitate

Adresându-se botoșănenilor, Silegeanu a subliniat că AUR se află în mijlocul unei campanii de reconstrucție și transformare a României într-o țară respectată de Uniunea Europeană. El a evidențiat planurile economice și culturale ale partidului, atât pe plan intern, cât și extern, menționând măsuri de dezvoltare reale pentru fiecare român.

 

„Este timpul să recunoaștem realitatea: țara noastră a fost afectată de politici care au vândut resursele noastre și au subminat potențialul de dezvoltare, din dorința unor lideri de a-și servi doar interesele personale și de partid,” a declarat Silegeanu. El a făcut apel la cetățeni să devină patrioți adevărați și să se alăture luptei pentru o Românie mai bună.

Publicitate

 

Silegeanu a reafirmat angajamentul AUR față de valorile tradiționale și principiile românești autentice, subliniind că este momentul să acționăm pentru viitorul țării și al familiilor noastre. „Partidul AUR este angajat în susținerea valorilor tradiționale și a principiilor românești autentice,” a concluzionat el.

 

Publicitate

Această declarație vine într-o perioadă crucială pentru AUR, care își propune să aducă o schimbare semnificativă în peisajul politic românesc, prin promovarea unei viziuni clare și determinante pentru viitorul României. CMF 11240014

Citeste mai mult

Eveniment

Atelier de pictură icoane pe sticlă la Centrul educațional al Protopopiatului Dorohoi

Publicat

Publicitate

În dimineața zilei de 16 noiembrie, în cadrul Centrului educațional al Protopopiatului Dorohoi s-a desfășurat un atelier de pictură icoane pe sticlă. 

Desfășurat la inițiativa și prin implicarea părintelui protopop, Ionuț-Ștefan Apetrei, activitatea a reunit 25 de copiii din zona municipiului Dorohoi, care, sub coordonarea voluntarelor Evelina Mihalache și Alexandra Damian, studente la Iași și membre ale ASCOR Iași, au fost inițiați în tainele picturii pe sticlă. Urmând pașii necesari, copiii au avut de realizat câte o icoană după chipurile Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României și ale Sfântului Ierarh Nicolae al Mirelor Lichiei, sărbătoriți în perioada următoare, timp în care au făcut cunoștință cu viața și personalitatea acestora, prin dialog și jocuri de cunoaștere. Icoanele realizate de copii vor fi cuprinse într-o expoziție prezentată cu ocazia tradiționalului Concert de colinde, organizat de Protopopiatului Dorohoi în luna decembrie 2024.

Alături de atelierele de scriere creativă (poezii, scrisori, povești), teatru (scenetă de Crăciun) și muzică (colinde), experiența picturii icoanelor pe sticlă se înscrie în rândul activităților pe care Centrul educațional al Protopopiatului Dorohoi le organizează în perioada 5 noiembrie – 12 decembrie pentru copiii din zona municipiului Dorohoi și a localităților limitrofe.

Publicitate

Activitățile vor continua și săptămâna viitoare (18 – 25 noiembrie), după următorul program:

  • Scriere creativă (scrisori, povești, poezii), marți 19 noiembrie, orele 11.00 – 12.30, prof. Munteanu Gabriela;

  • Teatru, joi 21 noiembrie, orele 18.30 – 20.00, prof. Onofrei Anamaria;

    Publicitate
  • Colinde, sâmbătă, 23 noiembrie, orele 10.00 – 12.00, prof. Sarafim Răzvan.

Citeste mai mult

Eveniment

Rămăşiţe umane din preistorie, descoperite pe un şantier din Iași

Publicat

Publicitate

Rămăşiţe umane şi vestigii arheologice datând din preistorie au fost descoperite în timpul lucrărilor la şantierul Spitalului Regional de Oncologie (SRU) Iaşi.

Directorul Agenţiei de Dezvoltare a Infrastructurii pentru Sănătate (ANDIS), Adrian Popa, afirmă, prin intermediul unei postări pe reţele de socializare, că în cadrul cercetărilor arheologice de pe amplasamentul viitorului Spital Regional de Urgenţă din Iaşi, cercetătorii Institutului de Arheologie al Academiei Române, filiala Iaşi, au descoperit mai multe complexe datând din preistorie.

Conform sursei citate, echipa Institutului de Arheologie, condusă de dr. Măriuca Vornicu, a reuşit să atribuie vestigiile, pe baza resturilor ceramice descoperite în timpul săpăturilor arheologice, culturii arheologice Horodiştea-Erbiceni, dată la circa 3.500 î.Hr.

Publicitate

„Această cultură arheologică reprezintă o legătură importantă între sfârşitul culturii Cucuteni (Eneolitic) şi începutul Epocii Bronzului. În acea perioadă au avut loc schimbări sociale importante în întreaga Europă şi, de asemenea, în regiunea carpatică, prin afluxul de populaţii venite din zonele nord pontice, aflux care a remodelat harta genetică a acestei părţi din Lumea Veche. De remarcat sunt gropile care, conform estimărilor iniţiale, pot fi interpretate ca monumente funerare, conţinând rămăşiţele a cel puţin 14 indivizi. Cel puţin o parte dintre morminte sunt înmormântări secundare. După terminarea cercetărilor arheologice, resturile umane din gropile descoperite urmează să fie examinate în ceea ce priveşte modul lor de viaţă, cauza morţii şi bolile lor patologie, folosind metode moderne de cercetare ştiinţifică, analize ADN, analize izotopice, examinări antropologice”, menţionează Adrian Popa, în postarea pe Facebook.

Contactat telefonic, directorul ANDIS a declarat, pentru AGERPRES, că descoperirile arheologice nu vor afecta continuarea lucrărilor la SRU Iaşi.

„Lucrările nu sunt afectate. Zona este cumva separată. Acolo vor fi împrejmuirea şi pompele de căldură, lucrări care vor fi executate în ultima parte din proiect. Nu afectează fundaţia. Ea poate fi turnată, lucrările la clădire pot fi începute şi se pot desfăşura în paralel. Ce e bine e faptul că descărcările arheologice nu au scos la iveală aşezăminte care ar fi putut stopa lucrările. Deocamdată suntem într-un scenariu optimist”, a explicat ANDIS, Adrian Popa. AGERPRES

Publicitate

 

Sursa foto: Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate/Facebook

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending