Connect with us

Economie

Patronii cântă, dansează și se premiază la petreceri, puterea de cumpărare a românilor este cu 51% sub media europeană

Publicat

Publicitate

Românii au o putere de cumpărare cu 51% sub media europeană, ceea ce o plasează pe locul 31 dintre cele 42 de ţări din Europa, reiese dintr-un studiu al GfK Purchasing Power Europe 2022, scrie Agerpres. Practic, în România puterea medie de cumpărare este de 8.017 euro pe cap de locuitor în acest an, mult mai mic decât orice apreciere a economiștilor, dar știut de românii care lucrează în străinătate.

Conform studiului, faţă de anul precedent, decalajul dintre judeţele cu putere mare de cumpărare şi cele cu putere mică de cumpărare s-a mărit şi mai mult în acest an. În top 10, Bucureştiul este în mod clar lider cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.482 euro.

„Aceasta înseamnă că locuitorii Capitalei au puterea de cumpărare cu peste 93% mai mare decât media naţională şi de 3,6 ori mai mare decât locuitorii judeţului Vaslui, judeţ unde se regăseşte cea mai mică putere de cumpărare în ceea ce priveşte cheltuielile şi economisirea. Aici, venitul net disponibil este de doar 4.728 euro, ceea ce reprezintă aproximativ 53% din media naţională”, se menţionează într-un comunicat al GfK.

Toate judeţele din top 10 au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie. Cu un potenţial de cheltuieli de 8.191 de euro pe locuitor, Prahova, pe locul zece, se apropie cel mai mult de media naţională, dar este încă cu 2,2% peste aceasta. Toate celelalte 32 de judeţe, care constituie mai mult de trei sferturi din toate judeţele, sunt sub media naţională.

Majoritatea judeţelor din top 10 sunt la fel ca anul precedent, doar cu câteva modificări în clasament. În 2022, Clujul a depăşit Timişul pentru a trece pe locul doi cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 11.643 de euro, în timp ce judeţele Argeş şi Arad şi-au schimbat locurile în şapte şi opt.

Potrivit studiului GfK, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa în 2022 este de 16.344 euro. Cu toate acestea, există diferenţe mari între cele 42 de ţări: Liechtenstein, Elveţia şi Luxemburg au o putere de cumpărare semnificativ mai mare decât restul Europei, în timp ce puterea de cumpărare în Kosovo, Moldova şi Ucraina este cea mai scăzută. Liechtensteinienii au un buget disponibil pentru cheltuieli şi economii de peste 43 de ori mai mare decât ucrainenii.

Publicitate

În 2022, europenii au la dispoziţie aproximativ 11,1 trilioane de euro de cheltuit pentru alimente, întreţinerea locuinţelor, servicii, costuri cu energia, pensii private, asigurări, vacanţe, mobilitate şi achiziţii de consum.

„Aceasta sumă corespunde unei puteri de cumpărare medii pe cap de locuitor de 16.344 euro, ceea ce reprezintă o creştere de 5,8 la sută faţă de anul precedent. Cu toate acestea, suma pe care consumatorii o au de fapt la dispoziţie pentru a cheltui şi a economisi variază foarte mult de la o ţară la alta şi, de asemenea, depinde de modul în care preţurile de consum au evoluat în 2022”, se mai arată în comunicat.

Ca şi în anii precedenţi, Liechtenstein se află în fruntea clasamentului puterii de cumpărare. Principatul are o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 66.204 euro, ceea ce înseamnă că liechtensteinienii au o putere de cumpărare de aproape 4,1 ori mai mare decât europeanul mediu. Elveţia şi Luxemburg urmează pe locul doi şi al treilea. În timp ce puterea de cumpărare pe cap de locuitor a elveţienilor este de 41.758 euro – de aproape 2,6 ori mai mare decât media europeană – luxemburghezii au un potenţial de cheltuieli de 37.015 euro pe cap de locuitor. Aceasta este de aproape 2,3 ori mai mult decât media europeană.

Toate celelalte ţări din primele 10 (Norvegia, Islanda, Danemarca, Marea Britanie, Germania, Austria şi Irlanda) au o putere de cumpărare foarte mare pe cap de locuitor – cu cel puţin 47% mai mult decât media europeană.

În general, 16 din cele 42 de ţări chestionate sunt peste media europeană. Acest lucru este în contrast cu 26 de ţări a căror putere de cumpărare pe cap de locuitor este sub medie – inclusiv Spania, care cu 15.314 euro pe cap de locuitor este cel mai aproape de media europeană. Ucraina se află încă în coada clasamentului; din cauza războiului în desfăşurare, ucrainenii au la dispoziţie doar 1.540 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă ceva mai mult de 9% din media europeană.

„Puterea de cumpărare a înregistrat deja o creştere moderată anul trecut şi se preconizează că va creşte din nou în acest an cu aproape 6% în medie în Europa. Totuşi, această creştere a puterii de cumpărare va compensa doar parţial creşterea bruscă a inflaţiei rezultată din pandemie şi războiul din Ucraina, care a atins valori cu două cifre în multe ţări europene. Împreună cu teama de creşterea preţurilor la energie şi incertitudinea cu privire la evoluţiile economice viitoare, oamenii sunt mai predispuşi să pună bani deoparte pe cât posibil şi să amâne orice plan pentru achiziţii mai mari”, a declarat Filip Vojtech, expert în domeniul soluţiilor de Geomarketing GfK.

Studiul „GfK Purchasing Power Europe 2022” este disponibil pentru 42 de ţări europene, cu detalii până la nivel de regiuni, municipalităţi şi coduri poştale, împreună cu date despre locuitori şi gospodării, precum şi hărţi digitale.

Puterea de cumpărare este o măsură a venitului disponibil după deducerea impozitelor şi a contribuţiilor caritabile şi include, de asemenea, orice beneficii primite de stat. Studiul indică nivelurile puterii de cumpărare pe persoană, pe an în euro şi ca indice. Puterea de cumpărare GfK se bazează pe venitul nominal disponibil al populaţiei, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate cu inflaţia. Calculele sunt efectuate pe baza veniturilor şi câştigurilor raportate, a statisticilor privind beneficiile guvernamentale, precum şi a previziunilor economice furnizate de institutele economice.

Consumatorii folosesc puterea de cumpărare pentru a acoperi cheltuielile legate de alimentaţie, trai, servicii, energie, pensii private şi planuri de asigurări, precum şi alte cheltuieli, cum ar fi vacanţele, mobilitatea şi alte achiziţii de consum.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Ministerul Muncii: Se extinde dreptul la muncă pentru pensionarii de invaliditate

Publicat

Publicitate

Guvernul a aprobat noi criterii clare și unitare pentru încadrarea în gradele de invaliditate și evaluarea capacității de muncă, fiind extins astfel dreptul la muncă pentru pensionarii de invaliditate, potrivit unui anunț postat pe Facebook de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS).

”Noul cadru legal deschide posibilitatea rămânerii în activitate și pentru pensionarii de invaliditate gradul I sau II, în locuri de muncă sau activități independente adaptate capacității lor de muncă”, a declarat Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Persoanele cu grad de invaliditate I sau II vor putea desfășura activități profesionale care corespund capacității lor de muncă, menționează ministerul de resort. În plus, definițiile gradelor de invaliditate au fost actualizate pentru a reflecta legislația în vigoare.

”Noul cadru legal sprijină integrarea pe piața muncii și oferă mai multe oportunități celor afectați”, se mai scrie în postare. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Primă de instalare pentru șomeri de 15.000 de lei: Care este condiția pentru a putea beneficia de bani. Alte indemnizații

Publicat

Publicitate

Primă de instalare pentru șomeri de 15.000 de lei. Șomerii care își găsesc un loc de muncă într-o altă localitate, aflată la peste 50 de kilometri de casa lor, pot beneficia de un ajutor financiar pentru a-și acoperi o parte din cheltuielile de relocare.

Prima de instalare se vă putea acorda șomerilor care se angajează pentru cel puțin 12 luni, la o firmă situată la o distanță mai mare de 50 de kilometri față de localitatea de domiciliu sau de reședință, iar cuantumul vă fi diferit, după cum urmează:

12.500 de lei pentru persoană fară loc de muncă ce își schimbă domiciliul pentru a se angaja;
15.500 de lei pentru persoană fară loc de muncă ce își schimbă domiciliul pentru a se angaja și care este însoțită și de membrii familiei, potrivit ANOFM;

Cine poate beneficia de prima de relocare

Potrivit legii, această primă este destinată persoanelor care sunt înregistrate ca șomeri la agențiile pentru ocuparea forței de muncă și care își găsesc un loc de muncă într-o altă localitate, aflată la o distanță mai mare de 50 de kilometri față de domiciliul sau reședința lor actuală.

Pentru a primi ajutorul, este necesar ca persoana să își schimbe domiciliul sau să își stabilească noua reședință în localitatea respectivă sau în apropiere.

Publicitate

Alte prime de încurajare a șomerilor:

Prima de mobilitate

Persoanele care își schimbă domiciliul pentru a începe să lucreze vor beneficia, la rândul lor, de prime de mobilitate, acordate în funcție de distanța față de localitatea lor de domiciliu, transmite Euronews.

De primele de încadrare și de instalare (denumite prime de mobilitate) se vor bucura șomerii care se încadrează în munca, cu norma întreagă, pe o perioadă de cel puțin 12 luni.

Prima de încadrare

Va putea fi obținută de șomerii care se angajează pentru o perioada de cel puțin 12 luni într-o localitate aflata la cel puțin 15 kilometri distanta față de cea de domiciliu sau de reședință, iar cuantumul acesteia se vă calcula la 0,5 lei/km, dar nu mai mult de 55 lei/zi.

Prima de activare

Indemnizația poate fi obținută de șomerii care reușesc să se angajeze cu norma întreagă în baza unui contract pe o perioadă de cel puțin trei luni, menționată de la început în contract.

Dacă vei fi angajat pentru mai puțin de trei luni, nu poți obține prima de activare nici în cazul în care apoi se modifică durata încadrării în muncă.

Pentru acordarea primei de activare de 500 de lei, șomerii trebuie să depună documentele la agenția pentru ocuparea forței de muncă unde se afla în evidență, în termen de maximum 30 de zile de la data angajării.

Citeste mai mult

Administratie

S-a stabilit traseul Drumului Expres Botoșani – Suceava

Publicat

Publicitate

Studiul alternativelor de traseu pentru viitorul drum de mare viteză care va lega Autostrada A7 de municipiul Botoșani a fost finalizat!

Documentația tehnică realizată de firma Consitrans a fost aprobată în cea de-a doua etapă a Analizei Multicriteriale (AMC II). După analiza celor două variante de traseu, selectate anul trecut, miercuri, la Suceava, a fost stabilită varianta finală a drumului de mare viteză Botoșani – Suceava, variantă care va fi supusă aprobării CTE-ului din cadrul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

            „Prin stabilirea variantei optime de traseu pentru Drumul Expres s-a făcut un pas foarte important în implementarea acestui proiect. Nodul de la Huțani, a cărui formă va fi definitivată în urma auditului de siguranță rutieră, a fost menținut. Acesta este esențial atât pentru succesul proiectului, cât și pentru oportunitățile de dezvoltare ale județului nostru. De-a lungul timpului, am solicitat în mod expres acest nod de descărcare pentru a maximiza potențialul de dezvoltare al zonei. La Bucecea se dezvoltă un parc industrial, iar prin DJ291 se va colecta traficul dinspre Dorohoi și cele două puncte vamale: Siret și Racovăț”, a declarat senatorul Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.

            Drumul de mare viteză Botoșani – Suceava va fi o construcție nouă, care va porni din apropierea Aeroportului Salcea, de pe A7, și va ocoli localitățile Dumbrăveni – Huțani – Vlădeni – Baisa, până în zona Mănăstirea Doamnei, unde va conecta cu viitoarea centură a municipiului Botoșani. Aceasta va reduce distanța dintre Salcea (Autostrada A7) și viitoarea centură a municipiului Botoșani la 20 de kilometri. Va avea o lățime a părții carosabile de 22,5 metri, cu câte două benzi pe sens și va permite o viteză de deplasare de 120 de km/h. Sensurile de mers vor fi delimitate prin separatoare.  Proiectul include 15 poduri și pasaje, cu o lungime totală de 2,6 kilometri, spații de servicii, un punct de sprijin pentru întreținere la Huțani și sisteme moderne de siguranță rutieră.

            „Tot în această săptămână, au început studiile geotehnice, deminările și descărcările arheologice. De asemenea, s-au solicitat avizele necesare pentru finalizarea Studiului de Fezabilitate. Este un proiect major, cel mai important al județului Botoșani, și cred cu tărie că este pașaportul nostru pentru dezvoltare”, a conchis senatorul Doina Federovici.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Blocada la Ștefănești. Zeci de mașini și persoane, verificate de polițiști

Publicat

Publicitate

Miercuri, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Ștefănești, împreună cu cei  ai Secției de Poliție Rurală nr. 10 Ștefănești  au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale și pentru impunerea unui climat de siguranță rutieră.

 

Astfel, polițiștii au acționat în baza planului de activitate Blocada, fiind legitimate peste 60 de persoane și controlate 54 de autovehicule, iar în urma neregulilor constatate au fost aplicate 12 sancțiuni contravenționale, în valoare de  aproximativ 5.000 de lei.

 

Toate sancțiunile au fost aplicate pentru nereguli la regimul rutier, fiind reținut un permis de conducere pentru nerespectarea limitei legale de viteză.

 

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending