Connect with us

Economie

Patronii cântă, dansează și se premiază la petreceri, puterea de cumpărare a românilor este cu 51% sub media europeană

Publicat

Publicitate

Românii au o putere de cumpărare cu 51% sub media europeană, ceea ce o plasează pe locul 31 dintre cele 42 de ţări din Europa, reiese dintr-un studiu al GfK Purchasing Power Europe 2022, scrie Agerpres. Practic, în România puterea medie de cumpărare este de 8.017 euro pe cap de locuitor în acest an, mult mai mic decât orice apreciere a economiștilor, dar știut de românii care lucrează în străinătate.

Conform studiului, faţă de anul precedent, decalajul dintre judeţele cu putere mare de cumpărare şi cele cu putere mică de cumpărare s-a mărit şi mai mult în acest an. În top 10, Bucureştiul este în mod clar lider cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.482 euro.

„Aceasta înseamnă că locuitorii Capitalei au puterea de cumpărare cu peste 93% mai mare decât media naţională şi de 3,6 ori mai mare decât locuitorii judeţului Vaslui, judeţ unde se regăseşte cea mai mică putere de cumpărare în ceea ce priveşte cheltuielile şi economisirea. Aici, venitul net disponibil este de doar 4.728 euro, ceea ce reprezintă aproximativ 53% din media naţională”, se menţionează într-un comunicat al GfK.

Toate judeţele din top 10 au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie. Cu un potenţial de cheltuieli de 8.191 de euro pe locuitor, Prahova, pe locul zece, se apropie cel mai mult de media naţională, dar este încă cu 2,2% peste aceasta. Toate celelalte 32 de judeţe, care constituie mai mult de trei sferturi din toate judeţele, sunt sub media naţională.

Majoritatea judeţelor din top 10 sunt la fel ca anul precedent, doar cu câteva modificări în clasament. În 2022, Clujul a depăşit Timişul pentru a trece pe locul doi cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 11.643 de euro, în timp ce judeţele Argeş şi Arad şi-au schimbat locurile în şapte şi opt.

Potrivit studiului GfK, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa în 2022 este de 16.344 euro. Cu toate acestea, există diferenţe mari între cele 42 de ţări: Liechtenstein, Elveţia şi Luxemburg au o putere de cumpărare semnificativ mai mare decât restul Europei, în timp ce puterea de cumpărare în Kosovo, Moldova şi Ucraina este cea mai scăzută. Liechtensteinienii au un buget disponibil pentru cheltuieli şi economii de peste 43 de ori mai mare decât ucrainenii.

Publicitate

În 2022, europenii au la dispoziţie aproximativ 11,1 trilioane de euro de cheltuit pentru alimente, întreţinerea locuinţelor, servicii, costuri cu energia, pensii private, asigurări, vacanţe, mobilitate şi achiziţii de consum.

„Aceasta sumă corespunde unei puteri de cumpărare medii pe cap de locuitor de 16.344 euro, ceea ce reprezintă o creştere de 5,8 la sută faţă de anul precedent. Cu toate acestea, suma pe care consumatorii o au de fapt la dispoziţie pentru a cheltui şi a economisi variază foarte mult de la o ţară la alta şi, de asemenea, depinde de modul în care preţurile de consum au evoluat în 2022”, se mai arată în comunicat.

Ca şi în anii precedenţi, Liechtenstein se află în fruntea clasamentului puterii de cumpărare. Principatul are o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 66.204 euro, ceea ce înseamnă că liechtensteinienii au o putere de cumpărare de aproape 4,1 ori mai mare decât europeanul mediu. Elveţia şi Luxemburg urmează pe locul doi şi al treilea. În timp ce puterea de cumpărare pe cap de locuitor a elveţienilor este de 41.758 euro – de aproape 2,6 ori mai mare decât media europeană – luxemburghezii au un potenţial de cheltuieli de 37.015 euro pe cap de locuitor. Aceasta este de aproape 2,3 ori mai mult decât media europeană.

Toate celelalte ţări din primele 10 (Norvegia, Islanda, Danemarca, Marea Britanie, Germania, Austria şi Irlanda) au o putere de cumpărare foarte mare pe cap de locuitor – cu cel puţin 47% mai mult decât media europeană.

În general, 16 din cele 42 de ţări chestionate sunt peste media europeană. Acest lucru este în contrast cu 26 de ţări a căror putere de cumpărare pe cap de locuitor este sub medie – inclusiv Spania, care cu 15.314 euro pe cap de locuitor este cel mai aproape de media europeană. Ucraina se află încă în coada clasamentului; din cauza războiului în desfăşurare, ucrainenii au la dispoziţie doar 1.540 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă ceva mai mult de 9% din media europeană.

„Puterea de cumpărare a înregistrat deja o creştere moderată anul trecut şi se preconizează că va creşte din nou în acest an cu aproape 6% în medie în Europa. Totuşi, această creştere a puterii de cumpărare va compensa doar parţial creşterea bruscă a inflaţiei rezultată din pandemie şi războiul din Ucraina, care a atins valori cu două cifre în multe ţări europene. Împreună cu teama de creşterea preţurilor la energie şi incertitudinea cu privire la evoluţiile economice viitoare, oamenii sunt mai predispuşi să pună bani deoparte pe cât posibil şi să amâne orice plan pentru achiziţii mai mari”, a declarat Filip Vojtech, expert în domeniul soluţiilor de Geomarketing GfK.

Studiul „GfK Purchasing Power Europe 2022” este disponibil pentru 42 de ţări europene, cu detalii până la nivel de regiuni, municipalităţi şi coduri poştale, împreună cu date despre locuitori şi gospodării, precum şi hărţi digitale.

Puterea de cumpărare este o măsură a venitului disponibil după deducerea impozitelor şi a contribuţiilor caritabile şi include, de asemenea, orice beneficii primite de stat. Studiul indică nivelurile puterii de cumpărare pe persoană, pe an în euro şi ca indice. Puterea de cumpărare GfK se bazează pe venitul nominal disponibil al populaţiei, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate cu inflaţia. Calculele sunt efectuate pe baza veniturilor şi câştigurilor raportate, a statisticilor privind beneficiile guvernamentale, precum şi a previziunilor economice furnizate de institutele economice.

Consumatorii folosesc puterea de cumpărare pentru a acoperi cheltuielile legate de alimentaţie, trai, servicii, energie, pensii private şi planuri de asigurări, precum şi alte cheltuieli, cum ar fi vacanţele, mobilitatea şi alte achiziţii de consum.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Amenzi de până la 25.000 de lei pentru comercianții care nu înlocuiesc produsele în termen de 30 de zile. Legea a trecut de Senat

Publicat

Publicitate

Comercianții care nu vor înlocui produsele vândute ce prezintă neconformități, în termenul prevăzut de lege, vor primi amenzi de până la 25.000 de lei, potrivit unei legi care a trecut de Senat, precizează site-ul alba24.ro.

O propunere legislativă pentru modificarea art. 18 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență nr. 140/2021 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri a fost votată la Senat.

Proiectul a fost depus acum trei luni, însă a trecut miercuri de Senat. Potrivit inițiatorilor, un grup de parlamentari de la PNL, Ordonanţa de urgenţă nr. 140/2021 a fost adoptată pentru a stabili cadrul legal cu privire la contractele de vânzare încheiate între vânzător şi consumator, în special norme privind conformitatea bunurilor, măsurile corective în caz de neconformitate, modalităţile de punere în aplicare a respectivelor măsuri corective, precum şi garanţiile comerciale în scopul asigurării unui nivel ridicat de protecţie a consumatorilor şi a bunei funcţionări a pieţei interne.

„Din păcate, legiuitorul a instituit o nouă obligaţie în sarcina vânzătorului – înlocuirea bunului neconform – însă nu a dispus şi sancţiunile aplicabile pentru abaterile de la prevederile art. 11 alin. (7), respectiv refuzul vânzătorului de a înlocui bunul neconform, în termenul stipulat de lege.

Absenţa sancțiunii determină în practică multiple refuzuri nejustificate din partea comercianţilor, chiar dacă, în termenul de 30 de zile, consumatorul solicită înlocuirea bunurilor neconforme”, au explicat inițiatorii, în expunerea de motive.

Potrivit parlamentarilor, proiectul propune modificarea art. 18 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă nr. 140/2021 şi includerea în categoria contravenţiilor sancţionate cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei a nerespectării prevederilor art. 11 alin. (7).

Publicitate

Prin Legea nr. 205/2023 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvemului nr. 140/2021 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri, Parlamentul României a completat articolul 11 „Măsurile corective în caz de neconformitate” cu umătoarea prevedere: „(7) Consumatorii beneficiază de înlocuirea bunurilor în cazul în care neconformitatea acestora este constatată la scurt timp după livrare, fără a depăşi 30 de zile calendaristice.”

Astfel, vânzătorii care refuză să înlocuiască bunurile neconforme, în termenul stipulat de lege, riscă amenzi între 5.000 și 25.000 de lei.

Citeste mai mult

Eveniment

Rata şomajului înregistrat în evidentele AJOFM Botoşani în luna mai 2025

Publicat

Publicitate

La sfârşitul lunii mai 2025, în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Botoşani (AJOFM Botoșani), erau înregistraţi 4.160 şomeri (din care 1.825 femei), rata şomajului fiind de 3,78% în scădere uşoară faţă de luna aprilie cu 0,22 pp.

Din totalul de 4.160 persoane înregistrate în evidenţele AJOFM Botoşani, 758 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 3.402 erau şomeri neindemnizaţi. în ceea ce priveşte mediul de rezidenţă 3.042 şomeri provin din mediul rural şi 1.118 sunt din mediul urban.

Grupa de vârstă Stoc la sfârşitul lunii

Total 4.160

< 25 ani 174

între 25-29 148

Publicitate

între 30-39 593

între 40-49 1.097

între 50-55 990

peste 55 de ani 1.158

Şomerii cu nivel de Instruire gimnazial au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidentele AJOFM Botoşani 45,79%, şomeri cu studii primare şi fără studii cu categorie 21,37% din totalul şomerilor înregistraţi, cei cu învăţământul liceal 12,68%, cei 12,88% cu studii profesionale, studii superioare sunt 2,40 % iar cei cu învăţământ postliceal 0,75% .

Structura şomerilor înregistraţi pe nivel de ocupabilitate, stabilitate prin profilare, se prezintă astfel: 270 persoane foarte greu ocupa bile, 2.830 greu ocupabile,1.034 mediu ocupa bile, iar 26 sunt persoane uşor ocupabile. încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţilor de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţe.

Mai multe informații aici: www.anofm.ro

Citeste mai mult

Eveniment

Cadrele medicale care activează în privat în timpul programului de la stat riscă să fie concediate, măsură din programul

Publicat

Publicitate

Concedierea personalul medical care lucrează la privat, în timpul programului de la stat, este o măsură din programul de Guvernare al Guvernului Bolojan, la capitolul Sănătate.

Potrivit documentului, printre prioritățile pentru sănătate se numără creșterea performanței spitalelor, creșterea bazei de plătitori CASS, plata în funcție de performanță pentru medici și multe altele.

Nu este clar cum vor fi aplicate, în condițiile în care spitalele de stat au oricum un deficit de medici foarte mare.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în anul 2023 existau 357 de medici la suta de mii de locuitori. Aceste cifre ne poziționează sub țări precum Bulgaria (unde există 480 de medici la suta de mii de locuitori), Germania, Spania, Italia, Danemarca, Cipru, Lituania, Malta, Slovacia, Finlanda și Suedia.

  • DOCUMENT: Programul de Guvernare 2025 poate fi consultat AICI.

Concedierea personalul medical care lucrează la privat, în timpul programului de la stat

  • Creșterea performanței spitalelor. Reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă;
  • Plata în funcție de performanță pentru medici;
  • Reducerea sporurilor la personalul din spitalele cu datorii;
  • Numirea șefilor de secții de către manageri, nu de către universități. Contracte de performanță;
  • Consorții de spitale și achiziții comune pentru materiale primare;
  • Creșterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări și eliminarea excepțiilor;Descurajarea acordării de
  • concedii medicale fictive;
  • Creșterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepțiilor și prin aplicarea
  • CASS la pensiile mari;
  • Creșterea cu peste 15% prin aplicarea CASS la pensiile mari;
  • Creșterea ponderii medicamentelor generice și respectarea ghidurilor de tratament;
  • Folosirea eficientă a bugetelor CNASReducerea centrelor de permanență din mediul urban;
  • Sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligația ca minim 80% din personalul angajat să fie angajați cu normă întreagă.
  • Rezidenții în sistem privat vor fi plătiți parțial de unitatea medicală;
  • Desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfășoară, în timpul programului de lucru din sistemul public, activități medicale în alte unități sanitare;
  • Convertirea unităților sanitare cu grad redus de ocupare și servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare și paleație.

Citeste mai mult

Eveniment

Bucurie mare în cartierul ANL Cișmea. Invitație la Hramul Bisericii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel 2”

Publicat

Publicitate

Credincioșii parohiei „Sfinții Apostoli Petru și Pavel 2” din Cartierul ANL al municipiului Botoșani, se pregătesc de un moment intens așteptat și anume hramul bisericii.

În data de 29 iunie sunt sărbătoriți Sfinții Apostoli Petru și Pavel, fiind considerați piloni ai creștinismului. Petru, pescar din Galileea, a fost chemat să fie ucenic al lui Iisus și a devenit liderul Bisericii primare. Pavel, inițial persecutor al creștinilor, a avut o convertire radicală și a devenit misionar, scriind numeroase epistole care au format o parte esențială a Noului Testament. Ambii au suferit martiriul la Roma.

Preotul Mihail Ulman, parohul comunității din Cartierul ANL Cișmea, invită pe toți credincioșii din parohie și din municipiul Botoșani, dar și alți doritori, să participe la acest eveniment religios deosebit.

Programul slujbelor:

– Sâmbătă, 28 iunie 2025, ora 18:00 – Vecernia Mare a Hramului unită cu Litia în sobor de preoți

Duminică, 29 iunie 2925 – ora 09:00 – Utrenia, Sfânta Liturghie și pomenirea ctitorilor

Publicitate

Scurt istoric

Parohia „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” II Botoșani a fost înființată în anul 2007, odată cu darea în folosință a locuințelor din noul cartier ANL Cișmea.

În data de 14 august 2009, IPS. Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, alături de un sobor de preoți a oficiat slujba de sfințire a locului și punerii pietrei de temelie a noii biserici.

Biserica este construită de ctitorii Petru și Minodora Berișteanu.

În data de 29 iunie 2013, Biserica a fost sfințită de IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, împreuna cu un sobor de preoți și diaconi.

Lucrările de pictură au fost executate cu pictori specializați și autorizați. Pictura bisericii a fost sfințită în data de 30 iunie 2024.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending