Connect with us
Publicitate

Eveniment

Patriarhul Daniel: Săptămâna Sfintelor Pătimiri reprezintă o perioadă de „împărtășire a patimilor cu Hristos”

Publicat

Publicitate

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a declarat joi că Săptămâna Sfintelor Pătimiri reprezintă o perioadă de „împărtășire a patimilor cu Hristos”, prin care ne ridicăm din moartea păcatului și din întunericul greutăților, scrie Agerpres.

Înaltul ierarh ortodox a evidențiat că în Sfânta și Mare Joi sărbătorim „iubirea smerită și îndelungată răbdare” a Mântuitorului Iisus Hristos.

Întâistătătorul BOR a oficiat în Joia Mare Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală, împreună cu episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul şi cu episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştiului Timotei Prahoveanul.

Publicitate

„Astăzi Biserica Noastră prăznuieşte Sfânta şi Marea Joi.

În această zi, spune Sinaxarul acestei zile, facem pomenirea a patru evenimente, şi anume: spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul Iisus Hristos, Cina cea de Taină, sau încredinţarea Sfintelor Taine, rugăciunea din Ghetsimani, cea cea mai presus de fire, şi vânzarea sau trădarea lui Iuda. (…)

Această înşiruire de evenimente sfinte şi lucrări mari în viaţa Mântuitorului ne arată că, de fapt, noi prăznuim iubirea smerită şi îndelung răbdarea Mântuitorului Iisus Hristos. (…)

Publicitate

Această Sfântă şi Mare Săptămână a Sfintelor Pătimiri este o împreună pătimire cu Hristos, ca împreună cu El să înviem din moartea păcatului şi din întunericul greutăţilor şi încercărilor şi aşa putem cânta în Noaptea de Paşte ‘Ieri m-am îngropat cu Tine Hristoase Dumnezeule, astăzi împreună cu Tine înviez din morţi”, a spus Patriarhul la finalul slujbei.

Patriarhul Daniel a evidenţiat că la Cina cea de Taină Mântuitorul Iisus Hristos „a înlocuit Paştile Vechi cu Paştile Noi”.

„Paştile Vechi, iudaice, sărbătoreau ieşirea Poporului ales, condus de Moise, din Egipt şi trecerea prin Marea Roşie.

Publicitate

Patriarhul Daniel: Săptămâna Sfintelor Pătimiri – o împreună pătimire cu Hristos. Paşte, în limba ebraică, înseamnă trecere

Paştile Noi înseamnă trecerea lui Hristos prin sângele crucii, sau jertfa crucii şi eliberarea nu din robia Egiptului, ci din robia păcatului, a iadului şi a morţii, prin Înviere. De aceea, Sfântul Apostol Pavel numeşte pe Hristos Paştele Nostru. (…)

Ceea ce instituie Iisus este o realitate cu totul nouă. Nici un evreu când a serbat Paştele nu a spus că pâinea este trupul său şi vinul este sângele său.

Aici vedeam că Mântuitorul Iisus Hristos, spre sfârşitul Paştilor iudaice instituie Paştile Noi, sau Noul Paşte, care este El Însuşi.

Publicitate

Paşte, în limba ebraică, înseamnă trecere.

Prin el se face trecerea de la moarte la viaţă şi de pe pământ la cer. De aceea, Hristos este Paştele Nostru: El ne trece din lumea aceasta, în care viaţa este amestecată cu suferinţa, la o viaţă nouă, la viaţă fără de moarte şi fără suferinţă”, a explicat Patriarhul Daniel.

Patriarhul Daniel: Săptămâna Sfintelor Pătimiri – o împreună pătimire cu Hristos. Ce este Sfânta și Marea Joi

Patriarhul a mai arătat că Sfânta şi Marea Joi este „o zi a Sfintei Euharistii, dar şi o zi în care se sfinţeşte Marele Mir, pentru că Hristos este Marele Mir”, fiind „unsul lui Dumnezeu”.

La Proscomidie (prima parte a Sfintei Liturghii) a fost scos un Sfânt Agneţ special (pecetea pe care preotul o scoate cu copia din cea dintâi prescură folosită la Proscomidie, în care se disting mai bine literele sigiliului: Is. Hs. Ni. Ka., şi o aşează apoi pe Sfântul Disc, după care, prin sfinţire, se va preface în Sfântul Trup al Domnului, cel jertfit pe Cruce) care a fost sfinţit la Sfânta Liturghie, apoi uscat şi sfărâmat a treia zi de Paşti.

Miridele rezultate (părticele mărunte de pâine, scoase de către preot din celelalte prescuri folosite la Proscomidie şi aşezate pe disc, alături de Sfântul Agneţ), sunt folosite ca Împărtăşanie pentru bolnavi, copii şi în situaţii speciale.

Această Sfântă Împărtăşanie este păstrată în Chivotul din Sfântul Altar, pe Sfânta Masă.

Patriarhul Daniel: Săptămâna Sfintelor Pătimiri – o împreună pătimire cu Hristos. La denia din seara zilei de Joia Mare se vor citi cele Douăsprezece Evanghelii

Biserica Ortodoxă a crezut totdeauna că, din pâinile aşezate pe Sfântul Disc, numai Agneţul se preface în timpul epiclezei (rugăciune sacerdotală ce urmează după cuvintele de instituire a euharistiei, rostită de către preot, invocând trimiterea Duhului Sfânt peste darurile de pâine şi vin în vederea prefacerii lor în adevăratul trup şi sânge al Mântuitorului), în Trupul Mântuitorului, iar miridele doar se împărtăşesc de sfinţenia pe care o primesc de la Sfântul Agneţ, lângă care sunt aşezate.

La denia din seara zilei de Joia Mare se vor citi cele Douăsprezece Evanghelii despre patimile, răstignirea şi moartea pe cruce a Domnului nostru Iisus Hristos.

Este o seară de sfântă priveghere, de rugăciune, de simţire, împreună cu Mântuitorul, a înfricoşătoarelor Sale patimi, pe care le-a răbdat pentru mântuirea noastră.

Patriarhul Daniel: Săptămâna Sfintelor Pătimiri – o împreună pătimire cu Hristos. În toate Bisericile Ortodoxe, în Joia Mare este oficiată Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia

În Joia Mare, în toate Bisericile Ortodoxe este oficiată Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia.

În Sfânta şi Marea Joi sunt prăznuite patru lucruri: sfânta spălare a picioarelor, Cina cea de Taină, adică predarea înfricoşătoarelor Taine, rugăciunea cea mai presus de fire şi vânzarea (trădarea) Domnului.

Domnul Hristos a serbat cu ucenicii Săi Paştele vechi iudaic, care-L prefigura pe El, taina jertfei Lui, iar apoi a instituit Paştele cel nou, adică identificarea pâinii şi vinului binecuvântate cu Trupul şi Sângele Său.

Iubirea lui Hristos care se dăruieşte în Cina cea de Taină este iubirea Sa mântuitoare mai tare decât păcatul şi moartea, cum va arăta pe Cruce când iartă pe cei ce-L răstignesc, iar după înviere îl iartă pe Petru care, din frică, s-a lepădat de Iisus.

Patriarhul Daniel: Săptămâna Sfintelor Pătimiri – o împreună pătimire cu Hristos. Program slujbe la Catedrala Patriarhală

Slujbele din Săptămâna Sfintelor Pătimiri se vor desfăşura, în zilele următoare, la Catedrala Patriarhală, după următorul program:

* Slujba Vecerniei din Sfânta şi Marea Vineri (14 aprilie) cu scoaterea Sfântului Epitaf (8,00 – 11,00) va fi oficiată în interiorul Catedralei Patriarhale;

– în intervalul orar 11,30 – 16,50, credincioşii vor avea posibilitatea să se închine şi să treacă pe sub Sfântul Epitaf în Catedrala Patriarhală;

– între orele 17,00 – 20,30 va fi săvârşită Denia Prohodului Domnului şi va avea loc procesiunea în jurul Catedralei Patriarhale cu Sfântul Epitaf.

Patriarhul Daniel: Săptămâna Sfintelor Pătimiri – o împreună pătimire cu Hristos. Sâmbata Mare și Sfintele Paști

*** Sfânta şi Marea Sâmbătă (15 aprilie):

* între orele 8,00 – 12,30, se vor oficia Slujba Ceasurilor, Obedniţa şi Vecernia unite cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare;

* în intervalul orar 13,00 – 19,00, Catedrala Patriarhală va fi închisă pentru pregătirea slujbei de Înviere.

*** Învierea Domnului – Sfintele Paşti (16 aprilie):

* la ora 00,00, Sfânta Lumină va fi oferită de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel ierarhilor, preoţilor şi diaconilor prezenţi în pridvorul din faţa Reşedinţei Patriarhale. Apoi, aceştia vor oferi Sfânta Lumină credincioşilor pe culoarele special amenajate;

* Slujba Învierii va fi săvârşită în exteriorul Catedralei Patriarhale, iar Sfânta Liturghie va fi oficiată ulterior în interiorul acesteia.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Victorie IMENSĂ pe municipalul din Nordul Moldovei. FC Botoșani – Dinamo București: 2 – 1

Publicat

Publicitate

Meci strâns astăzi pe municipalul din Botoșani între două echipe care erau condamnate să câștige. FC Botoșani primea vizita celor de la Dinamo București, ambele echipe fiind candidate foarte serioase pentru retrogradarea în liga secundă, iar o înfrângere astăzi era pentru ambele ca un bilet sigur pentru liga a doua a fotbalului românesc.

La FC Botoșani, antrenorul Bogdan Andone începea meciul cu Ducan, Benzar, Sadiku, Miron, Țigănașu, David, Dican, Ferreira, Florescu, Enzo Lopez și Ofosu, în timp ce Dinamo începea partida cu Golubovic, Patriche, Velkovski, Homawoo,, Moura, Milanov, Gnahore, Pavicic, Bordușanu, Selmani și Abdallah.

FC Botoșani începe meciul de pe teren propriu în forță și cu foarte multă determinare, iar golul avea să vină chiar din minutul 14, când un șut puternic al lui Lopez, din laterală spre careu, îl forțează pe dinamovistul Moura să respingă, dar chiar în propria poartă. Scorul devine 1 – 0 pentr FC Botoșani,  iar tribuna freamătă de bucurie.

Publicitate

15 minute mai târziu dinamoviștii au și ei ocazia să înscrie, dintr-un penalty, însă Abdallah ratează absolut inexplicabil, în huiduielile suporterilor de pe municipal.

Cu câteva minute înainte de terminarea primei reprize însă, dinamoviștii reușesc să înscrie, prin Selmani, care îl lobează pe Ducan spre stupefacția apărătorilor de la FC Botoșani.

Dezechilibrul din acest meci se stabilește chiar înainte de terminarea acestei prime reprize, când Abdallah este eliminat de la Dinamo după o intrare criminală la Romario Benzar.

Publicitate

Prima repriză dintre FC Botoșani și Dinamo beneficiază de 16 minute de prelungiri, una dintre cele mai lungi perioade de prelungiri din acest campionat, însă până la pauză nu se mai produc schimbări pe tabela de marcaj

În a doua repriză meciul continuă să fie la fel de aprins, însă în ciuda omului în plus pe teren, FC Botoșani nu reușește să înscrie în timpul regulamentar.

Abia în minutul 90+3 FC Botoșani reușește să înscrie prin Mailat iar echipa din nordul Moldovei ajunge pe loc de baraj, cu șanse mari de a rămâne în prima ligă de fotbal a României.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

România caută „Măcelari de elită” pentru World Butchers’ Challenge 2025. Selecția din Moldova se face la Iași

Publicat

Publicitate

Nu mai puțin de 10  locuri sunt disponibile în echipa „Măcelari de elită”, care va reprezenta România la cel mai prestigios eveniment mondial dedicat măcelăriei, World Butchers’ Challenge (WBC). Concursul este programat a avea loc anul viitor, la Paris, iar România este singura țară din sud-estul Europei care va concura în această competiție, relatează cluj24.ro.

Participarea unei echipe românești la WBC este un proiect inițiat de Fundația „Ștefan Moldovan” din Cluj în colaborare cu Top Chef Măcelar, cu scopul de a revitaliza meseria de măcelar.

„În urmă cu 30 de ani, când am pus bazele carmangeriei împreună cu tatăl meu, Ștefan, meseria de măcelar era respectată și apreciată. Astăzi este necesară o reevaluare a acestei meserii la nivel național, pentru ca tânăra generație să fie atrasă de acest meșteșug.

Publicitate

Participarea la WBC va fi începutul acestui proces.

Vrem să producem o schimbare de percepție, fără de care va fi greu să păstrăm dinamismul și dezvoltarea industriei cărnii în România”, a declarat Cosmin Moldovan, președintele Fundației „Ștefan Moldovan” și directorul general al companiei Moldovan Carmangerie.

 

Publicitate

Măcelari

 

Selecții regionale

Pentru a-i găsi pe cei 10 meseriași, Fundația „Ștefan Moldovan”, susținută de Auchan și BCR, organizează patru selecții regionale, sub genericul „Măcelari de elită”.

Publicitate

„Meseria de măcelar este una foarte importantă în comerțul alimentar, care se remarcă prin exigență, deschidere și corectitudine.

Pasiunea și respectul față de meserie sunt elementele cheie pe care orice concurent trebuie să le demonstreze atât în cadrul concursului, cât și pe viitor, în practică.

Ne bucurăm să fim parte din acest eveniment care recunoaște și celebrează valoarea unică pe care măcelarii o aduc fiecărei mese și urăm succes tuturor concurenților”, a declarat Mihai Toader, Business Unit Director Auchan România.

Publicitate

Unde se fac înscrierile

Înainte de selecția propriu-zisă, doritorii sunt invitați să se înscrie pe site-ul elitamacelarilor.ro, după cum urmează:

22 aprilie – 12 mai pentru candidații din zona Clujului

6-20 mai pentru zona Timișoarei

20 mai – 3 iunie pentru zona Iașului

10-24 iunie pentru zona Bucureștiului

Măcelarii care se înscriu au posibilitatea să aleagă, în funcție de vârstă și de abilitățile tehnice, una dintre următoarele categorii pentru care să concureze: ucenic măcelar (sub 30 de ani), tânăr măcelar (sub 35 ani) sau maestru măcelar.

Probele selecției

Selecțiile vor avea loc în hipermarketurile Auchan din Cluj-Napoca (18 mai), Timișoara (25 mai), Iași (8 iunie) și București (29 iunie). Candidații vor avea la dispoziție câte 45 de minute pentru a tranșa semicarcase de porc sau vită și pentru a transforma carnea rezultată în diferite preparate.

Juriul va puncta fiecare candidat în funcție de tehnica de realizare a tranșării, precum și de creativitatea și complexitatea preparatelor finale.

Cele patru zile de competiție vor fi adevărate spectacole, la care toți cei prezenți în Auchan vor fi invitați să asiste, iar apoi să deguste preparatele rezultate.

Cei selectați se vor alătura celor trei maeștri măcelari care și-au câștigat deja recunoașterea în cadrul Top Chef Măcelar: Ionuț Alexandru Anghel și Gabriel Arghir de la Carmangeria Ozana (locul I în 2022 și 2023), precum și Sandu Mirea de la hipermarketul Auchan Drumul Taberei din București (locul II în 2022).

Doi tineri măcelari, aleși în urma selecțiilor și susținuți de BCR, vor concura în preziua competiției WBC pentru titlurile de World Champion Butcher Apprentice și World Champion Young Butcher. Astfel, echipa care va reprezenta România la WBC va fi formată din căpitan, șase titulari seniori, doi tineri ucenici și patru rezerve.

Antrenamente la Cluj

Odată formată, echipa „Măcelari de elită” va intra într-o perioadă de antrenamente, care vor avea loc în spațiul pus la dispoziție de compania Moldovan Carmangerie din Cluj. De asemenea, echipa va fi prezentată în cadrul ediției 2024 a Top Chef Măcelar, unde va susține o demonstrație specială.

World Butchers’ Challenge a debutat ca o întrecere între echipe de măcelari din Noua Zeelandă și Australia. Este un eveniment bianual ajuns la cea de-a opta ediție, care se va desfășura în 30-31 martie 2025 la Paris (Franța). România va participa alături de alte 14 țări: Australia, Brazilia, Belgia, Canada, Franța, Germania, Indonezia, Marea Britanie, Islanda, Irlanda, Italia, Noua Zeelandă, Portugalia, Spania și USA.

Proiect inițiat de Fundația „Ștefan Moldovan” în colaborare cu Top Chef Măcelar, CarnEXPO, IndustriaCărnii.ro și AgroTransilvania Cluster.

Citeste mai mult

Eveniment

Din nou praf saharian deasupra României. Depuneri de praf în zonele în care va ploua

Publicat

Publicitate

Încă o masă de aer încărcată cu praf saharian traversează România, iar meteorologii atrag atenția asupra momentelor în care depunerile de praf vor fi observabile.

În perioada 23 aprilie ora 9-24 aprilie ora 13.00, circulația aerului, predominant sud-vestică, va favoriza avansul dinspre nordul Africii a unei mase de aer încărcată cu particule de praf de origine sahariană.

Aceasta va avansa către sud-estul Europei.

Publicitate

Va fi deasupra României marți (23 aprilie) și în prima parte a zilei de miercuri (24 aprilie).

Depunerile de praf vor putea fi observate în zonele și în intervalele în care va ploua.

Miercuri după-amiaza, masa de aer încărcată cu particule de praf saharian se va deplasa spre nord-est și se va îndepărta de țară

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Tradiții și superstiții de Sfântul Gheorghe, unul dintre cei mai cunoscuți apărători ai creștinismului

Publicat

Publicitate

Sfântul Mucenic Gheorghe, este unul dintre cei mai cunoscuți apărători ai creștinismului, sărbătorit de ortodocși la 23 aprilie, dar și patronul spiritual al municipiului Botoșani.

Pe lângă semnificațiile religioase, ziua Sfântului Gheorghe este legată și de o serie de tradiții și superstiții de primăvară.

Din 23 aprilie și până în ziua Sfântului Dumitru, 26 octombrie, este vara păstorilor, începutul anului pastoral.

Publicitate

Sfântul Gheorghe este cunoscut ca un sfânt ocrotitor al celor săraci și al celor bolnavi. Este patronul forțelor terestre, scrie alba24.ro.

Este un sfânt îndrăgit, după numărul mare de biserici și mănăstiri care îi sunt închinate, dar și prin numărul însemnat de oameni care îi poartă numele.

Obiceiuri și superstiții de Sfântul Gheorghe

În dimineaţa ajunului Sf. Gheorghe, femeile scot sculele de ţesut afară, ca să răsară soarele peste ele, pentru a avea spor la lucru.

Publicitate

Unii se încing cu ramuri verzi ca să nu îi doară mijlocul.

Mai este obiceiul scăldatului, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare. Astfel oamenii vor fi sănătoşi tot anul şi se spală toate relele.

În ajun de Sfântul Gheorghe se spune că dacă ieşi cu capul descoperit te aleargă strigoaicele până te lasă lat. Ele ar dormi cu trupul, dar cu spiritul umblă prin lumea largă. Se luptă cu meliţele din gospodăria omului şi fură laptele vacilor.

Publicitate

Oamenii stau toată noaptea treji, ca să fie vioi şi sănătoşi tot anul

De Sfântul Gheorghe, se spune că nimeni nu are voie să doarmă peste zi. Se spune că, altfel, vei fi somnoros tot anul, vei lua „somnul mieilor”.

Busuiocul semănat înainte de răsăritul soarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstit de toată lumea.

Credințe popular și tradiții de Sfântul Gheorghe:

În unele zone, în ziua de Sfântul Gheorghe, bărbatul pune ramuri verzi la stâlpii porţilor, la ferestre şi uşi, la grajduri şi grădini, dar şi la mormintele neamurilor, pentru a se feri de duhuri rele.

Publicitate

Aceste ramuri se păstrau apoi peste an, ca leacuri împotriva diverselor boli. O parte dintre aceste ramuri verzi se dădeau hrană animalelor.

Fetele de măritat credeau că îşi pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă.

Exista şi obiceiul ca în dimineaţa zilei de 23 aprilie, fetele să pună în mijlocul drumului brazde verzi, împodobite cu coroniţe, pentru a observa care fecior va călca peste ele. Dacă flăcăii ce le erau dragi nu călcau pe coroniţe, fetele credeau că în acel an se vor căsători.

Brazdele şi coroniţele erau păstrate peste an, pentru a se face cu ele farmece de dragoste sau pentru a fi folosite ca remediu în ameliorarea diferitelor boli.

Tot în dimineaţa zilei de 23 aprilie, fetele mergeau pe furiş în pădure pentru a culege mătrăguna şi năvalnic. Aceste plante erau puse în pod sau sub streaşină, în credinţa că ele le vor aduce peţitori bogaţi.

Flăcăii căutau în dimineaţa zilei de 23 aprilie iarba fiarelor, planta miraculoasă ce putea să sfărâme lacătele. În ajunul sărbătorii, tinerii mergeau într-o dumbravă cu o cofă cu apă neîncepută.

Vasul era ascuns într-un loc doar de ei ştiut. La răsăritul soarelui fiecare privea în cofa cu apă. Dacă în vas se afla un fir de iarbă, credeau că se vor căsători cu fata iubită.

Dimpotrivă, dacă în apă se afla o floare uscată, era semn că tânărul nu se va însura în acel an, iar dacă găseau pământ, se credea că feciorul va muri în curând.

Ce se spune când cântă broaștele

În credinţa populară se zice că atunci când broaştele cântă pentru prima dată, Sfântul Gheorghe ia cheile de la Sâmedru (Sfântul Dumitru) şi deschide porţile naturii către viaţă.

Oamenii se bat cu urzici pentru a fi harnici şi iuţi tot anul.

De Sfântul Gheorghe ies preoţii şi poporul cu crucea în câmp şi fac rugăciuni pentru ploaie şi mană în câmp.

Gunoiul adunat în ziua de Sf. Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine.

La Sf. Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru a se proteja de farmece.

Dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat.

Dacă e ploaie – se face grâu şi fân.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending