Connect with us
Publicitate

Eveniment

Patriarhul Daniel: Săptămâna Sfintelor Pătimiri reprezintă o perioadă de „împărtășire a patimilor cu Hristos”

Publicat

Publicitate

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a declarat joi că Săptămâna Sfintelor Pătimiri reprezintă o perioadă de „împărtășire a patimilor cu Hristos”, prin care ne ridicăm din moartea păcatului și din întunericul greutăților, scrie Agerpres.

Înaltul ierarh ortodox a evidențiat că în Sfânta și Mare Joi sărbătorim „iubirea smerită și îndelungată răbdare” a Mântuitorului Iisus Hristos.

Întâistătătorul BOR a oficiat în Joia Mare Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală, împreună cu episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul şi cu episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştiului Timotei Prahoveanul.

Publicitate

„Astăzi Biserica Noastră prăznuieşte Sfânta şi Marea Joi.

În această zi, spune Sinaxarul acestei zile, facem pomenirea a patru evenimente, şi anume: spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul Iisus Hristos, Cina cea de Taină, sau încredinţarea Sfintelor Taine, rugăciunea din Ghetsimani, cea cea mai presus de fire, şi vânzarea sau trădarea lui Iuda. (…)

Această înşiruire de evenimente sfinte şi lucrări mari în viaţa Mântuitorului ne arată că, de fapt, noi prăznuim iubirea smerită şi îndelung răbdarea Mântuitorului Iisus Hristos. (…)

Publicitate

Această Sfântă şi Mare Săptămână a Sfintelor Pătimiri este o împreună pătimire cu Hristos, ca împreună cu El să înviem din moartea păcatului şi din întunericul greutăţilor şi încercărilor şi aşa putem cânta în Noaptea de Paşte ‘Ieri m-am îngropat cu Tine Hristoase Dumnezeule, astăzi împreună cu Tine înviez din morţi”, a spus Patriarhul la finalul slujbei.

Patriarhul Daniel a evidenţiat că la Cina cea de Taină Mântuitorul Iisus Hristos „a înlocuit Paştile Vechi cu Paştile Noi”.

„Paştile Vechi, iudaice, sărbătoreau ieşirea Poporului ales, condus de Moise, din Egipt şi trecerea prin Marea Roşie.

Publicitate

Patriarhul Daniel: Săptămâna Sfintelor Pătimiri – o împreună pătimire cu Hristos. Paşte, în limba ebraică, înseamnă trecere

Paştile Noi înseamnă trecerea lui Hristos prin sângele crucii, sau jertfa crucii şi eliberarea nu din robia Egiptului, ci din robia păcatului, a iadului şi a morţii, prin Înviere. De aceea, Sfântul Apostol Pavel numeşte pe Hristos Paştele Nostru. (…)

Ceea ce instituie Iisus este o realitate cu totul nouă. Nici un evreu când a serbat Paştele nu a spus că pâinea este trupul său şi vinul este sângele său.

Aici vedeam că Mântuitorul Iisus Hristos, spre sfârşitul Paştilor iudaice instituie Paştile Noi, sau Noul Paşte, care este El Însuşi.

Paşte, în limba ebraică, înseamnă trecere.

Prin el se face trecerea de la moarte la viaţă şi de pe pământ la cer. De aceea, Hristos este Paştele Nostru: El ne trece din lumea aceasta, în care viaţa este amestecată cu suferinţa, la o viaţă nouă, la viaţă fără de moarte şi fără suferinţă”, a explicat Patriarhul Daniel.

Patriarhul Daniel: Săptămâna Sfintelor Pătimiri – o împreună pătimire cu Hristos. Ce este Sfânta și Marea Joi

Patriarhul a mai arătat că Sfânta şi Marea Joi este „o zi a Sfintei Euharistii, dar şi o zi în care se sfinţeşte Marele Mir, pentru că Hristos este Marele Mir”, fiind „unsul lui Dumnezeu”.

La Proscomidie (prima parte a Sfintei Liturghii) a fost scos un Sfânt Agneţ special (pecetea pe care preotul o scoate cu copia din cea dintâi prescură folosită la Proscomidie, în care se disting mai bine literele sigiliului: Is. Hs. Ni. Ka., şi o aşează apoi pe Sfântul Disc, după care, prin sfinţire, se va preface în Sfântul Trup al Domnului, cel jertfit pe Cruce) care a fost sfinţit la Sfânta Liturghie, apoi uscat şi sfărâmat a treia zi de Paşti.

Miridele rezultate (părticele mărunte de pâine, scoase de către preot din celelalte prescuri folosite la Proscomidie şi aşezate pe disc, alături de Sfântul Agneţ), sunt folosite ca Împărtăşanie pentru bolnavi, copii şi în situaţii speciale.

Această Sfântă Împărtăşanie este păstrată în Chivotul din Sfântul Altar, pe Sfânta Masă.

Patriarhul Daniel: Săptămâna Sfintelor Pătimiri – o împreună pătimire cu Hristos. La denia din seara zilei de Joia Mare se vor citi cele Douăsprezece Evanghelii

Biserica Ortodoxă a crezut totdeauna că, din pâinile aşezate pe Sfântul Disc, numai Agneţul se preface în timpul epiclezei (rugăciune sacerdotală ce urmează după cuvintele de instituire a euharistiei, rostită de către preot, invocând trimiterea Duhului Sfânt peste darurile de pâine şi vin în vederea prefacerii lor în adevăratul trup şi sânge al Mântuitorului), în Trupul Mântuitorului, iar miridele doar se împărtăşesc de sfinţenia pe care o primesc de la Sfântul Agneţ, lângă care sunt aşezate.

La denia din seara zilei de Joia Mare se vor citi cele Douăsprezece Evanghelii despre patimile, răstignirea şi moartea pe cruce a Domnului nostru Iisus Hristos.

Este o seară de sfântă priveghere, de rugăciune, de simţire, împreună cu Mântuitorul, a înfricoşătoarelor Sale patimi, pe care le-a răbdat pentru mântuirea noastră.

Patriarhul Daniel: Săptămâna Sfintelor Pătimiri – o împreună pătimire cu Hristos. În toate Bisericile Ortodoxe, în Joia Mare este oficiată Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia

În Joia Mare, în toate Bisericile Ortodoxe este oficiată Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia.

În Sfânta şi Marea Joi sunt prăznuite patru lucruri: sfânta spălare a picioarelor, Cina cea de Taină, adică predarea înfricoşătoarelor Taine, rugăciunea cea mai presus de fire şi vânzarea (trădarea) Domnului.

Domnul Hristos a serbat cu ucenicii Săi Paştele vechi iudaic, care-L prefigura pe El, taina jertfei Lui, iar apoi a instituit Paştele cel nou, adică identificarea pâinii şi vinului binecuvântate cu Trupul şi Sângele Său.

Iubirea lui Hristos care se dăruieşte în Cina cea de Taină este iubirea Sa mântuitoare mai tare decât păcatul şi moartea, cum va arăta pe Cruce când iartă pe cei ce-L răstignesc, iar după înviere îl iartă pe Petru care, din frică, s-a lepădat de Iisus.

Patriarhul Daniel: Săptămâna Sfintelor Pătimiri – o împreună pătimire cu Hristos. Program slujbe la Catedrala Patriarhală

Slujbele din Săptămâna Sfintelor Pătimiri se vor desfăşura, în zilele următoare, la Catedrala Patriarhală, după următorul program:

* Slujba Vecerniei din Sfânta şi Marea Vineri (14 aprilie) cu scoaterea Sfântului Epitaf (8,00 – 11,00) va fi oficiată în interiorul Catedralei Patriarhale;

– în intervalul orar 11,30 – 16,50, credincioşii vor avea posibilitatea să se închine şi să treacă pe sub Sfântul Epitaf în Catedrala Patriarhală;

– între orele 17,00 – 20,30 va fi săvârşită Denia Prohodului Domnului şi va avea loc procesiunea în jurul Catedralei Patriarhale cu Sfântul Epitaf.

Patriarhul Daniel: Săptămâna Sfintelor Pătimiri – o împreună pătimire cu Hristos. Sâmbata Mare și Sfintele Paști

*** Sfânta şi Marea Sâmbătă (15 aprilie):

* între orele 8,00 – 12,30, se vor oficia Slujba Ceasurilor, Obedniţa şi Vecernia unite cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare;

* în intervalul orar 13,00 – 19,00, Catedrala Patriarhală va fi închisă pentru pregătirea slujbei de Înviere.

*** Învierea Domnului – Sfintele Paşti (16 aprilie):

* la ora 00,00, Sfânta Lumină va fi oferită de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel ierarhilor, preoţilor şi diaconilor prezenţi în pridvorul din faţa Reşedinţei Patriarhale. Apoi, aceştia vor oferi Sfânta Lumină credincioşilor pe culoarele special amenajate;

* Slujba Învierii va fi săvârşită în exteriorul Catedralei Patriarhale, iar Sfânta Liturghie va fi oficiată ulterior în interiorul acesteia.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Două case din Iacobeni și Oneaga au fost în pericol, noaptea trecută. Pompierii au intervenit la timp

Publicat

Publicitate

Curățați coşul de fum: pericol de incendiu ⚠️

 

Două case din localitățile Iacobeni și Oneaga au fost în pericol, noaptea trecută, după ce funinginea din coșul de fum s-a aprins.

Publicitate

 

Pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani și Stației Săveni au intervenit prompt și au stins flăcările înainte ca acestea să se extindă la acoperișurile caselor.

 

Publicitate

Cauza probabilă a fost stabilită ca fiind coș de fum necurățat de funingine.

 

Vă reamintim faptul că în sezonul rece multe dintre incendii se produc din cauza coșurilor de fum defecte, necurățate de funingine sau neprotejate termic față de materialele combustibile din structura acoperișului.

Publicitate

 

Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).

 

Curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

 

Tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn).

 

Îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului.

 

Păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

 

De asemenea, pentru prevenirea intoxicaţiilor cu fum se recomandă montarea detectoarelor de incendiu în locuințe, în vederea semnalizării din timp a utilizatorilor referitor la eventualele acumulări de fum și gaze toxice.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Accident la Todireni! Un copil de 15 ani și un tânăr de 26 de ani au văzut moartea cu ochii

Publicat

Publicitate

Doi tineri de 15, respectiv 26 de ani, au avut nevoie de îngrijiri medicale după ce mașina în care se aflau a fost implicată într-un accident rutier. Evenimentul s-a produs pe raza localității Todireni, în urmă cu puțin timp.

 

La fața locului au ajuns, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Gărzii de Intervenție Trușești, cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, dar și două ambulanțe aparținând SAJ.

Publicitate

 

Victimele erau ieșite din mașină, au fost preluate și transportate la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate.

 

Publicitate

Pompierii au acționat pentru înlăturarea pericolului de incendiu, fiind deconectate bornele bat

eriei.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfântul Cuvios Antonie de la Iezeru-Vâlcea

Publicat

Publicitate

Cuviosul Antonie de la schitul Iezeru-Vâlcea era originar din unul din satele Olteniei. Venit pe lume într-o familie de creştini cu frica lui Dumnezeu el a mers la multele mănăstiri şi schituri din zonă. Cu această ocazie a văzut vieţuirea aleasă a călugărilor din aceste aşezări monahale şi a început să dorească să devină asemenea lor.

Pătruns de dorul după îngerescul chip al călugăriei şi la îndemnul egumenului de la schitul Iezeru-Vâlcea, a intrat ca frate în acest aşezământ. A fost călugărit primind numele de Antonie. Fiind atras de viaţa din liniştea pădurii, asemenea altor numeroşi sihastrii, cu „încredinţare de sus” şi cu binecuvântarea egumenului, în anul 1690 s-a retras la câţiva kilometri de schit, în muntele Iezeru.

Cobora numai la duminici şi sărbători la schit, pentru a asculta Sfânta Liturghie şi a se împărtăşi. Pentru toate aceste osteneli, cuviosul a primit de la Dumnezeu darul vederii înainte şi al vindecării suferinţelor omeneşti. De aceea, mulţi credincioşi, atât din Oltenia, cât şi de peste munţi (Transilvania) veneau la chilia sa pentru a-i asculta învăţăturile şi a primi binecuvântare. Prin anul 1700, schitul Iezeru, care era ctitoria domnitorului Mircea Ciobanul şi al soţiei sale doamna Chiajna, se afla în paragină.

Publicitate

La îndemnul şi cu ajutorul său, episcopul Ilarion a refăcut biserica de piatră şi chiliile, între anii 1700-1705. Cunoscându-i vieţuirea sfântă s-au strâns în jurul său mai mulţi ucenici, cărora cuviosul, de câte ori cobora din munte la schit, le dădea sfaturi folositoare pentru suflet. Dintre aceştia cel mai apropiat era Nicolae din Teiuş, care a devenit apoi preot şi duhovnic în schit. Dupa 28 de ani de viaţă aspră, în nevoinţă şi sihăstrie, avându-l alături în ultimele clipe pe acest ucenic iubit (care-l îngrijise de altfel, mai multe zile către sfârşitul vieţii), cuviosul Antonie s-a mutat la Domnul, în jurul anului 1714.

A fost înmormântat în uşa paraclisului săpat de el, cu mare evlavie de toată obştea schitului Iezeru şi plâns de numeroşii credincioşi veniţi de pretutindeni. Chiar şi după moarte credincioşii n-au încetat să vină la chilia sa pe care o numeau „Peştera Sfântului Antonie” şi să-l cinstească, ca pe un sfânt ridicat de Dumnezeu din neamul lor. Despre viaţa şi nevoinţele sale a scris, la câţiva ani după moartea lui, ucenicul său „duhovnicul Nicolae Ierei din Teiuş”.

Pentru toate acestea, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sinodală din 20 iunie 1992, a hotărât trecerea sa în rândul sfinţilor. De atunci, el este pomenit în fiecare an, cu mare cinste, la 23 noiembrie.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Elevii de la Liceul ,,Demostene Botez” din Trușești au sărbătorit Săptămâna Educației Globale

Publicat

Publicitate

În cadrul Săptămânii Educației Globale, elevii de la Liceul „Demostene Botez” Trușești au desfășurat activitatea „It’s our world. Let’s heal it TOGETHER!”, fiind coordonați de către doamnele profesoare Rebeca Coșorianu, Ana-Maria Bodai, Ionescu Ana-Claudia și Gania Cătălina.

Dezbaterea a permis abordarea interdisciplinară care a unit religia cu limbile străine, istoria si geografia. Invitat la activitate a fost preotul Andrei-Ionuț Bodai care a reușit să le explice liceenilor că incluziunea reprezintă acceptarea, valorizarea și integrarea tuturor oamenilor, indiferent de diferențele dintre ei. În contextul unei planete incluzive, aceasta implică respectul pentru diversitatea culturală, religioasă, lingvistică, socială și de gândire. Diversitatea nu este despre cum ne deosebim, ci despre cum învățăm să trăim împreună.

În cadrul activității a fost explorat modul în care libertatea lingvistică, religioasă, geografică, respectul reciproc și colaborarea ne conectează și ne conduc către o lume mai incluzivă. Toleranța religioasă înseamnă să acceptăm dreptul fiecărei persoane de a-și alege credința, fără prejudecăți sau discriminare. Istoria ne învață că doar prin respect reciproc și cooperare putem depăși momentele de conflict. O planetă incluzivă este una în care toți oamenii își găsesc locul, contribuind la echilibrul social, ecologic și spiritual. Filosofia existenței ne îndeamnă să reflectăm asupra rolului nostru nu doar ca indivizi, ci și ca parte a unui întreg mai mare. Fără comunicare, nu putem crea empatie. De la Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948) la diverse tratate internaționale, umanitatea a luptat pentru o lume bazată pe egalitate, libertate și demnitate. Conexiunea autentică între oameni aduce progres social și personal. Întâlnirea cu Dumnezeu este o experiență profund personală, dar, în același timp, un punct comun care ne conectează pe toți. Autocunoașterea ne face să apreciem mai mult diversitatea din jurul nostru.

Publicitate

Sfatul primit de elevi a fost că trebuie să fim conectați nu doar prin tehnologie, ci prin empatie, respect și dragoste. O planetă incluzivă este posibilă dacă ne asumăm responsabilitatea de a crea legături autentice, pentru că „acolo unde iubirea există, nu există bariere!”.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending