Connect with us

Eveniment

Patriarhul Daniel: Săptămâna Sfintelor Pătimiri reprezintă o perioadă de „împărtășire a patimilor cu Hristos”

Publicat

Publicitate

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a declarat joi că Săptămâna Sfintelor Pătimiri reprezintă o perioadă de „împărtășire a patimilor cu Hristos”, prin care ne ridicăm din moartea păcatului și din întunericul greutăților, scrie Agerpres.

Înaltul ierarh ortodox a evidențiat că în Sfânta și Mare Joi sărbătorim „iubirea smerită și îndelungată răbdare” a Mântuitorului Iisus Hristos.

Întâistătătorul BOR a oficiat în Joia Mare Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală, împreună cu episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul şi cu episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştiului Timotei Prahoveanul.

„Astăzi Biserica Noastră prăznuieşte Sfânta şi Marea Joi.

În această zi, spune Sinaxarul acestei zile, facem pomenirea a patru evenimente, şi anume: spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul Iisus Hristos, Cina cea de Taină, sau încredinţarea Sfintelor Taine, rugăciunea din Ghetsimani, cea cea mai presus de fire, şi vânzarea sau trădarea lui Iuda. (…)

Această înşiruire de evenimente sfinte şi lucrări mari în viaţa Mântuitorului ne arată că, de fapt, noi prăznuim iubirea smerită şi îndelung răbdarea Mântuitorului Iisus Hristos. (…)

Publicitate

Această Sfântă şi Mare Săptămână a Sfintelor Pătimiri este o împreună pătimire cu Hristos, ca împreună cu El să înviem din moartea păcatului şi din întunericul greutăţilor şi încercărilor şi aşa putem cânta în Noaptea de Paşte ‘Ieri m-am îngropat cu Tine Hristoase Dumnezeule, astăzi împreună cu Tine înviez din morţi”, a spus Patriarhul la finalul slujbei.

Patriarhul Daniel a evidenţiat că la Cina cea de Taină Mântuitorul Iisus Hristos „a înlocuit Paştile Vechi cu Paştile Noi”.

„Paştile Vechi, iudaice, sărbătoreau ieşirea Poporului ales, condus de Moise, din Egipt şi trecerea prin Marea Roşie.

Patriarhul Daniel: Săptămâna Sfintelor Pătimiri – o împreună pătimire cu Hristos. Paşte, în limba ebraică, înseamnă trecere

Paştile Noi înseamnă trecerea lui Hristos prin sângele crucii, sau jertfa crucii şi eliberarea nu din robia Egiptului, ci din robia păcatului, a iadului şi a morţii, prin Înviere. De aceea, Sfântul Apostol Pavel numeşte pe Hristos Paştele Nostru. (…)

Ceea ce instituie Iisus este o realitate cu totul nouă. Nici un evreu când a serbat Paştele nu a spus că pâinea este trupul său şi vinul este sângele său.

Aici vedeam că Mântuitorul Iisus Hristos, spre sfârşitul Paştilor iudaice instituie Paştile Noi, sau Noul Paşte, care este El Însuşi.

Paşte, în limba ebraică, înseamnă trecere.

Prin el se face trecerea de la moarte la viaţă şi de pe pământ la cer. De aceea, Hristos este Paştele Nostru: El ne trece din lumea aceasta, în care viaţa este amestecată cu suferinţa, la o viaţă nouă, la viaţă fără de moarte şi fără suferinţă”, a explicat Patriarhul Daniel.

Patriarhul Daniel: Săptămâna Sfintelor Pătimiri – o împreună pătimire cu Hristos. Ce este Sfânta și Marea Joi

Patriarhul a mai arătat că Sfânta şi Marea Joi este „o zi a Sfintei Euharistii, dar şi o zi în care se sfinţeşte Marele Mir, pentru că Hristos este Marele Mir”, fiind „unsul lui Dumnezeu”.

La Proscomidie (prima parte a Sfintei Liturghii) a fost scos un Sfânt Agneţ special (pecetea pe care preotul o scoate cu copia din cea dintâi prescură folosită la Proscomidie, în care se disting mai bine literele sigiliului: Is. Hs. Ni. Ka., şi o aşează apoi pe Sfântul Disc, după care, prin sfinţire, se va preface în Sfântul Trup al Domnului, cel jertfit pe Cruce) care a fost sfinţit la Sfânta Liturghie, apoi uscat şi sfărâmat a treia zi de Paşti.

Miridele rezultate (părticele mărunte de pâine, scoase de către preot din celelalte prescuri folosite la Proscomidie şi aşezate pe disc, alături de Sfântul Agneţ), sunt folosite ca Împărtăşanie pentru bolnavi, copii şi în situaţii speciale.

Această Sfântă Împărtăşanie este păstrată în Chivotul din Sfântul Altar, pe Sfânta Masă.

Patriarhul Daniel: Săptămâna Sfintelor Pătimiri – o împreună pătimire cu Hristos. La denia din seara zilei de Joia Mare se vor citi cele Douăsprezece Evanghelii

Biserica Ortodoxă a crezut totdeauna că, din pâinile aşezate pe Sfântul Disc, numai Agneţul se preface în timpul epiclezei (rugăciune sacerdotală ce urmează după cuvintele de instituire a euharistiei, rostită de către preot, invocând trimiterea Duhului Sfânt peste darurile de pâine şi vin în vederea prefacerii lor în adevăratul trup şi sânge al Mântuitorului), în Trupul Mântuitorului, iar miridele doar se împărtăşesc de sfinţenia pe care o primesc de la Sfântul Agneţ, lângă care sunt aşezate.

La denia din seara zilei de Joia Mare se vor citi cele Douăsprezece Evanghelii despre patimile, răstignirea şi moartea pe cruce a Domnului nostru Iisus Hristos.

Este o seară de sfântă priveghere, de rugăciune, de simţire, împreună cu Mântuitorul, a înfricoşătoarelor Sale patimi, pe care le-a răbdat pentru mântuirea noastră.

Patriarhul Daniel: Săptămâna Sfintelor Pătimiri – o împreună pătimire cu Hristos. În toate Bisericile Ortodoxe, în Joia Mare este oficiată Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia

În Joia Mare, în toate Bisericile Ortodoxe este oficiată Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia.

În Sfânta şi Marea Joi sunt prăznuite patru lucruri: sfânta spălare a picioarelor, Cina cea de Taină, adică predarea înfricoşătoarelor Taine, rugăciunea cea mai presus de fire şi vânzarea (trădarea) Domnului.

Domnul Hristos a serbat cu ucenicii Săi Paştele vechi iudaic, care-L prefigura pe El, taina jertfei Lui, iar apoi a instituit Paştele cel nou, adică identificarea pâinii şi vinului binecuvântate cu Trupul şi Sângele Său.

Iubirea lui Hristos care se dăruieşte în Cina cea de Taină este iubirea Sa mântuitoare mai tare decât păcatul şi moartea, cum va arăta pe Cruce când iartă pe cei ce-L răstignesc, iar după înviere îl iartă pe Petru care, din frică, s-a lepădat de Iisus.

Patriarhul Daniel: Săptămâna Sfintelor Pătimiri – o împreună pătimire cu Hristos. Program slujbe la Catedrala Patriarhală

Slujbele din Săptămâna Sfintelor Pătimiri se vor desfăşura, în zilele următoare, la Catedrala Patriarhală, după următorul program:

* Slujba Vecerniei din Sfânta şi Marea Vineri (14 aprilie) cu scoaterea Sfântului Epitaf (8,00 – 11,00) va fi oficiată în interiorul Catedralei Patriarhale;

– în intervalul orar 11,30 – 16,50, credincioşii vor avea posibilitatea să se închine şi să treacă pe sub Sfântul Epitaf în Catedrala Patriarhală;

– între orele 17,00 – 20,30 va fi săvârşită Denia Prohodului Domnului şi va avea loc procesiunea în jurul Catedralei Patriarhale cu Sfântul Epitaf.

Patriarhul Daniel: Săptămâna Sfintelor Pătimiri – o împreună pătimire cu Hristos. Sâmbata Mare și Sfintele Paști

*** Sfânta şi Marea Sâmbătă (15 aprilie):

* între orele 8,00 – 12,30, se vor oficia Slujba Ceasurilor, Obedniţa şi Vecernia unite cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare;

* în intervalul orar 13,00 – 19,00, Catedrala Patriarhală va fi închisă pentru pregătirea slujbei de Înviere.

*** Învierea Domnului – Sfintele Paşti (16 aprilie):

* la ora 00,00, Sfânta Lumină va fi oferită de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel ierarhilor, preoţilor şi diaconilor prezenţi în pridvorul din faţa Reşedinţei Patriarhale. Apoi, aceştia vor oferi Sfânta Lumină credincioşilor pe culoarele special amenajate;

* Slujba Învierii va fi săvârşită în exteriorul Catedralei Patriarhale, iar Sfânta Liturghie va fi oficiată ulterior în interiorul acesteia.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Vremea până la 2 martie. Luna februarie 2026 vine cu oscilații mari de temperatură și precipitații frecvente

Publicat

Publicitate

Ultima lună de iarnă a anului 2026 aduce variații semnificative de temperatură de la o săptămână la alta și de la o regiune la alta. Potrivit prognozei actualizate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), până la începutul lunii martie vom avea alternanțe între perioade neobișnuit de calde și episoade mai reci, cu precipitații în aproape toată țara.

Temperaturile cresc peste normal în următoarele zile

În perioada imediat următoare, valorile termice sunt în creștere și vor atinge niveluri mai ridicate decât cele obișnuite pentru începutul lunii februarie. Excepție fac zonele de nord-est și sud-vest, unde vremea va rămâne mai rece.

În centru, maximele pot ajunge la 10–11 grade Celsius, iar în vest chiar până la 13 grade. Aceste intervale mai calde vor alterna însă cu zile mai reci, în care temperaturile maxime vor coborî la 3–5 grade, iar minimele vor deveni negative. Cel mai rece interval este estimat între 12 și 15 februarie.

Precipitații frecvente: ploi și ninsori

Până la jumătatea lunii februarie sunt anunțate ploi în regiunile centrale, sud-estice și nord-estice. De asemenea, vor apărea și ninsori, mai ales în vestul țării. Alte episoade cu precipitații sunt prognozate după 15 februarie, când vor fi ploi în vest, centru și sud-est, dar și ninsori în sud și nord-est.

Diferențe importante între regiuni

În sudul țării, temperaturile maxime vor urca la 7–8 grade, însă în zilele mai reci vor coborî spre 2 grade. Nord-estul va rămâne cea mai rece regiune: de la valori de 3–4 grade în intervalul 5–7 februarie, se va ajunge la maxime de aproximativ -2 grade în jurul datei de 13 februarie. Spre finalul lunii, și aici se așteaptă o încălzire, cu temperaturi ce pot ajunge la 8 grade.

Prognoza ANM pe săptămâni

Săptămâna 2–8 februarie
Temperaturile vor fi mai ridicate decât cele normale în vest, nord-vest, centru și la munte. În sud-vest și nord-est, valorile vor fi local mai scăzute. Precipitațiile vor fi excedentare în sud și sud-est, iar în nordul Carpaților Orientali pot fi ușor deficitare.

Publicitate

Săptămâna 9–15 februarie
Temperaturile medii vor fi ușor peste normal în regiunile intracarpatice, mai scăzute în nord-est și apropiate de normal în rest. Cantitățile de precipitații vor fi excedentare la nivelul întregii țări, cu accent pe sud.

Săptămâna 16–22 februarie
Valorile termice vor fi ușor mai ridicate decât normalul perioadei în regiunile intracarpatice, iar în rest se vor situa în jurul mediilor climatologice. Precipitațiile vor fi mai abundente în vest și nord-vest.

Săptămâna 23 februarie – 2 martie
Mediile temperaturilor se vor situa ușor peste valorile specifice pentru această perioadă, la nivelul întregii țări. Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal în toate regiunile.

Citeste mai mult

Administratie

Primarul Botoșaniului cere Guvernului să nu reducă cota defalcată din impozitul pe venit pentru bugetele locale

Publicat

Publicitate

Primarul municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, cere Guvernului să nu diminueze cota defalcată din impozitul pe venit pentru bugetele locale.

El susține că veniturile localităților au fost influențate deja în mod negativ de tăierile de venituri ale angajaților, iar o diminuare a cotelor defalcate ar pune în pericol administrațiile locale.

‘Dacă se mai reduc și aceste cote, înseamnă că vom avea mai puțin bani și pentru funcționare, și pentru investiții, nu doar la municipiului Botoșani. Sunt convins că această situație este la nivelul întregii țări și colegii mei primari militează pentru cel puțin păstrarea cotelor actuale’, a declarat, pentru AGERPRES, Cosmin Andrei.

El spune că, în luna ianuarie 2026, Ministerul Finanțelor a alocat o sumă mai mică cu aproape un milion de lei din cotele defalcate din impozitul pe venit colectat în luna decembrie 2025 la nivelul municipiului Botoșani, ceea ce arată că nivelul veniturilor angajaților a fost în scădere.

Potrivit Legii 273/2006 privind finanțele publice locale din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale în luna anterioară se alocă lunar, până cel târziu la data de 8 a lunii în curs, o cotă de: a) 15% la bugetul local al județului; b) 65% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe ale căror teritoriu își desfășoară activitatea plătitorii de impozit pe venit; c) 6% pentru repartizarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor și municipiilor prin hotărâre a consiliului județean; d) 14% într-un cont distinct deschis pe seama direcției generale regionale a finanțelor publice/administrației județene a finanțelor publice, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Senatorii care nu vor participa fizic la ședințele din Parlament vor fi sancționați

Publicat

Publicitate

Senatorii care nu vor participa fizic la ședințele din Parlament vor fi sancționați. Decizia a fost anunțată de președintele Senatului, Mircea Abrudean.

Potrivit acestuia, este o decizie a conducerii Camerei superioare ca ședințele de plen să se desfășoare din această sesiune cu prezența fizică a senatorilor. Cei care nu vor participa vor fi considerați absenți și vor fi sancționați conform regulamentului.

”Este o decizie a Biroului Permanent de a avea prezență fizică la Senat, este o chestiune de responsabilitate pe care ne-am asumat-o. Deci, toți senatorii vor fi prezenți la plen. Este ceva normal. Dacă nu, sunt absenți. Nu vor participa la plen, deci vor fi sancționați conform regulamentului”, a spus Abrudean, potrivit Agerpres.

În data de 2 decembrie, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat că din luna februarie, când începe prima sesiune ordinară a anului 2026, ședințele de plen se vor desfășura doar cu prezență fizică.

Până în sesiunea trecută, senatorii puteau participa și online la majoritatea ședințelor plenului, exprimându-și votul pe tabletă, printr-o aplicație specială.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Sfântul și Dreptul Simeon, primitorul de Dumnezeu

Publicat

Publicitate

Sfântul Simeon este unul dintre cei 70 de înţelepţi care au tradus din limba ebraică în limba greacă Vechiul Testament, la porunca regelui Ptolemeu al Egiptului. Când au ajuns cu tâlcuirea la capitolul al VII-lea, versetul 14 din cartea Proorocului Isaia, unde scrie „Pentru aceasta Domnul meu vă va da un semn: Iată fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu şi vor chema numele lui Emanuil”, bătrânul Simeon s-a îndoit în inima sa, zicând că nu este cu putinţă ca o fecioară să nască neştiind de bărbat şi, luând cuţitul, a vrut să şteargă aceste cuvinte.

În clipa aceea a fost însă oprit de îngerul Domnului care i-a spus: „Nu fi necredincios în cele scrise, a căror împlinire tu însuţi o vei vedea, pentru că nu vei vedea moartea până ce nu vei vedea pe Cel ce Se va naşte din Curata Fecioară, Hristos Domnul”. Aceasta a fost făgăduinţa despre care scrie Sfântul Evanghelist Luca: „Şi era făgăduit lui de la Duhul Sfânt să nu vadă moartea, până ce va vedea pe Hristosul Domnului!” (Luca 2, 26).

Dând crezare cuvintelor îngereşti, Simeon a aşteptat venirea lui Hristos în lume. La 40 de zile după naştere, Pruncul Iisus a fost adus la templu din Ierusalim de Fecioara Maria şi Dreptul Iosif, după obiceiul Legii vechi. Atunci Sfântul Simeon, îndemnat de Duhul Sfânt, a luat în mâini pe Domnul şi a zis: „Acum slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace, că văzură ochii mei mântuirea Ta“.

El a proorocit despre patima lui Hristos şi despre răstignirea Lui, spunând că va trece prin sufletul Născătoarei de Dumnezeu sabia mâhnirii şi a necazului, când va vedea pe Fiul său răstignit pe Cruce. Dreptul Simeon a fost preot la templul din Ierusalim. Dreptul Simeon a murit la vârsta de 360 de ani.

Sfintele sale moaşte au fost aduse în Constantinopol în vremea împăratului Justin cel Mic (565-578) şi aşezate în Biserica Halcopratiei.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending