LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 1 octombrie 2023, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, duminică, 1 octombrie 2023:

Loto 6/49: 41, 16, 29, 37, 26, 6

Loto 5/40: 15, 6, 9, 2, 39, 36

Noroc: 3 1 5 4 9 0 9

Super Noroc: 3 6 6 0 2 8

Noroc Plus: 7 4 9 4 4 3

Joker: 5 + 9, 15, 38, 20, 26

Grupul Retter lucrează în ritm alert pe primul lot al Autostrăzii Moldovei A7. La sfârșitul lunii septembrie au fost turnate primele grinzi în șantier, producția acestora fiind îcepută în data de 15 septembrie, relatează romania24.ro.

Grinzile sunt destinate segmentului Ploiești (Dumbrava) – Mizil, care măsoară 21 de kilometri și se intersectează cu Autostrada A3 București – Ploiești.

În imaginea de mai jos se observă că s-au efectuat lucrări de betonare riglă, structura 8, pe același lot din Autostrada A7, pe Lotul 1, Ploiești-Buzau.

Lucrările au început în data de 15 septembrie iar această măsură a fost luată de Grupul Retter pentru a evita dependența de furnizorii externi.

Potrivit Economedia, care îl citează pe directorul adjunct de proiect, Efthymios Anagnostou, pe lotul 1 al A7 asocierea Pizzarotti – Retter este antreprenor general, iar alte cel puțin 12 firme lucrează cu statut de subcontractant.

Constructorul lucrează în ritm alert, chiar și noaptea, dar și în weekend.

Lotul 1 Dumbrava-Mizil are o lungime de 21 de kilometri și include construcția a 14 poduri și a unui pasaj de o complexitate tehnică ridicată, în lungime de 550 de metri.

Durata de execuție a contractului de 20 de luni este completată de perioada de garanție a lucrărilor de 10 ani.

Potrivit Retter Grup, contractul incheiat intre CNAIR  și Asocierea Impresa Pizzarotti & C. S.p.A. – Pizzarotti S.A. – RETTER Projectmanagement S.R.L. are o valoare de 1.468.550.055,22 Lei fără TVA, finanțare prin PNRR și o durată de execuție de 20 de luni.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

“Observator cultural” nr 1174 (914) din 6-12 septembrie 2023. La rubrica “La curţile documentului”, publică documentarul  semnat de Andreea Teliban şi intitulat “Cerneluri muzicale”. Ni se aminteşte că ediţia de anul acesta al Festivalului “George Enescu” a stat sub semnul “GENEROZITĂŢII PRIN MUZICĂ”.  Ni se dă, în acelaşi timp, un gest de generozitate prin sine şi prin muzică din partea lui George Enescu: „În 1915, spre sfârşitul vieţii lui Ştefan Luchian, când pictorul imobilizat la pat lupta împotriva deznădejdii rugând apropiaţii să îi lege penelul de încheietura mâinii încremenite pentru a-şi urma pasiunea şi în cele mai vitrege condiţii, muzica i-a adus o clipă de desfătare. Scena este rememorată de un musafir care, întâmpinat într-o zi  cu nefirească acalmie de apropiaţii lui Luchian, s-a trezit martorul unei misterioase vizite pe care i-a împărtăşit-o scriitorului şi criticului Petru Comarnescu.”

“Observator cultural” nr 1174 (914) din 6-12 septembrie 2023. Continuă Andreea Teliban: “Cu întreaga familie adunată în faţa unei uşi întredeschise, aşteptând nu se ştia ce în deplină linişte, oaspetele a auzit cum “din camera pictorului se revărsară sunetele unui cântec liniştitor şi uşor, ce plutea şi se rostogolea egal sieşi, asemeni ffâlfâirilor unui stol d păsări, radicand mereu cununi în văzduhul luminous de deasupra unei insule pustiite şi îndepărtate, unde vieţuitoarele vor poposi şi vor adduce viaţă. Ele încununau văzduhul, pogorându-se cât mai jos, apoi înălţându-se şi pierzându-se în fireşti avânturi, strângând seninul şi orizontul deasupra insulei, revenind şi repetând aceleaşi rotogoale line şi unduitoare, liberate de ocalele cătuşelor şi greutăţilor şi conferind din ce în ce mai multă liniştire şi îmbucurare.  Rotirile melodiei se subţiau sau se îngroşau, trecând peste întristare şi neguri, lărgindu-se şi stângându-se asemeni unei hore. (…) Cântecul avea din graţia şi economia naturii, în momentele-I de cumpătare şi tihnă, iar vioara îi dădea prin uşurinţa mânei artistului, prin puterea şi precizia ei, căldura şi transparenţa unui suflet dornic de lumină şi alb, înălţându-se când dens şi grav, când subţiratic şi senin. O avântare în zbor şi o continuitate de plutire unduioasă, lipsite de vreo înflăcărare nebunească ori de vreo dezordine a simţurilor, cu micimile şi crispările lor. (…) Pictorul lăcrima. Erau lacrimi de bucurie şi înduioşare, lacrimi ce liniştesc inima şi limpezesc ochii. În picioare, la celălalt capăt al patului, violonistul rămăsese nemişcat, cu vioara într-o mână şi cu arcuşul în cealaltă surâzând cu drag pictorului.  Muzicianul părea un zeu al bunătăţii, tânăr şi senin,  încununat de un păr răsfirat în şuviţe mătăsoase şi unduioase, peste chipu-I de-o clasică distinctive, mlădios şi fluid”. Era George Enescu.

“Observator cultural” nr 1174 (914) din 6-12 septembrie 2023. Andreea Teliban  face  referire la  numărul festiv al revistei “Muzica” dedicat lui George Enescu la împlinirea vârstei de 40 de ani. În acest număr al revistei, George Enescu semnează articolul “Despre muncă”, în care nu întâlnim nimic despre creaţie sau talent, nici despre turneele internationale sau stagiuni, nimic despre muzică. Doar despre muncă.  Reţine autoarea: 1. “marele factor vital: MUNCA… munca pacientă, susţinută în aşa fel încât să nu fie o sforţare, ci o plăcere utilă”; 2. “pentru a învăţa să munceşti, trebuie la început mari sforţări de voinţă, însă treptat, treptat, munca devine o astfel de necessitate zilnică, încât nu numai că nu e nevoie de nici o sforţare pentru a te pune dis de dimineaţă pe lucru”; 3. “încercaţi să munciţi  pentru şi numai pentru plăcerea de a vă concentra forţele într-o direcţiune anumită de a-l echilibra bine în folosul bunului şi naturalului rezultat, de a vă ameliora progresiv pentru ca acest rezultat să devină din ce în ce mai bogat, mai bun, mai frumos… şi atunci, pe lângă satisfacţiunea ce veţi simţi de a fi putut ajungr  să-l obţineţi, veţi avea şi buna surprindere să constataţi la fraţii voştri oameni aprobare şi câteodată admiraţie, în orice caz, deferenţă şi respect”

FC Botoșani a făcut astăzi încă un pas serios spre divizia secundă de fotbal din România după ce a fost învinsă de Universitatea Craiova într-un meci contând pentru runda a 11-a din Superliga de fotbal din România.

Universitatea Craiova începea meciul de pe stadionul “Ion Oblemenco” cu Popescu, Căpățână, Screciu, Silva, Bancu, Crețu, Mateiu, Houri, Danciu, Ivan, și Mitriță în timp ce Dan Alexa îi alinia la start pe Ducan, Benzar, Șeroni, Mutombo, Creț, Casap, Dican, Florescu, N’Goma, Ilic și Pinson.

Cu prazul în buzunar, craiovenii au trecut prin echipa Botoșaniului ca prin brânză și doar norocul a făcut ca echipa lui Valeriu Iftime să nu se întoarcă acasă învinsă iarăși cu un scor astronomic.

Primul gol al meciului a venit în minutul 10, când Danciu marchează simplu, cu latul, după o centrare excelentă a lui Mitriță.

În minutul 35 oltenii marchează din nou. Alex Crețu finalizează pasa filtrantă a lui Mitriță iar scorul devine 2-0.

Florescu are un moment de demnitate în minutul 39 și marchează pentru botoșăneni, însă golul său este doar gluma acestui meci.

După pauză, craiovenii mai mănâncă oleacă de praz și se înfing iar ca în brânză în echipa lui Dan Alexa. Markovic marchează din fața porții și le arată botoșănenilor cam cum arată dezastrul.

În minutul 89 Universitatea Craiova face din nou show în teren iar Roguljic duce scorul la 4-1.

Dar meciul nu se terminase.

În minutul 90 Markovic pasează pentru Mitriță de pe partea stângă, îl găsește pe acesta în fața porții, iar atacantul îndeplinește doar o formalitate și stabilește scorul final.

Universitatea Craiova învinge pe FC Botoșani cu scorul de 5-1, iar botoșănenii par tot mai pregătiți să intre în divizia secundă de fotbal din România.

Pe scurt, a fost o rușine de meci, o rușine de echipă și o rușine pentru Botoșani finanțată de Valeriu Iftime.

Iar FC Botoșani, “lanterna roșie” a campionatului, pare să nu se dezmintă și confirmă premoniția scandată prin tribune: “Hai cu B-ul”….