Marți, polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Botoșani au organizat o acțiune pentru depistarea conducătorilor auto care nu respectă regimul legal de viteză, precum și depistarea celor care efectuează depășiri neregulamentare.

Acțiunea s-a desfășurat pe raza localităților Copălău, Flămânzi si Vlădeni, zone identificate cu risc ridicat de producerea accidentelor rutiere.

În urma neregulilor constatate, polițiștii au aplicat 31 de sancțiuni contravenționale în valoare de peste 17.000 de lei.

Dintre sancțiuni, 19 au fost aplicate pentru nerespectarea regimului legal de viteză.

Ca măsură complementară, polițiștii au reținut 2 permise de conducere pentru depășiri neregulamentare.

Marți, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 6 Pomârla au oprit pentru control, în comuna Șendriceni, un autoturism, condus de către un tânăr, de 36 de ani, din județul Suceava, care transporta material lemnos.

În urma verificărilor efectuate de către polițiști, s-a constatat faptul că acesta transporta cantitatea de aproximativ 1.5 metri cubi de material lemnos, fără a deține documentele legale de transport sau proveniență.

Tânărul a fost sancționat contravențional pentru abaterea la regimul silvic, iar cantitatea de material lemnos a fost supusă confiscării.

Ministerul Justiției ia în calcul modificarea legislației privind răspundere penală a minorilor. Se va constitui un grup de lucru, a anunțat ministrul Justiției, Radu Marinescu, scrie alba24.ro.

Potrivit oficialului, expunerea minorilor la conținut nociv, adeseori violent, pe rețelele de socializare și accesul facil la substanțe interzise de lege se numără printre cauzele cauzele, directe sau indirecte, ale infracționalității juvenile.

“Crima comisă de minorii din Timiș ne-a șocat pe toți. Am dispus astăzi (luni – n.r.) constituirea unui grup de lucru în cadrul Ministerului de Justiție care să analizeze oportunitatea modificării condițiilor răspunderii penale a minorilor, inclusiv sub raportul vârstei minime prevăzute de lege.

Grupul de lucru va transmite invitații de conlucrare către mai multe instituții și organizații judiciare, medicale, asociații ale profesioniștilor și alte componente ale societății civile. Ne propunem să găsim prin dezbatere răspunsuri profesioniste și adecvate cât mai rapid posibil”, a scris Marinescu, pe pagina sa de Facebook.

Restricții online pentru minori

În opinia ministrului, legea trebuie să aibă în vedere nu doar componenta de sancționare penală, ci și pe cea de prevenire și de educație.

“Problematica infracțiunilor săvârșite de minori este una de mare responsabilitate socială întrucât tinerii sunt viitorul societății noastre. Legea trebuie să urmeze evoluția colectivității și a individului, inclusiv minor, în contextul schimbărilor sociale, economice, tehnologice și de mentalitate. Ea trebuie însă să aibă în vedere nu doar componenta de sancționare penală, ci și pe cea de prevenire și de educație sau de identificare a unor măsuri corecționale extrapenale.

Expunerea minorilor la conținut nociv, adeseori violent, pe rețelele sociale, accesul facil la substanțe interzise de lege, insuficiența unor măsuri de asistență socială și abandonul școlarizării sunt câteva cauze, directe sau indirecte, ale infracționalității juvenile. Toate acestea trebuie abordate și combătute. Este nevoie de o strategie națională integrată privind combaterea infracționalității juvenile și mai ales a minorilor și este momentul să o construim”, a subliniat Radu Marinescu.

Minorii sub 16 ani ar putea fi restricționați la acces pe platformele sociale, după modelul francez.

Legea actuală

Răspunderea penală în legislația actual începe de la vârsta de 14 ani. Pentru adolescenții cu vârstă între 14 și 16 ani, este necesară stabilirea discernământului, notează stirileprotv.ro. Doar minorii care au împlinit vârsta de 16 ani pot fi acum trași la răspundere. Însă pot fi închiși doar cei care sunt recidiviști sau sunt condamnați pentru infracțiuni pedepsite cu cel puțin 7 ani de închisoare.

Printr-o petiție online, se solicită scăderea vârstei minime pentru răspunderea penală, la 10 ani, în cazurile de omor. Aceasta a adunat aproape 300 de semnături.

Crima din Timiș

Doi tineri au fost arestați preventiv vinerea trecută, după ce, alături de un minor în vârstă de 13 ani, care nu răspunde penal, ar fi ucis, incendiat și îngropat un băiat de 15 ani. Aceștia sunt acuzați de procurori de omor calificat, respectiv profanare de cadavre, potrivit Agerpres.

Crima, care a avut loc în contextul unui plan prestabilit, făcut în urmă cu o lună, a avut loc în seara zilei de 19 ianuarie în localitatea Cenei din județul Timiș. Băiatul a murit după ce a fost lovit în mod repetat cu o toporișcă și cu un cuțit. Ulterior, cei trei au profanat cadavrul victimei, dându-i foc, și l-au îngropat în spatele grădinii.

Buletinul electronic va deveni portofel digital până la finalul anului 2026 și va putea fi folosit în mai multe situații din viața de zi cu zi. Cartea de identitate electronică va integra funcții extinse și va putea fi folosită drept card de sănătate și portofoliu digital de diplome.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a explicat că noul document va fi integrat într-un portofel electronic, care va reuni principalele acte necesare în relația cu statul și care este în curs de realizare.

„Este prevăzută finalizarea portofelului electronic până la finalul anului. Atunci, acest wallet va reuni tot ce avem nevoie: diplome, cardul de sănătate, alte acte”, a spus Gheorghiu, într-un interviu acordat marți postului de radio Europa Liberă.

Buletinul electronic va deveni portofel digital

Până în prezent, aproximativ 1,2 milioane de români au obținut cartea de identitate electronică, care include și funcția de semnătură electronică, fără a fi necesară plata unei taxe de eliberare.

Vicepremierul Oana Gheorghiu, care are în atribuții și accelerarea digitalizării în instituțiile publice, a recunoscut că utilizarea cărții electronice este limitată în unele instituții din cauza lipsei echipamentelor necesare – precum cititoare de carduri – și a pregătirii insuficiente a personalului.

„Cartea de identitate va fi folosită în toate instituțiile publice pentru că statul nu se poate sabota pe el însuși și asta vom face”, a afirmat Gheorghiu, adăugând că problemele legate de echipamente și bugete locale vor fi rezolvate.

Cloud-ul guvernamental, infrastructura care susține digitalizarea

Funcționarea completă a serviciilor digitale depinde de finalizarea cloud-ului guvernamental, un proiect esențial pentru interconectarea instituțiilor statului. Potrivit vicepremierului, infrastructura va deveni operațională în cursul verii.

„Trebuia să se încheie. El este aproape finalizat. Am discutat și cu STS și cu ADR, în vara aceasta va fi funcțional”, a precizat Gheorghiu.

Cloud-ul guvernamental este gândit să susțină schimbul de date între instituții și să permită folosirea efectivă a noilor instrumente digitale, inclusiv a portofelului electronic asociat cărții de identitate.

Odată operațional, sistemul va facilita accesul rapid la informații și va simplifica interacțiunea cetățenilor cu administrația publică, va reduce birocrația și va limita situațiile în care cetățenii sunt nevoiți să prezinte documente fizice la ghișee.

Investiție de 130 de milioane de euro

Proiectul beneficiază de finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fondurile disponibile permițând eliberarea a cel puțin trei milioane de cărți de identitate electronice.

Investiția totală este estimată la aproximativ 130 de milioane de euro.

Guvernul intenționează ca, odată cu operaționalizarea cloud-ului și a portofelului electronic, noul document de identitate să devină instrumentul principal de acces la servicii publice digitale.