Părinții copiilor care împlinesc 6 ani până în data de 31 august pot cere în scris amânarea înscrierii la clasa pregătitoare cu maximum un an, “în cazuri justificate”, prevede proiectul metodologiei de înscriere a copiilor în învățământul primar, pus în dezbatere publică vineri, 9 februarie, scrie EDUPEDU.ro. Nu se precizează însă care ar fi cazurile justificate și cum pot fi dovedite. În plus, chiar dacă grupele mare și mijlocie sunt obligatorii, pot fi înscriși la clasa pregătitoare și copiii care nu au fost la grădiniță din “lipsa infrastructurii la nivel local sau au avut domiciliul temporar în străinătate”. Actele necesare pentru înscriere sunt precizate mai jos în articol.
Înscrierea copiilor la clasa pregătitoare este în continuare obligatorie pentru copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până în 31 august 2024 inclusiv, potrivit proiectului metodologiei pus în dezbatere publică de Ministerul Educației.
Totuși, a fost introdusă o excepție: părinții pot face o cerere prin care să ceară amânarea înscrierii cu maximum un an “în cazuri justificate”. Nu se precizează însă care ar fi cazurile justificate și cum pot fi dovedite.
Art. 6 alin (4 ) – La cererea scrisă a părinților/reprezentantului legal, în cazuri justificate, înscrierea în clasa pregătitoare a copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani până la data de 31 august a anului în care se face înscrierea poate fi amânată cu maximum un an.
În plus, chiar dacă grupele mare și mijlocie sunt obligatorii, pot fi înscriși la clasa pregătitoare și copiii care nu au fost la grădiniță din “lipsa infrastructurii la nivel local sau au avut domiciliul temporar în străinătate”.
Amintim, potrivit calendarului înscrierilor, pus în dezbatere publică, școlile sunt obligate din 25 martie să afișeze numărul de locuri și clase clase pregătitoare alocate, inclusiv pe site, dacă există, și pe site-ul inspectoratului școlar județean. Potrivit legii educației, într-o clasă la învățământul primar trebuie să fie în medie, 16 elevi, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 22.
Publicitate
Cât privește informarea părinților, informațiile privind numărul de locuri disponibile vor fi afișate la avizierele școlilor, pe site-ul propriu și pe site-urile Inspectoratelor școlare. De asemenea, la nivel de județ va funcționa un telverde asigurat tot de ISJ, potrivit proiectului.
Școlile trebuie să organizeze acţiuni de promovare a ofertei şcolii pe site sau prin afişare
la avizierul şcolii. Alte informaţii care să permită părinţilor să cunoască activitatea specifică clasei pregătitoare din cadrul unităţii, cum ar fi: posibilitatea organizării procesului de învăţământ în cadrul unei grădiniţe aflate în structura şcolii sau în consorţiu cu şcoala, posibilitatea organizării programului “Şcoala după şcoală”, fotografii ale spaţiului în care se desfăşoară activitatea la clasa pregătitoare.
Cererile pot fi depuse prin email, poștă sau la sediul școlii.
Condiții pentru înscrierea la clasa pregătitoare
Art. 5
(1) Părinţii ai căror copii au urmat învăţământul preşcolar și care împlinesc în anul curent vârsta de 6 ani până la data de 31 august inclusiv au obligaţia de a înscrie copiii în învăţământul primar în clasa pregătitoare, în conformitate cu prevederile legii şi ale prezentei metodologii.
(2) Pentru motive întemeiate, cum ar fi: boala, lipsa infrastructurii la nivel local, domiciliul
temporar în străinătate, se pot înscrie în clasa pregătitoare şi copiii menționați la alin.(1) care nu au urmat învățământul preșcolar.
Art. 6
(1) Părinţii ai căror copii împlinesc în anul curent vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31
decembrie inclusiv pot să îşi înscrie copiii în învăţământul primar, în clasa pregătitoare, dacă
nivelul lor de dezvoltare este corespunzător.
(2) În situaţia copiilor menţionaţi la alin. (1) care au frecventat grădiniţa, înscrierea în clasa
pregătitoare se face la solicitarea scrisă a părinţilor, în baza recomandării eliberate de unitatea de învăţământ cu nivel preşcolar; în situația copiilor menționați la alin (1), dar care se află în situația menționată la art. 5 (2), recomandarea se eliberează de către centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumite în continuare CJRAE/CMBRAE sau de către o structură de la nivelul unei/unor unităţi de învăţământ desemnate în acest sens de către ISJ/ISMB. Solicitarea de eliberare a recomandării, prevăzută în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta metodologie, poate fi depusă direct la unitatea de învăţământ sau transmisă prin poştă/mijloace electronice. La solicitarea părintelui, unitatea de învăţământ cu nivel preşcolar poate transmite recomandarea şi prin poştă cu confirmare de primire sau prin mijloace electronice.
(3) Părinţii ai căror copii împlinesc în anul curent vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie inclusiv care nu optează pentru înscrierea copiilor în clasa pregătitoare pentru următorul an şcolar sau ai celor al căror nivel de dezvoltare nu este corespunzător pentru parcurgerea cu succes a clasei pregătitoare vor fi consiliaţi în vederea înscrierii copiilor la grădiniță, în grupa mare.
(4) La cererea scrisă a părinților/reprezentantului legal, în cazuri justificate, înscrierea în clasa pregătitoare a copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani până la data de 31 august a anului în care se face înscrierea poate fi amânată cu maximum un an.
Evaluarea dezvoltării copiilor care nu îndeplinesc vârsta de 6 ani până în 31 august
Art. 7
(1) Evaluarea dezvoltării copiilor, menţionată la art. 6 alin. (1), se efectuează de către centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE/CMBRAE) doar în situaţia copiilor care nu au frecventat grădiniţa sau care s-au întors din străinătate.
(2) Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de înscriere a copiilor în învăţământul primar,
denumită în continuare Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti, poate decide organizarea activităţii de evaluare a dezvoltării copiilor în locaţii accesibile, pentru a evita deplasarea pe distanţe lungi a copiilor şi a părinţilor acestora.
(3) Părinţii copiilor menţionaţi la alin. (1) depun/transmit prin e-mail sau prin poştă la
CJRAE/CMBRAE cererea-tip în care se solicită evaluarea copilului în vederea stabilirii nivelului de dezvoltare a acestuia, prevăzută în anexa nr. 2 la prezenta metodologie
(4) Perioada de desfăşurare a activităţii de evaluare a dezvoltării copiilor, efectuată de
CJRAE/CMBRAE, precum şi adresele acestor instituţii la care se desfăşoară evaluarea sunt afişate la avizierul şi pe site-ul unităţilor de învăţământ, CJRAE/CMBRAE şi al inspectoratului şcolar. Activitatea va fi realizată în intervalul orar 10.00 – 18.00, în baza unei programări telefonice, astfel încât programul de desfăşurare să poată fi adaptat în funcţie de solicitări.
(5) Rezultatul evaluării dezvoltării copilului este comunicat în scris, prin e-mail sau prin poştă, cu confirmare de primire, după caz, sau este înmânat direct părintelui/tutorelui legal
instituit/reprezentantului legal care a solicitat evaluarea. Rezultatul evaluării nu poate fi contestat şi are caracter confidenţial.
(6) Unităţile de învăţământ care şcolarizează la nivel preşcolar şi CJRAE/CMBRAE transmit
Comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti listele nominale ale copiilor cărora li s-au eliberat
recomandări, respectiv procesele-verbale cu numele copiilor şi rezultatele evaluării, după caz.
Înscrierea copiilor cu CES la clasa pregătitoare
Art. 8
(1) La solicitarea scrisă a părinţilor/reprezentanţilor legali pot fi înscrişi în învăţământul de masă în clasa pregătitoare şi copiii cu cerințe educaționale speciale (CES), cu vârste cuprinse între 6 şi 8 ani până la data de 31 august a anului în care se face înscrierea.
(2) În clasa pregătitoare din învăţământul special sunt înscrişi copiii cu CES care împlinesc vârsta de 8 ani până la data de 31 august a anului în care se face înscrierea.
(3) Înscriere copiilor menționați al alin.(1) și (2) se face pe baza certificatului de orientare școlară și profesională emis de către CJRAE/CMBRAE.
Art. 35
(1) Copiii cu cerinţe educaţionale speciale pot fi înscrişi în şcolile de masă, în conformitate cu
prevederile prezentei metodologii.
(2) În situaţiile în care orientarea şcolară impune înscrierea în învăţământul special, părinţii se
adresează şcolii de circumscripţie sau CJRAE/CMBRAE, de la care primesc informaţiile necesare pentru înscrierea în învăţământul special.
Art. 36
(1) Înscrierea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale în învăţământul special se face direct la unitatea de învăţământ specială, cu documentele prevăzute de prezenta metodologie, la care se adaugă documentul care atestă orientarea către învăţământul special.
(2) Comisiile de înscriere din unităţile de învăţământ special completează cererile-tip de înscriere direct în aplicaţia informatică.
(3) Validarea cererilor-tip de înscriere se realizează conform modalităţii prevăzute la art. 15 alin. (4) şi (5).
(4) Toţi copiii care au orientarea şcolară pentru învăţământul special vor fi înmatriculaţi conform solicitării.
Stabilirea numărului de locuri și clase în școli
Art. 9
(1) Toţi copiii ai căror părinţi solicită înscrierea în clasa pregătitoare la şcoala de circumscripţie sunt înmatriculaţi la unitatea de învăţământ solicitată.
(2) Pe locurile libere se înscriu şi, ulterior, se înmatriculează copiii care provin din alte
circumscripţii şcolare, inclusiv din alte localităţi, în conformitate cu solicitările părinţilor şi cu
prevederile prezentei metodologii.
(3) În sensul prezentei metodologii, numărul locurilor libere la clasa pregătitoare este stabilit ca diferenţă între numărul de locuri alocate pentru clasa pregătitoare şi numărul de copii din circumscripţie care trebuie înscrişi la acel nivel de clasă.
Criterii de departajare generale dacă sunt mai mulți copii înscriși decât locuri
Art. 10
(1) În situaţia în care într-o unitate de învăţământ numărul cererilor de înscriere primite de la
părinţi al căror domiciliu se află în afara circumscripţiei şcolare este mai mare decât numărul de locuri libere definit conform art. 9 alin. (3), se aplică criterii de departajare generale şi specifice, stabilite în conformitate cu prevederile prezentei metodologii.
(2) Criteriile generale de departajare care se aplică în situaţia prevăzută la alin. (1) sunt
următoarele:
a) existenţa unui certificat medical de încadrare în grad de handicap a copilului;
b) existenţa unui document care dovedeşte că este orfan de ambii părinţi. Situaţia copilului în raport cu care s-a instituit o măsură de protecție specială, potrivit Legii nr 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare, se asimilează situaţiei copilului orfan de ambii părinţi;
c) existenţa unui document care dovedeşte că este orfan de un singur părinte;
d) existenţa unui frate/a unei surori înmatriculat/înmatriculate în unitatea de învăţământ
respectivă.
(3) În cazul în care numărul cererilor de înscriere din afara circumscripţiei şcolare este mai mare decât numărul de locuri libere, repartizarea copiilor se face în ordinea descrescătoare a numărului de criterii generale de departajare cumulate de către fiecare copil: se repartizează la început copiii care îndeplinesc trei dintre criteriile menţionate la alin. (2), apoi copiii care îndeplinesc două dintre criterii şi, în final, copiii care îndeplinesc doar unul dintre criteriile menţionate la alin. (2).
(4) În caz de egalitate pe ultimele locuri, pentru copiii care îndeplinesc acelaşi număr de criterii generale de departajare, ordinea de prioritate a criteriilor este cea menţionată la alin. (2).
(5) Criteriile specifice de departajare sunt elaborate de fiecare unitate de învăţământ şi se aplică în situaţia prevăzută la alin. (1), după aplicarea criteriilor generale menţionate la alin.
(2). Pentru criteriile specifice stabilite, unitatea de învăţământ indică documentele doveditoare pe care părintele trebuie să le depună în momentul completării/validării cererii-tip de înscriere.
(6) Criteriile specifice de departajare stabilite de unitatea de învăţământ trebuie să ţină cont de faptul că toţi copiii au drepturi egale de acces la educaţie, indiferent de condiţia socială şi materială, de sex, rasă, naţionalitate, confesiune, şi nu pot include existenţa unor liste de preînscrieri, organizate în afara calendarului înscrierii, sau orice alte proceduri care nu respectă spiritul şi litera prezentei metodologii.
(7) În cazul în care la o unitate de învăţământ, pe ultimul loc liber, este înmatriculat un copil din altă circumscripţie şcolară, fratele său geamăn/sora sa geamănă este admis/admisă la aceeaşi unitate de învăţământ, peste numărul de locuri alocat.
Art. 11
(1) Criteriile specifice de departajare menţionate la art. 10 alin. (5) sunt elaborate în urma
consultării cadrelor didactice şi a partenerilor sociali – sindicate, consiliul reprezentativ al
părinţilor/asociaţia de părinţi – şi sunt aprobate de consiliul de administraţie al unităţii de
învăţământ, după verificarea existenţei unor circumstanţe discriminatorii de către consilierul juridic al inspectoratului şcolar.
(2) Criteriile specifice de departajare se fac publice, la data menţionată în Calendarul înscrierii în învăţământul primar, prin afişare la sediul unităţii de învăţământ. După această dată, modificarea ori adăugarea altor criterii specifice de departajare este interzisă.
Informarea părinților privind procedura de înscriere
Art. 12
(1) Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti asigură:
a) instituirea şi funcţionarea unei linii telverde, care va funcţiona până la sfârşitul perioadei de înscriere, prevăzută în Calendarul înscrierii în învăţământul primar, la care părinţii/tutorii legal instituiţi/reprezentanţii legali şi alte persoane interesate pot obţine, gratuit, informaţii referitoare la înscrierea copiilor în învăţământul primar;
b) afişarea tuturor informaţiilor referitoare la înscrierea în învăţământul primar, inclusiv
circumscripţiile şcolare şi planul de şcolarizare, la fiecare unitate de învăţământ din judeţ, precum şi pe site-ul inspectoratului şcolar.
(2) Inspectoratele şcolare postează pe site-ul instituţiei, pe prima pagină, la rubrica “Înscrierea în învăţământul primar pentru anul …”, următoarele date:
a) informaţii cu privire la circumscripţiile şcolare pentru fiecare unitate de învăţământ:
denumirea şi adresa unităţii de învăţământ, străzile/adresele arondate unităţii de învăţământ,
numărul de clase pregătitoare alocate, adresa site-ului unităţii de învăţământ (pentru unităţile care au site), în format standard;
b) informaţii cu privire la linia telverde, instituită la nivelul inspectoratului şcolar: numărul de
telefon telverde, data de la care acesta este funcţional, programul de funcţionare, alte informaţii utile;
c) Metodologia de înscriere a copiilor în învăţământul primar şi calendarul înscrierii;
d) modalitatea de stabilire a numărului de locuri libere;
e) criteriile de departajare generale şi specifice care sunt utilizate în cazul în care numărul de
opţiuni pentru respectiva unitate de învăţământ este mai mare decât numărul de locuri libere.
(3) Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti coordonează organizarea şedinţelor de
informare şi consiliere a părinţilor copiilor înscrişi la grădiniţă şi care încep învăţământul primar în următorul an şcolar şi iau toate măsurile pentru comunicarea către mijloacele de comunicare în masă a informaţiilor legate de înscrierea în învăţământul primar, inclusiv posibilitatea de informare la linia telverde şi numărul acesteia.
(4) Toate unităţile de învăţământ în care se va desfăşura activitatea clasei pregătitoare în
următorul an şcolar au obligaţia de a oferi informaţii referitoare la procedura de înscriere a copiilor în învăţământul primar şi de a organiza acţiuni de promovare a ofertei şcolii pe site sau prin afişare la avizierul şcolii.
(5) Fiecare unitate de învăţământ încarcă pe site-ul propriu, dacă există, pe lângă denumirea şi adresa unităţii de învăţământ, străzile/adresele arondate unităţii de învăţământ, numărul de clase pregătitoare alocate, modalitatea de stabilire a numărului de locuri libere, criteriile de departajare generale şi specifice care sunt utilizate în cazul în care numărul de opţiuni pentru respectiva unitate de învăţământ este mai mare decât numărul de locuri libere, precum şi alte informaţii care să permită părinţilor să cunoască activitatea specifică clasei pregătitoare din cadrul unităţii, cum ar fi: posibilitatea organizării procesului de învăţământ în cadrul unei grădiniţe aflate în structura şcolii sau în consorţiu cu şcoala, posibilitatea organizării programului “Şcoala după şcoală”, fotografii ale spaţiului în care se desfăşoară activitatea la clasa pregătitoare. Pentru asigurarea protecţiei datelor personale, în fotografiile care sunt postate pe site nu trebuie să apară persoane.
(6) În situaţia în care unităţile de învăţământ nu au site propriu, informaţiile menţionate la alin. (5) vor fi încărcate pe site-ul inspectoratului şcolar.
Procedura de înscriere în învăţământul primar – Actele necesare
Art. 13
(1) Înscrierea în învăţământul primar se face prin depunerea unei cereri-tip de înscriere însoţite de documente justificative.
(2) Cererea-tip de înscriere se poate completa online, transmite prin e-mail, prin poştă sau se poate depune la secretariatul unităţii de învăţământ la care părintele doreşte înscrierea copilului, în perioada prevăzută de Calendarul înscrierii în învăţământul primar.
(3) În situaţia completării online a cererii de înscriere sau a transmiterii prin e-mail sau prin
poştă, părintele va transmite unităţii de învăţământ declaraţia-tip pe propria răspundere, prevăzută în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezenta metodologie, cu privire la veridicitatea informaţiilor completate în cerere, respectiv recomandarea de înscriere în clasa pregătitoare, în situaţia menţionată la art. 6 alin. (1).
(4) Validarea cererii-tip de înscriere este obligatorie şi se face la unitatea de învăţământ la care părintele solicită înscrierea sau prin intermediul mijloacelor electronice şi constă în compararea datelor introduse în aplicaţia informatică cu documentele transmise de către părinte. Prezentarea de înscrisuri false se pedepseşte conform legii şi atrage pierderea locului obţinut prin fraudă.
(5) În situaţia depunerii cererii-tip de înscriere şi a documentelor justificative direct la unitatea de învăţământ, verificarea şi validarea datelor introduse se fac în prezenţa părintelui şi a cel puţin unui membru din comisia de înscriere, conform programării realizate de către unitatea de învăţământ.
(6) În perioada prevăzută de Calendarul înscrierii în învăţământul primar, conducerea unităţii de învăţământ asigură prezenţa unui număr suficient de persoane din comisia de înscriere şi stabileşte programul de lucru al comisiei în schimburi, atât în program de dimineaţă, cât şi de după-amiază, în intervalul orar 8.00 – 18.00 (luni – joi), respectiv 8.00 – 17.00 (vineri), pentru a sprijini participarea părinţilor la procedurile de completare/validare a cererilor-tip de înscriere.
(7) Conducerea unităţii de învăţământ şi inspectoratul şcolar se asigură că programul de
completare/validare a cererilor-tip de înscriere în învăţământul primar este adaptat solicitărilor părinţilor, permite procesarea tuturor solicitărilor şi asigură fluenţa procedurilor, evitând aglomeraţia.
(8) În vederea asigurării fluenţei procedurilor şi a evitării aglomeraţiei, unităţile de învăţământ
asigură inclusiv posibilitatea de programare telefonică a părinţilor pentru completarea şi/sau
validarea cererilor-tip de înscriere. Numărul de telefon la care părinţii pot apela este afişat la
avizierul unităţii de învăţământ, pe site-ul acesteia, dacă există, şi pe site-ul inspectoratului şcolar.
(9) Unităţile de învăţământ informează părinţii că ordinea în care se programează telefonic
pentru completarea şi/sau validarea cererilor-tip de înscriere sau în care se prezintă pentru
completarea şi/sau validarea cererilor-tip de înscriere nu presupune crearea unei liste de
preînscriere şi/sau acordarea unei priorităţi la înscriere. Informaţia este afişată la secretariatul unităţii de învăţământ, la avizierul acesteia şi pe site-ul şcolii, dacă acesta există, şi este comunicată direct părinţilor la momentul programării telefonice sau al prezentării pentru completarea/validarea cererii-tip de înscriere.
Etapele de înscriere
Sunt 2 etape de înscriere, fiecare are mai multe faze.
Prima etapă de înscriere
Procesarea cererilor-tip de înscriere se face în ordine, respectând următoarele priorităţi:
a) în prima fază sunt admişi la şcoala de circumscripţie copiii ai căror părinţi au solicitat acest lucru în cererea-tip de înscriere. Repartizarea acestora conform solicitării din cererea-tip de înscriere se realizează cu ajutorul aplicaţiei informatice;
b) în a doua fază se procesează cererile părinţilor care solicită înscrierea la o altă unitate de
învăţământ decât şcoala de circumscripţie, pe locurile rămase libere. Admiterea sau respingerea cererilor acestora se realizează la nivelul comisiei de înscriere din unităţile de învăţământ, prin aplicarea criteriilor generale şi specifice de departajare, iar listele finale sunt validate de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ;
c) în a treia fază sunt admişi la şcoala de circumscripţie copiii ai căror părinţi au solicitat
înscrierea la o altă unitate de învăţământ decât şcoala de circumscripţie, dar nu au fost înmatriculaţi, din lipsă de locuri. Repartizarea acestora se realizează cu ajutorul aplicaţiei informatice, dacă în cererea-tip de înscriere a fost bifată opţiunea de înscriere la şcoala de circumscripţie, în cazul neadmiterii la şcoala solicitată.
În a doua fază de înscriere, în cazul în care numărul solicitărilor este mai mare decât numărul locurilor libere, comisia de înscriere din unitatea de învățământ aplică criteriile de departajare generale și apoi, dacă este necesar, pe cele specifice, în vederea stabilirii candidaților care vor fi admiși.
Art. 18
(1) În prima fază, cu ajutorul aplicaţiei informatice, toţi copiii ai căror părinţi au solicitat
înscrierea la şcoala de circumscripţie sunt înmatriculaţi conform opţiunii.
(2) După încheierea primei faze, Comisia naţională comunică comisiilor de înscriere din unităţile de învăţământ locurile rămase libere, stabilite în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (3).
Art. 19
(1) În a doua fază de înscriere, în conformitate cu Calendarul înscrierii în învăţământul primar
şi cu programul afişat, la fiecare unitate de învăţământ la care au rămas locuri libere, comisia de înscriere din unitatea de învăţământ analizează cererile-tip de înscriere şi documentele
depuse/transmise de părinţii copiilor care au domiciliul în afara circumscripţiei şcolare.
(2) În cazul în care numărul solicitărilor este mai mic sau egal cu numărul locurilor libere,
comisia de înscriere validează înscrierea copiilor respectivi în unitatea de învăţământ, fără nicio restricţie.
(3) În cazul în care numărul solicitărilor este mai mare decât numărul locurilor libere, comisia
de înscriere din unitatea de învăţământ aplică criteriile de departajare generale şi apoi, dacă este necesar, pe cele specifice, în vederea stabilirii candidaţilor care vor fi admişi.
Art. 20
(1) Până la data precizată în calendarul înscrierii, comisia de înscriere în învăţământul primar
din fiecare unitate de învăţământ la care au rămas locuri libere după prima fază procesează cererile părinţilor copiilor proveniţi din alte circumscripţii şcolare şi stabileşte lista copiilor care sunt înmatriculaţi la unitatea de învăţământ în clasa pregătitoare. Decizia se ia în funcţie de numărul de locuri libere, de numărul de cereri şi pe baza criteriilor de departajare.
(2) La solicitarea unităţilor de învăţământ, consiliile de administraţie ale inspectoratelor şcolare pot aproba, în situaţii excepţionale, depăşirea efectivelor maxime stabilite de lege pentru clasele pregătitoare la care numărul solicitărilor de înscriere ale părinţilor proveniţi din alte circumscripţii şcolare este mare, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (6) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
Asta înseamnă potrivit legii, că în situații excepționale, pentru cazurile în care se solicită depășirea cu peste 2 beneficiari primari a numărului maxim, aprobarea va fi dată de Ministerul Educației, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului.
Art. 21
(1) În a treia fază a primei etape de înscriere, cu ajutorul aplicaţiei informatice, se procesează cererile părinţilor care iniţial au solicitat înscrierea copiilor la altă unitate de învăţământ decât la şcoala de circumscripţie, dar aceştia nu au fost admişi, din lipsă de locuri, şi au optat, în cererea tip de înscriere, pentru întoarcerea la şcoala de circumscripţie.
(2) Având în vedere că locurile copiilor menţionaţi la alin. (1) au fost rezervate la şcoala de
circumscripţie până la această fază, toţi copiii din circumscripţia şcolară ai căror părinţi au optat în cererea-tip de înscriere pentru întoarcerea la şcoala de circumscripţie, în cazul în care nu au fost admişi la şcoala solicitată iniţial, sunt înmatriculaţi la şcoala de circumscripţie.
Art. 22
(1) La încheierea primei etape de înscriere, aplicaţia informatică stabileşte numărul de locuri
disponibile la fiecare unitate de învăţământ.
(2) La încheierea primei etape de înscriere, se consideră locuri disponibile, pe lângă locurile
rămase neocupate după a doua fază de repartizare, şi locurile copiilor din circumscripţia şcolară respectivă care au fost înmatriculaţi la o altă şcoală, în faza a doua de înscriere, sau care nu s-au înscris în nicio unitate de învăţământ în această etapă.
Art. 23
(1) Lista candidaţilor înmatriculaţi după prima etapă se afişează la fiecare unitate de învăţământ şi pe site-ul inspectoratului şcolar, conform Calendarului înscrierii în învăţământul primar. Lista conţine numele şi prenumele candidaţilor înmatriculaţi.
(2) Locurile disponibile de la toate unităţile de învăţământ din judeţ/municipiul Bucureşti,
stabilite în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (2), sunt afişate la fiecare unitate de învăţământ care şcolarizează clasa pregătitoare şi pe site-ul inspectoratului şcolar, pentru informarea părinţilor.
(3) Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti afişează situaţia completării locurilor la fiecare unitate de învăţământ, numărul de locuri disponibile în sensul art. 22 şi numărul copiilor neînscrişi după prima etapă.
(4) Informaţiile menţionate la alin. (3) se afişează pe site-ul inspectoratului şcolar, precum şi la fiecare unitate de învăţământ.
A doua etapă de înscriere în învăţământul primar
Art. 24
(1) Părinţii copiilor care nu au fost cuprinşi într-o unitate de învăţământ în prima etapă de
înscriere sau care nu au participat la această etapă completează o nouă cerere-tip de înscriere în cea de-a doua etapă, pentru locurile disponibile.
(2) Cererile-tip de înscriere pot fi completate doar pentru unităţile de învăţământ la care există locuri disponibile, afişate conform prevederilor art. 23. Unităţile de învăţământ care nu mai au locuri disponibile nu pot primi cereri-tip de înscriere în învăţământul primar în etapa a doua, iar opţiunile online pentru aceste unităţi de învăţământ sunt respinse de aplicaţia informatică.
(3) În cererea-tip de înscriere pentru etapa a doua, părinţii completează, în ordinea descrescătoare a preferinţelor, maximum trei opţiuni pentru unităţi de învăţământ la care mai există locuri disponibile. Art. 25
(1) Părinţii copiilor menţionaţi la art. 24 depun/transmit cererea-tip de înscriere în învăţământul primar online sau la secretariatul şcolii aflate pe prima poziţie din cele 3 opţiuni exprimate pentru etapa a doua.
(2) Completarea cererii-tip de înscriere se face în perioada prevăzută de calendarul înscrierii
pentru etapa a doua, prin introducerea în aplicaţia informatică a datelor furnizate de părinte.
(3) Validarea cererii-tip de înscriere se face la unitatea de învăţământ aflată pe prima poziţie din cele 3 opţiuni exprimate pentru etapa a doua, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii. Modalitatea de validare este cea prevăzută la art. 15 alin. (3) – (5).
Art. 26
(1) După încheierea perioadei de completare şi validare a cererilor-tip de înscriere depuse pentru a doua etapă de înscriere, unităţile de învăţământ analizează şi soluţionează cererile părinţilor, aplicând o procedură specifică elaborată de inspectoratul şcolar şi aprobată de consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, pe baza criteriilor generale şi a celor specifice de departajare, în limita locurilor disponibile.
(2) Procedura specifică menţionată la alin. (1) este comunicată prin afişare la unităţile de
învăţământ şi pe site-ul inspectoratului şcolar, conform Calendarului înscrierii în învăţământul
primar.
(3) Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti are obligaţia de a informa ME cu privire la
procedura specifică menţionată la alin. (1).
Art. 27
La încheierea operaţiilor menţionate la art. 26, conform Calendarului înscrierii în învăţământul
primar, se afişează lista cuprinzând numele şi prenumele candidaţilor înmatriculaţi la fiecare
unitate de învăţământ.
Art. 28
(1) În situaţia în care mai există copii care nu au fost încă înscrişi la nicio unitate de învăţământ, inspectoratul şcolar centralizează şi soluţionează cererile părinţilor acestor copii.
(2) Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti asigură cuprinderea în clasa pregătitoare a
copiilor care nu au fost încă înscrişi la nicio unitate de învăţământ, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii, în funcţie de opţiunile părinţilor, de numărul de locuri disponibile, stabilite conform prevederilor Ordinului ministrului educației nr. 6756/2023 pentru aprobarea Metodologiei privind depăşirea efectivelor formaţiunilor de antepreşcolari, preşcolari sau elevi din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, şi de criteriile de departajare anunţate conform prezentei metodologii.
(3) Pentru rezolvarea situaţiilor menţionate la alin. (1), Comisia judeţeană/a municipiului
Bucureşti utilizează locurile disponibile, stabilite conform art. 22.
(4) Ocuparea locurilor disponibile se face în ordinea stabilită, prin aplicarea criteriilor de
departajare generale şi specifice prevăzute în prezenta metodologie.
(5) Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti asigură informarea publicului interesat referitor la procedurile ce trebuie aplicate şi la calendarul depunerii/transmiterii şi soluţionării cererilor de înscriere ale părinţilor menţionaţi la alin. (1).
Art. 29
Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti rezolvă, în a doua etapă de înscriere, precum şi
ulterior prevederilor Calendarului înscrierii în învăţământul primar, orice altă situaţie referitoare la înscrierea în învăţământul primar, având în vedere, cu prioritate, interesul superior al copilului.
Art. 49
Prezentarea de înscrisuri false la înscrierea în clasa pregătitoare se pedepseşte conform legii şi atrage pierderea locului obţinut prin fraudă.
Art. 50
Persoanele vinovate de transcrierea eronată, deliberată, a datelor personale ale copiilor sau de nerespectarea prevederilor prezentei metodologii vor fi sancţionate disciplinar, administrativ, civil sau penal, după caz.
Art. 51
(1) Se interzice unităţilor de învăţământ de stat să instituie taxe sau să solicite părinţilor alte
foloase pentru a realiza înscrierea copiilor în clasa pregătitoare.
(2) Se interzice colectarea sau favorizarea acţiunii de colectare a unor fonduri materiale sau
băneşti de la părinţii care solicită înscrierea copiilor în învăţământul primar.
(3) Personalul din învăţământ care, în procesul de înscriere a copiilor în clasa pregătitoare,
săvârşeşte fapte de natură penală sau care manifestă neglijenţă în îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin este sancţionat în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
(4) Constituirea formaţiunilor de elevi în clasa pregătitoare se face după finalizarea procesului de înscriere, conform calendarului, în baza Procedurii de distribuție aleatorie a elevilor în formațiunile de studiu, aprobate de consiliul de administraţie, cu respectarea criteriilor de transparenţă, echitate, nondiscriminare şi incluziune.
Art. 52
(1) Unităţile de învăţământ cu program integrat de artă şi sportiv care, potrivit reglementărilor în vigoare, pot organiza programul integrat începând cu învăţământul primar pot şcolariza elevi în învăţământul de artă şi sportiv începând cu clasa I.
(2) Înscrierea copiilor în clasa I cu program integrat de artă şi sportiv se face în conformitate cu legislaţia în vigoare care reglementează organizarea şi funcţionarea învăţământului vocaţional de arte şi sportiv.
(3) În scopul asigurării continuităţii şcolarizării copiilor într-o unitate de învăţământ, respectiv
formaţiune de studiu, unităţile de învăţământ menţionate la alin. (1) care au în ofertă clasă
pregătitoare pot organiza testarea aptitudinilor copiilor care ar putea parcurge, începând cu clasa I, program integrat de artă sau sportiv, chiar înainte de înscrierea acestora la clasa pregătitoare.
(4) Înscrierea în clasa pregătitoare la unităţile de învăţământ menţionate la alin. (3) se face în
prima etapă de înscriere.
(5) Copiii care nu promovează testele de aptitudini menţionate la alin. (3), dar care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta metodologie, pot fi înscrişi în clasa pregătitoare în unitatea de învăţământ respectivă. În acest caz, părinţii vor fi informaţi că şcolarizarea copiilor în clasa I în cadrul aceloraşi formaţiuni de studiu este condiţionată de promovarea testelor de aptitudini după parcurgerea clasei pregătitoare.
Art. 53
(1) Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti monitorizează şi controlează activitatea
comisiilor de înscriere și distribuire a elevilor din unităţile de învăţământ, verificând respectarea legalităţii, a transparenţei şi a prevederilor prezentei metodologii, inclusiv documentele elaborate de comisiile de înscriere și distribuire a elevilor din unităţile de învăţământ sau documentele depuse pentru înscrierea copiilor în clasa pregătitoare, şi ia măsurile care se impun pentru respectarea legalităţii şi asigurarea drepturilor egale pentru toţi copiii.
(2) La cererea scrisă a părintelui, adresată Comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, ISJ/ISMB soluţionează, în interesul superior al copilului, situaţiile excepţionale care necesită amânarea înscrierii în învăţământul primar sau pe cele care nu se încadrează în Calendarul înscrierii în învăţământul primar.
(3) În situaţia în care validarea cererii-tip de înscriere se face în baza declaraţiei pe propria
răspundere, părinţii au obligaţia de a prezenta în format fizic documentele care au stat la baza înscrierii în învăţământul primar în termen de maximum două săptămâni de la începerea cursurilor.
Metodologie înscriere a copiilor în învățământul primar – proiect
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Trei suspecți REȚINUȚI: Poliția olandeză a reținut trei suspecți în dosarul jafului de la muzeul din Olanda.”După o vânătoare intensivă de patru zile, poliția a arestat trei bărbați în Olanda de Nord pentru spectaculosul furt de aur din Muzeul Drents din Assen, sâmbătă dimineață, informează alba24.ro.
Nu se știe încă dacă comorile furate au fost recuperate” scrie presa olandeză.
Informația a fost confirmată oficial de Muzeul din Drents.
”Suntem foarte fericiți de veștile pline de speranță despre arestările din Olanda de Nord. Avem un mare respect pentru serviciile de investigație care au tratat acest caz teribil atât de adecvat și așteptăm cu nerăbdare evoluții ulterioare. Găsirea intacte a operelor de artă furate ar fi un pas fantastic pentru toți cei implicați, nu doar pentru noi, ci mai ales pentru poporul român au precizat reprezentanții muzeului.
Suspecții au fost arestați în Heerhugowaard.
Reamintim că doi bărbați au aruncat în aer un zid al muzeului din Assen sâmbătă dimineață cu ajutorul explozibilului.
În mai puțin de trei minute au dispărut cu coiful de aur de la Cotofenești și trei brățări dacice de aur.
Publicitate
O echipă de aproximativ 30 până la 35 de polițiști și specialiști lucrează la jaf încă de sâmbătă dimineață.
Presiunea asupra poliției a fost enormă, notează jurnaliștii olandezi. Au fost implicat forțe multinaționale. Polițiștii au vizionat înregistrări de pe camerele de supraveghere, atât din zilele anterioare jafului, cât și din ziua respectivă.
De asemenea, au vizionat imaginile de pe camerele din zonă, dar și de pe autostrăzi. încercând să afle traseul hoților.
Duminică, poliția a anunțat că tâlharii au folosit un Volkswagen Golf care fusese furat în Alkmaar.
Luni, în zona din apropiere au fost găsite două ciocane care, potrivit poliției, au fost folosite în jaf.
Marți seară, polițiștii au declarat cu mare certitudine în programul de televiziune Opsporing Verzocht că vinovații provin din Olanda de Nord.
În cele din urmă, miercuri, poliția a arătat noi imagini ale unui suspect într-un magazin de hardware din Assen.
Suspect în dosarul furtului de la Muzeul din Olanda. Fotografie dată publicității de autoritățile olandeze
Miercuri, trei suspecți au fost REȚINUȚI.
Printre cele mai interesante piese din expoziția de la Muzeul din Drents (Olanda), jefuit în urmă cu două zile, se află și Tezaurul dacic de la Lupu, dar și un colier braconat, recuperat de autorități, găsit la Cetatea de la Căpâlna, care însă nu au fost atinse.
O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
TREIZECI DE ANI DE „QUADRAT”
Editura „Quadrat” din Botoşani a împlinit 30 de ani. Pentru mine a rămas mereu un mister modalităţile de a alege numele unei edituri. Probabil că Dumitru Ivan a apelat la simbolul geometric al unei ferestre pătrate. Citeam de curând o explicaţie a lui Mircea Moţ: „”o fereastră pătrată, şi nu numai, chiar dreptunghiulară, trimite la „receptivitatea terestră”. Patru laturi şi patru puncte trimit la totalitatea lumii”. Platon spunea că „alături de cerc, pătratul întruchipează frumuseţea şi perfecţiunea”. Pitagora punea pătratul în legătură cu cifra patru, care „este asociatăcu dreptatea, completitudinea şi împlinirea”. Poate că Dumitru Ivan, poetul Dumitru Ignat şi tipograful Ion Siritean au pornit de la alte considerente. Pentru a pune în evidenţă acest eveniment, Dumitru Ivan a publicat volumul „În pagini de carte” (Editura „Quadrat”, Botoşani, 2024). Interesant este capitolul intitulat „Inventarul Bibliotecii „Quadrat” care cuprinde 510 volume, ceea ce înseamnă un ritm de aproximativ 17 cărţi pe an publicate sun egida editurii. Primele trei volume au fost semnate de Constantin Rusu („Cântecul iubirii”, Dr. Nicolae Vlad („Psihopatiile în semnificaţia clinică şi relaţională” şi Constantin Cojocariu (De-a lungul anilor: Dascăli şi elevi”), iar ultimele trei volume de Andreea Buiuc-Ţipişcă („Am scris despre tine”), Dumitru Ivan („În pagini de carte”) şi Ovidiu Chelaru („Memento Mori” nr. 12). Parcurgând lista, putem constata, după cum afirmă şi Dumitru Ivan, că „sub egida Editurii „Quadrat” au apărut lucrări din domeniul medicinii, istorie şi monografie, romane şi evocări, poezii şi epigrame, cărţi didactice, critică şi istorie literară, lucrări cu conţinut tehnic, note de călătorie.”
Volumul conţine şi 13 cronici semnate de Dumitru Ivan la cărţile diferiţilor autori editaţi la „Quadrat., din care reţin câte o apreciere : Simion Postea („timpul evocat şi-a pus amprenta sumbră o perioadă importantă din viaţa celor care pe atunci simţeau acut nevoia de a creşte în linişte, pace şi bunăstare materială”), Gică Manole („pune sub lupă o scurtă dar densă perioada din Istoria Patriei, interval de timp marcat de prezenţa generalului Ion Antonescu”), Mihai Matei („autorul cărţii ne preumblă prin zona de excelentă frumuseţe” a Neamţului), Ion Ilie („te simţi angajat în străbaterea labirintului în care munca era urmată de aroma roadelor pe care artistul în devenire învăţase să le aştepte”), Octavian Vitcu („simţim cum sentimentul dragostei faţă de locul natal capătă dimensiuni şi se înalţă deasupra tuturor lucrurilor”), Clemenţa Vasilică Ciubotariu („autoarea prezintă relaţia suflet-gând, exprimă consideraţii despre poezie, creaţie şi gânduri, subliniind importanţa creaţiei divine”), Maria Panciuc Bucătaru („autoarea reprezentând pentru mine o materializare certă a creatorului sincer şi responsabil”, Simona-Luminiţa Ştefan („prin munca sa trece dincolo de limitele programei şcolare, studiile sale, sistematizările şi transpunerile mai apoi în pagini de carte ale unor teme devenind piloni luminoşi pe traseul ascendent în predarea literaturii române”), Constantin Timofte („presară într-un închipuit dialog imagini de neuitat ce i-au înfrumuseţat anii copilăriei renăscute în zilele prezentului”), Filaret Prisăcaru („album cu valoare numismatică, istorică şi artistică”) etc.
Cititorii mai pot găsi şi un laudaţio adus editurii şi directorului ei de scriitoarea Maria Panciuc-Bucătaru: „Uneori cuvintele nu ajung să putem exprima ceea ce purtăm în sufletele noastre. Dar pot spune că am fost un om norocos, am lucrat în linişte, nu am fost supusă unor orgolii sau capricii ale unor editori din prezentul nostru destul de controversat. Am beneficiat de fluiditate, competenţe, respect pentru munca mea, trăind bucuriile şi aprecierile care mi-au întreţinut tonusul pentru realizarea misiunii pe care am avut-o. Alături de succesul meu literar mereu vor fi Editura „Quadrat”, Tipografia „Ria” cu acei oameni minunaţi cu care am colaborat.”
Publicitate
Botoşănenii, şi nu numai, ar trebui să fie mândri de existenţa unei edituri în spaţiul eminescian şi de preocupările esenţiale şi permanente ale lui Dumitru Ivan privind cultura autentică pe care o promovează. Dumitru Ivan este un model exemplar care, prin „Quadrat”, dă sens şi semnificaţie a ceea ce înseamnă o editură.
Primăria Municipiului Botoșani anunță că lucrările pentru construirea a 64 de locuințe nZEB (Near Zero Energy Building) pe amplasamentul fostului Obor sunt în plină desfășurare. Proiectul, în valoare de 29 de milioane de lei, urmărește dezvoltarea unei infrastructuri moderne, eficiente energetic și sustenabile pentru locuitorii orașului. Locuințele, destinate tinerilor și specialiștilor sunt realizate conform celor mai noi standarde în domeniul eficienței energetice.
Stadiul și caracteristicile proiectului:
🏗 Lucrările sunt în desfășurare, iar termenul de finalizare este de 18 luni.
🔹 Eficiență energetică ridicată – Clădirile sunt proiectate conform standardului nZEB Plus, ceea ce presupune un consum minim de energie și o eficiență energetică cu peste 20% mai mare față de cerințele actuale.
🔹 Surse de energie regenerabilă – Vor fi integrate panouri solare, asigurând costuri reduse la întreținere și un impact ecologic scăzut.
🔹 Mobilitate electrică – Vor fi instalate 8 stații de încărcare pentru vehicule electrice, sprijinind tranziția către un transport mai puțin poluant.
🔹 Spații comunitare moderne – Proiectul include și un loc de joacă pentru copii, oferind un mediu sigur și prietenos pentru familii.
Proiectul este realizat de asocierea de firme ABC-CON International (lider de asociere), Bahm Construcții Civile și Industriale, General Construct și Arhitectures Projects Development-8, iar lucrările vor continua conform graficului stabilit.
Tot în aceeași zonă se construiește și o creșă modernă cu o capacitate de 40 de copii antepreșcolari, consolidând infrastructura educațională a orașului.
Botoșani investește în viitor!
Acest proiect face parte din angajamentul Primăriei Municipiului Botoșani pentru dezvoltare urbană durabilă, eficiență energetică și modernizare a infrastructurii. Prin investiții strategice, orașul se transformă într-o comunitate mai modernă, adaptată cerințelor actuale, oferind locuitorilor soluții inovatoare pentru un mediu mai verde și mai eficient energetic.
Un cercetător român spune că un asteroid ar putea lovi Pământul pe 22 decembrie 2032. Din primele date, există riscul coliziunii cu Terra.
Este vorba despre cercetătorul român Claudiu Tănăselia. Acesta susține însă că verificările vor continua şi o nouă estimare privind traiectoria va fi prezentată în 2028.
Claudiu Tănăselia este cercetător la Institutul de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică. Acesta a anunţat pe Facebook faptul că un asteroid recent descoperit ar putea lovi Pământul.
„2024 YR4 este un asteroid descoperit recent, în 25 decembrie 2024 şi riscul să lovească Pământul în 22 decembrie 2032 este unul nenul (scor 3/10 pe scara Torino). Asta e vestea proastă”, a scris Claudiu Tănăselia, potrivit Mediafax.
Un asteroid ar putea lovi Pământul. Efecte
Cercetătorul mai susţine că un eventual impact nu va avea consecinţe globale.
Publicitate
„Vestea bună este că diametrul asteroidului este undeva între 50-100 metri, deci impactul său, dacă va avea loc, nu va avea consecinţe globale. Vestea proastă este că 2024 YR4 are un diametru mai mare decât asteroidul care a căzut la Chelyabinsk în 15 februarie 2013 (18-20 metri, foto), fiind comparabil cu obiectul care a cauzat efectele observate în Tunguska, în 1908. Sau cu cel care a cauzat craterul Barringer din Arizona”, a adăugat cercetătorul român.
Specialişti din întreaga lume vor continua să urmărească asteroidul. Date mai exacte vor fi cunoscute în următorii ani.
„În perioada următoare, după ce vor fi efectuate mai multe observaţii (acum că a intrat în colimatorul astronomilor), vom avea o mai bună estimare a traiectoriei sale, ceea ce ne va oferi o mai bună estimare a şanselor de impact şi data/ora acestui eveniment, dacă acesta va avea loc (însă cel mai probabil va trebui să aşteptăm până în 2028 pentru a avea predicţii mai exacte)”, a precizat Claudiu Tănăselia.