Părinții copiilor care împlinesc 6 ani până în data de 31 august pot cere în scris amânarea înscrierii la clasa pregătitoare cu maximum un an, “în cazuri justificate”, prevede proiectul metodologiei de înscriere a copiilor în învățământul primar, pus în dezbatere publică vineri, 9 februarie, scrie EDUPEDU.ro. Nu se precizează însă care ar fi cazurile justificate și cum pot fi dovedite. În plus, chiar dacă grupele mare și mijlocie sunt obligatorii, pot fi înscriși la clasa pregătitoare și copiii care nu au fost la grădiniță din “lipsa infrastructurii la nivel local sau au avut domiciliul temporar în străinătate”. Actele necesare pentru înscriere sunt precizate mai jos în articol.
Înscrierea copiilor la clasa pregătitoare este în continuare obligatorie pentru copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până în 31 august 2024 inclusiv, potrivit proiectului metodologiei pus în dezbatere publică de Ministerul Educației.
Totuși, a fost introdusă o excepție: părinții pot face o cerere prin care să ceară amânarea înscrierii cu maximum un an “în cazuri justificate”. Nu se precizează însă care ar fi cazurile justificate și cum pot fi dovedite.
Art. 6 alin (4 ) – La cererea scrisă a părinților/reprezentantului legal, în cazuri justificate, înscrierea în clasa pregătitoare a copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani până la data de 31 august a anului în care se face înscrierea poate fi amânată cu maximum un an.
În plus, chiar dacă grupele mare și mijlocie sunt obligatorii, pot fi înscriși la clasa pregătitoare și copiii care nu au fost la grădiniță din “lipsa infrastructurii la nivel local sau au avut domiciliul temporar în străinătate”.
Amintim, potrivit calendarului înscrierilor, pus în dezbatere publică, școlile sunt obligate din 25 martie să afișeze numărul de locuri și clase clase pregătitoare alocate, inclusiv pe site, dacă există, și pe site-ul inspectoratului școlar județean. Potrivit legii educației, într-o clasă la învățământul primar trebuie să fie în medie, 16 elevi, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 22.
Publicitate
Cât privește informarea părinților, informațiile privind numărul de locuri disponibile vor fi afișate la avizierele școlilor, pe site-ul propriu și pe site-urile Inspectoratelor școlare. De asemenea, la nivel de județ va funcționa un telverde asigurat tot de ISJ, potrivit proiectului.
Școlile trebuie să organizeze acţiuni de promovare a ofertei şcolii pe site sau prin afişare
la avizierul şcolii. Alte informaţii care să permită părinţilor să cunoască activitatea specifică clasei pregătitoare din cadrul unităţii, cum ar fi: posibilitatea organizării procesului de învăţământ în cadrul unei grădiniţe aflate în structura şcolii sau în consorţiu cu şcoala, posibilitatea organizării programului “Şcoala după şcoală”, fotografii ale spaţiului în care se desfăşoară activitatea la clasa pregătitoare.
Cererile pot fi depuse prin email, poștă sau la sediul școlii.
Condiții pentru înscrierea la clasa pregătitoare
Art. 5
(1) Părinţii ai căror copii au urmat învăţământul preşcolar și care împlinesc în anul curent vârsta de 6 ani până la data de 31 august inclusiv au obligaţia de a înscrie copiii în învăţământul primar în clasa pregătitoare, în conformitate cu prevederile legii şi ale prezentei metodologii.
(2) Pentru motive întemeiate, cum ar fi: boala, lipsa infrastructurii la nivel local, domiciliul
temporar în străinătate, se pot înscrie în clasa pregătitoare şi copiii menționați la alin.(1) care nu au urmat învățământul preșcolar.
Art. 6
(1) Părinţii ai căror copii împlinesc în anul curent vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31
decembrie inclusiv pot să îşi înscrie copiii în învăţământul primar, în clasa pregătitoare, dacă
nivelul lor de dezvoltare este corespunzător.
(2) În situaţia copiilor menţionaţi la alin. (1) care au frecventat grădiniţa, înscrierea în clasa
pregătitoare se face la solicitarea scrisă a părinţilor, în baza recomandării eliberate de unitatea de învăţământ cu nivel preşcolar; în situația copiilor menționați la alin (1), dar care se află în situația menționată la art. 5 (2), recomandarea se eliberează de către centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumite în continuare CJRAE/CMBRAE sau de către o structură de la nivelul unei/unor unităţi de învăţământ desemnate în acest sens de către ISJ/ISMB. Solicitarea de eliberare a recomandării, prevăzută în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta metodologie, poate fi depusă direct la unitatea de învăţământ sau transmisă prin poştă/mijloace electronice. La solicitarea părintelui, unitatea de învăţământ cu nivel preşcolar poate transmite recomandarea şi prin poştă cu confirmare de primire sau prin mijloace electronice.
(3) Părinţii ai căror copii împlinesc în anul curent vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie inclusiv care nu optează pentru înscrierea copiilor în clasa pregătitoare pentru următorul an şcolar sau ai celor al căror nivel de dezvoltare nu este corespunzător pentru parcurgerea cu succes a clasei pregătitoare vor fi consiliaţi în vederea înscrierii copiilor la grădiniță, în grupa mare.
(4) La cererea scrisă a părinților/reprezentantului legal, în cazuri justificate, înscrierea în clasa pregătitoare a copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani până la data de 31 august a anului în care se face înscrierea poate fi amânată cu maximum un an.
Evaluarea dezvoltării copiilor care nu îndeplinesc vârsta de 6 ani până în 31 august
Art. 7
(1) Evaluarea dezvoltării copiilor, menţionată la art. 6 alin. (1), se efectuează de către centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE/CMBRAE) doar în situaţia copiilor care nu au frecventat grădiniţa sau care s-au întors din străinătate.
(2) Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de înscriere a copiilor în învăţământul primar,
denumită în continuare Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti, poate decide organizarea activităţii de evaluare a dezvoltării copiilor în locaţii accesibile, pentru a evita deplasarea pe distanţe lungi a copiilor şi a părinţilor acestora.
(3) Părinţii copiilor menţionaţi la alin. (1) depun/transmit prin e-mail sau prin poştă la
CJRAE/CMBRAE cererea-tip în care se solicită evaluarea copilului în vederea stabilirii nivelului de dezvoltare a acestuia, prevăzută în anexa nr. 2 la prezenta metodologie
(4) Perioada de desfăşurare a activităţii de evaluare a dezvoltării copiilor, efectuată de
CJRAE/CMBRAE, precum şi adresele acestor instituţii la care se desfăşoară evaluarea sunt afişate la avizierul şi pe site-ul unităţilor de învăţământ, CJRAE/CMBRAE şi al inspectoratului şcolar. Activitatea va fi realizată în intervalul orar 10.00 – 18.00, în baza unei programări telefonice, astfel încât programul de desfăşurare să poată fi adaptat în funcţie de solicitări.
(5) Rezultatul evaluării dezvoltării copilului este comunicat în scris, prin e-mail sau prin poştă, cu confirmare de primire, după caz, sau este înmânat direct părintelui/tutorelui legal
instituit/reprezentantului legal care a solicitat evaluarea. Rezultatul evaluării nu poate fi contestat şi are caracter confidenţial.
(6) Unităţile de învăţământ care şcolarizează la nivel preşcolar şi CJRAE/CMBRAE transmit
Comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti listele nominale ale copiilor cărora li s-au eliberat
recomandări, respectiv procesele-verbale cu numele copiilor şi rezultatele evaluării, după caz.
Înscrierea copiilor cu CES la clasa pregătitoare
Art. 8
(1) La solicitarea scrisă a părinţilor/reprezentanţilor legali pot fi înscrişi în învăţământul de masă în clasa pregătitoare şi copiii cu cerințe educaționale speciale (CES), cu vârste cuprinse între 6 şi 8 ani până la data de 31 august a anului în care se face înscrierea.
(2) În clasa pregătitoare din învăţământul special sunt înscrişi copiii cu CES care împlinesc vârsta de 8 ani până la data de 31 august a anului în care se face înscrierea.
(3) Înscriere copiilor menționați al alin.(1) și (2) se face pe baza certificatului de orientare școlară și profesională emis de către CJRAE/CMBRAE.
Art. 35
(1) Copiii cu cerinţe educaţionale speciale pot fi înscrişi în şcolile de masă, în conformitate cu
prevederile prezentei metodologii.
(2) În situaţiile în care orientarea şcolară impune înscrierea în învăţământul special, părinţii se
adresează şcolii de circumscripţie sau CJRAE/CMBRAE, de la care primesc informaţiile necesare pentru înscrierea în învăţământul special.
Art. 36
(1) Înscrierea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale în învăţământul special se face direct la unitatea de învăţământ specială, cu documentele prevăzute de prezenta metodologie, la care se adaugă documentul care atestă orientarea către învăţământul special.
(2) Comisiile de înscriere din unităţile de învăţământ special completează cererile-tip de înscriere direct în aplicaţia informatică.
(3) Validarea cererilor-tip de înscriere se realizează conform modalităţii prevăzute la art. 15 alin. (4) şi (5).
(4) Toţi copiii care au orientarea şcolară pentru învăţământul special vor fi înmatriculaţi conform solicitării.
Stabilirea numărului de locuri și clase în școli
Art. 9
(1) Toţi copiii ai căror părinţi solicită înscrierea în clasa pregătitoare la şcoala de circumscripţie sunt înmatriculaţi la unitatea de învăţământ solicitată.
(2) Pe locurile libere se înscriu şi, ulterior, se înmatriculează copiii care provin din alte
circumscripţii şcolare, inclusiv din alte localităţi, în conformitate cu solicitările părinţilor şi cu
prevederile prezentei metodologii.
(3) În sensul prezentei metodologii, numărul locurilor libere la clasa pregătitoare este stabilit ca diferenţă între numărul de locuri alocate pentru clasa pregătitoare şi numărul de copii din circumscripţie care trebuie înscrişi la acel nivel de clasă.
Criterii de departajare generale dacă sunt mai mulți copii înscriși decât locuri
Art. 10
(1) În situaţia în care într-o unitate de învăţământ numărul cererilor de înscriere primite de la
părinţi al căror domiciliu se află în afara circumscripţiei şcolare este mai mare decât numărul de locuri libere definit conform art. 9 alin. (3), se aplică criterii de departajare generale şi specifice, stabilite în conformitate cu prevederile prezentei metodologii.
(2) Criteriile generale de departajare care se aplică în situaţia prevăzută la alin. (1) sunt
următoarele:
a) existenţa unui certificat medical de încadrare în grad de handicap a copilului;
b) existenţa unui document care dovedeşte că este orfan de ambii părinţi. Situaţia copilului în raport cu care s-a instituit o măsură de protecție specială, potrivit Legii nr 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare, se asimilează situaţiei copilului orfan de ambii părinţi;
c) existenţa unui document care dovedeşte că este orfan de un singur părinte;
d) existenţa unui frate/a unei surori înmatriculat/înmatriculate în unitatea de învăţământ
respectivă.
(3) În cazul în care numărul cererilor de înscriere din afara circumscripţiei şcolare este mai mare decât numărul de locuri libere, repartizarea copiilor se face în ordinea descrescătoare a numărului de criterii generale de departajare cumulate de către fiecare copil: se repartizează la început copiii care îndeplinesc trei dintre criteriile menţionate la alin. (2), apoi copiii care îndeplinesc două dintre criterii şi, în final, copiii care îndeplinesc doar unul dintre criteriile menţionate la alin. (2).
(4) În caz de egalitate pe ultimele locuri, pentru copiii care îndeplinesc acelaşi număr de criterii generale de departajare, ordinea de prioritate a criteriilor este cea menţionată la alin. (2).
(5) Criteriile specifice de departajare sunt elaborate de fiecare unitate de învăţământ şi se aplică în situaţia prevăzută la alin. (1), după aplicarea criteriilor generale menţionate la alin.
(2). Pentru criteriile specifice stabilite, unitatea de învăţământ indică documentele doveditoare pe care părintele trebuie să le depună în momentul completării/validării cererii-tip de înscriere.
(6) Criteriile specifice de departajare stabilite de unitatea de învăţământ trebuie să ţină cont de faptul că toţi copiii au drepturi egale de acces la educaţie, indiferent de condiţia socială şi materială, de sex, rasă, naţionalitate, confesiune, şi nu pot include existenţa unor liste de preînscrieri, organizate în afara calendarului înscrierii, sau orice alte proceduri care nu respectă spiritul şi litera prezentei metodologii.
(7) În cazul în care la o unitate de învăţământ, pe ultimul loc liber, este înmatriculat un copil din altă circumscripţie şcolară, fratele său geamăn/sora sa geamănă este admis/admisă la aceeaşi unitate de învăţământ, peste numărul de locuri alocat.
Art. 11
(1) Criteriile specifice de departajare menţionate la art. 10 alin. (5) sunt elaborate în urma
consultării cadrelor didactice şi a partenerilor sociali – sindicate, consiliul reprezentativ al
părinţilor/asociaţia de părinţi – şi sunt aprobate de consiliul de administraţie al unităţii de
învăţământ, după verificarea existenţei unor circumstanţe discriminatorii de către consilierul juridic al inspectoratului şcolar.
(2) Criteriile specifice de departajare se fac publice, la data menţionată în Calendarul înscrierii în învăţământul primar, prin afişare la sediul unităţii de învăţământ. După această dată, modificarea ori adăugarea altor criterii specifice de departajare este interzisă.
Informarea părinților privind procedura de înscriere
Art. 12
(1) Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti asigură:
a) instituirea şi funcţionarea unei linii telverde, care va funcţiona până la sfârşitul perioadei de înscriere, prevăzută în Calendarul înscrierii în învăţământul primar, la care părinţii/tutorii legal instituiţi/reprezentanţii legali şi alte persoane interesate pot obţine, gratuit, informaţii referitoare la înscrierea copiilor în învăţământul primar;
b) afişarea tuturor informaţiilor referitoare la înscrierea în învăţământul primar, inclusiv
circumscripţiile şcolare şi planul de şcolarizare, la fiecare unitate de învăţământ din judeţ, precum şi pe site-ul inspectoratului şcolar.
(2) Inspectoratele şcolare postează pe site-ul instituţiei, pe prima pagină, la rubrica “Înscrierea în învăţământul primar pentru anul …”, următoarele date:
a) informaţii cu privire la circumscripţiile şcolare pentru fiecare unitate de învăţământ:
denumirea şi adresa unităţii de învăţământ, străzile/adresele arondate unităţii de învăţământ,
numărul de clase pregătitoare alocate, adresa site-ului unităţii de învăţământ (pentru unităţile care au site), în format standard;
b) informaţii cu privire la linia telverde, instituită la nivelul inspectoratului şcolar: numărul de
telefon telverde, data de la care acesta este funcţional, programul de funcţionare, alte informaţii utile;
c) Metodologia de înscriere a copiilor în învăţământul primar şi calendarul înscrierii;
d) modalitatea de stabilire a numărului de locuri libere;
e) criteriile de departajare generale şi specifice care sunt utilizate în cazul în care numărul de
opţiuni pentru respectiva unitate de învăţământ este mai mare decât numărul de locuri libere.
(3) Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti coordonează organizarea şedinţelor de
informare şi consiliere a părinţilor copiilor înscrişi la grădiniţă şi care încep învăţământul primar în următorul an şcolar şi iau toate măsurile pentru comunicarea către mijloacele de comunicare în masă a informaţiilor legate de înscrierea în învăţământul primar, inclusiv posibilitatea de informare la linia telverde şi numărul acesteia.
(4) Toate unităţile de învăţământ în care se va desfăşura activitatea clasei pregătitoare în
următorul an şcolar au obligaţia de a oferi informaţii referitoare la procedura de înscriere a copiilor în învăţământul primar şi de a organiza acţiuni de promovare a ofertei şcolii pe site sau prin afişare la avizierul şcolii.
(5) Fiecare unitate de învăţământ încarcă pe site-ul propriu, dacă există, pe lângă denumirea şi adresa unităţii de învăţământ, străzile/adresele arondate unităţii de învăţământ, numărul de clase pregătitoare alocate, modalitatea de stabilire a numărului de locuri libere, criteriile de departajare generale şi specifice care sunt utilizate în cazul în care numărul de opţiuni pentru respectiva unitate de învăţământ este mai mare decât numărul de locuri libere, precum şi alte informaţii care să permită părinţilor să cunoască activitatea specifică clasei pregătitoare din cadrul unităţii, cum ar fi: posibilitatea organizării procesului de învăţământ în cadrul unei grădiniţe aflate în structura şcolii sau în consorţiu cu şcoala, posibilitatea organizării programului “Şcoala după şcoală”, fotografii ale spaţiului în care se desfăşoară activitatea la clasa pregătitoare. Pentru asigurarea protecţiei datelor personale, în fotografiile care sunt postate pe site nu trebuie să apară persoane.
(6) În situaţia în care unităţile de învăţământ nu au site propriu, informaţiile menţionate la alin. (5) vor fi încărcate pe site-ul inspectoratului şcolar.
Procedura de înscriere în învăţământul primar – Actele necesare
Art. 13
(1) Înscrierea în învăţământul primar se face prin depunerea unei cereri-tip de înscriere însoţite de documente justificative.
(2) Cererea-tip de înscriere se poate completa online, transmite prin e-mail, prin poştă sau se poate depune la secretariatul unităţii de învăţământ la care părintele doreşte înscrierea copilului, în perioada prevăzută de Calendarul înscrierii în învăţământul primar.
(3) În situaţia completării online a cererii de înscriere sau a transmiterii prin e-mail sau prin
poştă, părintele va transmite unităţii de învăţământ declaraţia-tip pe propria răspundere, prevăzută în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezenta metodologie, cu privire la veridicitatea informaţiilor completate în cerere, respectiv recomandarea de înscriere în clasa pregătitoare, în situaţia menţionată la art. 6 alin. (1).
(4) Validarea cererii-tip de înscriere este obligatorie şi se face la unitatea de învăţământ la care părintele solicită înscrierea sau prin intermediul mijloacelor electronice şi constă în compararea datelor introduse în aplicaţia informatică cu documentele transmise de către părinte. Prezentarea de înscrisuri false se pedepseşte conform legii şi atrage pierderea locului obţinut prin fraudă.
(5) În situaţia depunerii cererii-tip de înscriere şi a documentelor justificative direct la unitatea de învăţământ, verificarea şi validarea datelor introduse se fac în prezenţa părintelui şi a cel puţin unui membru din comisia de înscriere, conform programării realizate de către unitatea de învăţământ.
(6) În perioada prevăzută de Calendarul înscrierii în învăţământul primar, conducerea unităţii de învăţământ asigură prezenţa unui număr suficient de persoane din comisia de înscriere şi stabileşte programul de lucru al comisiei în schimburi, atât în program de dimineaţă, cât şi de după-amiază, în intervalul orar 8.00 – 18.00 (luni – joi), respectiv 8.00 – 17.00 (vineri), pentru a sprijini participarea părinţilor la procedurile de completare/validare a cererilor-tip de înscriere.
(7) Conducerea unităţii de învăţământ şi inspectoratul şcolar se asigură că programul de
completare/validare a cererilor-tip de înscriere în învăţământul primar este adaptat solicitărilor părinţilor, permite procesarea tuturor solicitărilor şi asigură fluenţa procedurilor, evitând aglomeraţia.
(8) În vederea asigurării fluenţei procedurilor şi a evitării aglomeraţiei, unităţile de învăţământ
asigură inclusiv posibilitatea de programare telefonică a părinţilor pentru completarea şi/sau
validarea cererilor-tip de înscriere. Numărul de telefon la care părinţii pot apela este afişat la
avizierul unităţii de învăţământ, pe site-ul acesteia, dacă există, şi pe site-ul inspectoratului şcolar.
(9) Unităţile de învăţământ informează părinţii că ordinea în care se programează telefonic
pentru completarea şi/sau validarea cererilor-tip de înscriere sau în care se prezintă pentru
completarea şi/sau validarea cererilor-tip de înscriere nu presupune crearea unei liste de
preînscriere şi/sau acordarea unei priorităţi la înscriere. Informaţia este afişată la secretariatul unităţii de învăţământ, la avizierul acesteia şi pe site-ul şcolii, dacă acesta există, şi este comunicată direct părinţilor la momentul programării telefonice sau al prezentării pentru completarea/validarea cererii-tip de înscriere.
Etapele de înscriere
Sunt 2 etape de înscriere, fiecare are mai multe faze.
Prima etapă de înscriere
Procesarea cererilor-tip de înscriere se face în ordine, respectând următoarele priorităţi:
a) în prima fază sunt admişi la şcoala de circumscripţie copiii ai căror părinţi au solicitat acest lucru în cererea-tip de înscriere. Repartizarea acestora conform solicitării din cererea-tip de înscriere se realizează cu ajutorul aplicaţiei informatice;
b) în a doua fază se procesează cererile părinţilor care solicită înscrierea la o altă unitate de
învăţământ decât şcoala de circumscripţie, pe locurile rămase libere. Admiterea sau respingerea cererilor acestora se realizează la nivelul comisiei de înscriere din unităţile de învăţământ, prin aplicarea criteriilor generale şi specifice de departajare, iar listele finale sunt validate de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ;
c) în a treia fază sunt admişi la şcoala de circumscripţie copiii ai căror părinţi au solicitat
înscrierea la o altă unitate de învăţământ decât şcoala de circumscripţie, dar nu au fost înmatriculaţi, din lipsă de locuri. Repartizarea acestora se realizează cu ajutorul aplicaţiei informatice, dacă în cererea-tip de înscriere a fost bifată opţiunea de înscriere la şcoala de circumscripţie, în cazul neadmiterii la şcoala solicitată.
În a doua fază de înscriere, în cazul în care numărul solicitărilor este mai mare decât numărul locurilor libere, comisia de înscriere din unitatea de învățământ aplică criteriile de departajare generale și apoi, dacă este necesar, pe cele specifice, în vederea stabilirii candidaților care vor fi admiși.
Art. 18
(1) În prima fază, cu ajutorul aplicaţiei informatice, toţi copiii ai căror părinţi au solicitat
înscrierea la şcoala de circumscripţie sunt înmatriculaţi conform opţiunii.
(2) După încheierea primei faze, Comisia naţională comunică comisiilor de înscriere din unităţile de învăţământ locurile rămase libere, stabilite în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (3).
Art. 19
(1) În a doua fază de înscriere, în conformitate cu Calendarul înscrierii în învăţământul primar
şi cu programul afişat, la fiecare unitate de învăţământ la care au rămas locuri libere, comisia de înscriere din unitatea de învăţământ analizează cererile-tip de înscriere şi documentele
depuse/transmise de părinţii copiilor care au domiciliul în afara circumscripţiei şcolare.
(2) În cazul în care numărul solicitărilor este mai mic sau egal cu numărul locurilor libere,
comisia de înscriere validează înscrierea copiilor respectivi în unitatea de învăţământ, fără nicio restricţie.
(3) În cazul în care numărul solicitărilor este mai mare decât numărul locurilor libere, comisia
de înscriere din unitatea de învăţământ aplică criteriile de departajare generale şi apoi, dacă este necesar, pe cele specifice, în vederea stabilirii candidaţilor care vor fi admişi.
Art. 20
(1) Până la data precizată în calendarul înscrierii, comisia de înscriere în învăţământul primar
din fiecare unitate de învăţământ la care au rămas locuri libere după prima fază procesează cererile părinţilor copiilor proveniţi din alte circumscripţii şcolare şi stabileşte lista copiilor care sunt înmatriculaţi la unitatea de învăţământ în clasa pregătitoare. Decizia se ia în funcţie de numărul de locuri libere, de numărul de cereri şi pe baza criteriilor de departajare.
(2) La solicitarea unităţilor de învăţământ, consiliile de administraţie ale inspectoratelor şcolare pot aproba, în situaţii excepţionale, depăşirea efectivelor maxime stabilite de lege pentru clasele pregătitoare la care numărul solicitărilor de înscriere ale părinţilor proveniţi din alte circumscripţii şcolare este mare, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (6) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
Asta înseamnă potrivit legii, că în situații excepționale, pentru cazurile în care se solicită depășirea cu peste 2 beneficiari primari a numărului maxim, aprobarea va fi dată de Ministerul Educației, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului.
Art. 21
(1) În a treia fază a primei etape de înscriere, cu ajutorul aplicaţiei informatice, se procesează cererile părinţilor care iniţial au solicitat înscrierea copiilor la altă unitate de învăţământ decât la şcoala de circumscripţie, dar aceştia nu au fost admişi, din lipsă de locuri, şi au optat, în cererea tip de înscriere, pentru întoarcerea la şcoala de circumscripţie.
(2) Având în vedere că locurile copiilor menţionaţi la alin. (1) au fost rezervate la şcoala de
circumscripţie până la această fază, toţi copiii din circumscripţia şcolară ai căror părinţi au optat în cererea-tip de înscriere pentru întoarcerea la şcoala de circumscripţie, în cazul în care nu au fost admişi la şcoala solicitată iniţial, sunt înmatriculaţi la şcoala de circumscripţie.
Art. 22
(1) La încheierea primei etape de înscriere, aplicaţia informatică stabileşte numărul de locuri
disponibile la fiecare unitate de învăţământ.
(2) La încheierea primei etape de înscriere, se consideră locuri disponibile, pe lângă locurile
rămase neocupate după a doua fază de repartizare, şi locurile copiilor din circumscripţia şcolară respectivă care au fost înmatriculaţi la o altă şcoală, în faza a doua de înscriere, sau care nu s-au înscris în nicio unitate de învăţământ în această etapă.
Art. 23
(1) Lista candidaţilor înmatriculaţi după prima etapă se afişează la fiecare unitate de învăţământ şi pe site-ul inspectoratului şcolar, conform Calendarului înscrierii în învăţământul primar. Lista conţine numele şi prenumele candidaţilor înmatriculaţi.
(2) Locurile disponibile de la toate unităţile de învăţământ din judeţ/municipiul Bucureşti,
stabilite în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (2), sunt afişate la fiecare unitate de învăţământ care şcolarizează clasa pregătitoare şi pe site-ul inspectoratului şcolar, pentru informarea părinţilor.
(3) Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti afişează situaţia completării locurilor la fiecare unitate de învăţământ, numărul de locuri disponibile în sensul art. 22 şi numărul copiilor neînscrişi după prima etapă.
(4) Informaţiile menţionate la alin. (3) se afişează pe site-ul inspectoratului şcolar, precum şi la fiecare unitate de învăţământ.
A doua etapă de înscriere în învăţământul primar
Art. 24
(1) Părinţii copiilor care nu au fost cuprinşi într-o unitate de învăţământ în prima etapă de
înscriere sau care nu au participat la această etapă completează o nouă cerere-tip de înscriere în cea de-a doua etapă, pentru locurile disponibile.
(2) Cererile-tip de înscriere pot fi completate doar pentru unităţile de învăţământ la care există locuri disponibile, afişate conform prevederilor art. 23. Unităţile de învăţământ care nu mai au locuri disponibile nu pot primi cereri-tip de înscriere în învăţământul primar în etapa a doua, iar opţiunile online pentru aceste unităţi de învăţământ sunt respinse de aplicaţia informatică.
(3) În cererea-tip de înscriere pentru etapa a doua, părinţii completează, în ordinea descrescătoare a preferinţelor, maximum trei opţiuni pentru unităţi de învăţământ la care mai există locuri disponibile. Art. 25
(1) Părinţii copiilor menţionaţi la art. 24 depun/transmit cererea-tip de înscriere în învăţământul primar online sau la secretariatul şcolii aflate pe prima poziţie din cele 3 opţiuni exprimate pentru etapa a doua.
(2) Completarea cererii-tip de înscriere se face în perioada prevăzută de calendarul înscrierii
pentru etapa a doua, prin introducerea în aplicaţia informatică a datelor furnizate de părinte.
(3) Validarea cererii-tip de înscriere se face la unitatea de învăţământ aflată pe prima poziţie din cele 3 opţiuni exprimate pentru etapa a doua, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii. Modalitatea de validare este cea prevăzută la art. 15 alin. (3) – (5).
Art. 26
(1) După încheierea perioadei de completare şi validare a cererilor-tip de înscriere depuse pentru a doua etapă de înscriere, unităţile de învăţământ analizează şi soluţionează cererile părinţilor, aplicând o procedură specifică elaborată de inspectoratul şcolar şi aprobată de consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, pe baza criteriilor generale şi a celor specifice de departajare, în limita locurilor disponibile.
(2) Procedura specifică menţionată la alin. (1) este comunicată prin afişare la unităţile de
învăţământ şi pe site-ul inspectoratului şcolar, conform Calendarului înscrierii în învăţământul
primar.
(3) Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti are obligaţia de a informa ME cu privire la
procedura specifică menţionată la alin. (1).
Art. 27
La încheierea operaţiilor menţionate la art. 26, conform Calendarului înscrierii în învăţământul
primar, se afişează lista cuprinzând numele şi prenumele candidaţilor înmatriculaţi la fiecare
unitate de învăţământ.
Art. 28
(1) În situaţia în care mai există copii care nu au fost încă înscrişi la nicio unitate de învăţământ, inspectoratul şcolar centralizează şi soluţionează cererile părinţilor acestor copii.
(2) Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti asigură cuprinderea în clasa pregătitoare a
copiilor care nu au fost încă înscrişi la nicio unitate de învăţământ, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii, în funcţie de opţiunile părinţilor, de numărul de locuri disponibile, stabilite conform prevederilor Ordinului ministrului educației nr. 6756/2023 pentru aprobarea Metodologiei privind depăşirea efectivelor formaţiunilor de antepreşcolari, preşcolari sau elevi din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, şi de criteriile de departajare anunţate conform prezentei metodologii.
(3) Pentru rezolvarea situaţiilor menţionate la alin. (1), Comisia judeţeană/a municipiului
Bucureşti utilizează locurile disponibile, stabilite conform art. 22.
(4) Ocuparea locurilor disponibile se face în ordinea stabilită, prin aplicarea criteriilor de
departajare generale şi specifice prevăzute în prezenta metodologie.
(5) Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti asigură informarea publicului interesat referitor la procedurile ce trebuie aplicate şi la calendarul depunerii/transmiterii şi soluţionării cererilor de înscriere ale părinţilor menţionaţi la alin. (1).
Art. 29
Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti rezolvă, în a doua etapă de înscriere, precum şi
ulterior prevederilor Calendarului înscrierii în învăţământul primar, orice altă situaţie referitoare la înscrierea în învăţământul primar, având în vedere, cu prioritate, interesul superior al copilului.
Art. 49
Prezentarea de înscrisuri false la înscrierea în clasa pregătitoare se pedepseşte conform legii şi atrage pierderea locului obţinut prin fraudă.
Art. 50
Persoanele vinovate de transcrierea eronată, deliberată, a datelor personale ale copiilor sau de nerespectarea prevederilor prezentei metodologii vor fi sancţionate disciplinar, administrativ, civil sau penal, după caz.
Art. 51
(1) Se interzice unităţilor de învăţământ de stat să instituie taxe sau să solicite părinţilor alte
foloase pentru a realiza înscrierea copiilor în clasa pregătitoare.
(2) Se interzice colectarea sau favorizarea acţiunii de colectare a unor fonduri materiale sau
băneşti de la părinţii care solicită înscrierea copiilor în învăţământul primar.
(3) Personalul din învăţământ care, în procesul de înscriere a copiilor în clasa pregătitoare,
săvârşeşte fapte de natură penală sau care manifestă neglijenţă în îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin este sancţionat în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
(4) Constituirea formaţiunilor de elevi în clasa pregătitoare se face după finalizarea procesului de înscriere, conform calendarului, în baza Procedurii de distribuție aleatorie a elevilor în formațiunile de studiu, aprobate de consiliul de administraţie, cu respectarea criteriilor de transparenţă, echitate, nondiscriminare şi incluziune.
Art. 52
(1) Unităţile de învăţământ cu program integrat de artă şi sportiv care, potrivit reglementărilor în vigoare, pot organiza programul integrat începând cu învăţământul primar pot şcolariza elevi în învăţământul de artă şi sportiv începând cu clasa I.
(2) Înscrierea copiilor în clasa I cu program integrat de artă şi sportiv se face în conformitate cu legislaţia în vigoare care reglementează organizarea şi funcţionarea învăţământului vocaţional de arte şi sportiv.
(3) În scopul asigurării continuităţii şcolarizării copiilor într-o unitate de învăţământ, respectiv
formaţiune de studiu, unităţile de învăţământ menţionate la alin. (1) care au în ofertă clasă
pregătitoare pot organiza testarea aptitudinilor copiilor care ar putea parcurge, începând cu clasa I, program integrat de artă sau sportiv, chiar înainte de înscrierea acestora la clasa pregătitoare.
(4) Înscrierea în clasa pregătitoare la unităţile de învăţământ menţionate la alin. (3) se face în
prima etapă de înscriere.
(5) Copiii care nu promovează testele de aptitudini menţionate la alin. (3), dar care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta metodologie, pot fi înscrişi în clasa pregătitoare în unitatea de învăţământ respectivă. În acest caz, părinţii vor fi informaţi că şcolarizarea copiilor în clasa I în cadrul aceloraşi formaţiuni de studiu este condiţionată de promovarea testelor de aptitudini după parcurgerea clasei pregătitoare.
Art. 53
(1) Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti monitorizează şi controlează activitatea
comisiilor de înscriere și distribuire a elevilor din unităţile de învăţământ, verificând respectarea legalităţii, a transparenţei şi a prevederilor prezentei metodologii, inclusiv documentele elaborate de comisiile de înscriere și distribuire a elevilor din unităţile de învăţământ sau documentele depuse pentru înscrierea copiilor în clasa pregătitoare, şi ia măsurile care se impun pentru respectarea legalităţii şi asigurarea drepturilor egale pentru toţi copiii.
(2) La cererea scrisă a părintelui, adresată Comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, ISJ/ISMB soluţionează, în interesul superior al copilului, situaţiile excepţionale care necesită amânarea înscrierii în învăţământul primar sau pe cele care nu se încadrează în Calendarul înscrierii în învăţământul primar.
(3) În situaţia în care validarea cererii-tip de înscriere se face în baza declaraţiei pe propria
răspundere, părinţii au obligaţia de a prezenta în format fizic documentele care au stat la baza înscrierii în învăţământul primar în termen de maximum două săptămâni de la începerea cursurilor.
Metodologie înscriere a copiilor în învățământul primar – proiect
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Vineri, instanța de judecată și-a însușit propunerea organelor judiciare și a dispus înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar cu arestul preventiv, pentru o perioadă de 30 de zile, în cazul unei femei de 43 de ani, din municipiul Botoșani, cercetată sub aspectul comiterii infracțiunii de furt.
Din verificările efectuate de polițiști, a reieși faptul că aceasta ar fi încălcat cu rea credință obligațiile impuse prin măsura controlului judiciar.
Mai mult decât atât, la data de 21 ianuarie 2026, profitând de neatenția victimei, o tânără de 30 de ani, din municipiul Botoșani, i-ar fi sustras acesteia portofelul pe care îl avea într-un rucsac.
Inițial, față de aceasta a fost dispusă reținerea pentru 24 de ore, ulterior fiind arestată preventiv pentru 30 de zile.
Regulamentul de bloc, denumit și regulamentul condominiului, este un document esențial pentru buna conviețuire în imobilele cu mai mulți proprietari. Acesta stabilește regulile de folosire a părților comune, precum și normele de conduită și bună vecinătate care trebuie respectate de toți cei care locuiesc sau tranzitează clădirea, informează alba24.ro.
Potrivit legislației în vigoare, toate asociațiile de proprietari au obligația de a adopta un regulament scris, iar prevederile acestuia se aplică nu doar proprietarilor și chiriașilor, ci tuturor persoanelor care intră în bloc.
Cum se adoptă regulamentul de bloc
Conform Legii nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, regulamentul de bloc este inițiat de președintele asociației sau de comitetul executiv. Documentul este dezbătut și adoptat în adunarea generală a asociației de proprietari, cu acordul majorității proprietarilor din condominiu.
După adoptare, regulamentul trebuie adus la cunoștința tuturor proprietarilor în termen de maximum 7 zile, fie prin afișare la avizier, fie prin înmânarea unei copii conforme.
Legea prevede expres că regulamentul nu poate impune restricții nejustificate asupra drepturilor proprietarilor, în afara celor determinate de destinația imobilului, așa cum este aceasta prevăzută în proiectul tehnic și cartea tehnică a construcției.
Publicitate
Cine este obligat să respecte regulamentul
Regulamentul de bloc este obligatoriu pentru:
proprietari;
chiriași;
persoanele găzduite temporar;
orice alte persoane care tranzitează imobilul.
Responsabilitatea informării chiriașilor și a vizitatorilor cu privire la regulile stabilite prin regulament revine proprietarului.
În cazul nerespectării regulamentului, proprietarii pot sesiza președintele sau comitetul executiv al asociației de proprietari. Totuși, regulamentul nu stabilește sancțiuni și nu constituie, prin el însuși, temei pentru aplicarea de contravenții.
Modificarea regulamentului
Regulamentul-cadru poate fi modificat sau completat doar cu acordul majorității proprietarilor din condominiu. Orice modificare trebuie comunicată tuturor proprietarilor în termen de 7 zile de la adoptare, prin aceleași mijloace ca și regulamentul inițial.
Modelul orientativ pentru regulamentul de bloc este prevăzut în Ordinul Ministerului Dezvoltării nr. 1.058/2019.
Folosința părților comune ale condominiului
Fiecare proprietar sau locatar are dreptul de a folosi atât spațiul propriu, cât și părțile comune ale imobilului, cu respectarea legii, a acordului de asociere și a drepturilor celorlalți proprietari. Utilizarea părților comune trebuie să se facă fără schimbarea destinației clădirii și fără a crea disconfort.
În cazul părților comune aflate în folosință exclusivă, proprietarii au obligația de a le întreține și curăța pe cheltuială proprie, fără a realiza modificări constructive sau a le folosi în alte scopuri.
Instalațiile comune pot fi utilizate doar conform destinației lor, iar acolo unde legea impune revizii sau avize periodice, acestea sunt obligatorii înainte de utilizare.
Curățenia și întreținerea proprietății comune
Proprietarii au obligația de a menține curățenia și de a proteja integritatea și aspectul clădirii. De asemenea, trebuie respectate măsurile stabilite de autoritățile locale privind igiena publică și salubritatea, astfel încât să nu fie afectată sănătatea sau confortul celorlalți locatari.
Proprietarul este responsabil și pentru întreținerea spațiului propriu, astfel încât imobilul să fie păstrat în stare bună.
Interdicții privind folosirea spațiilor comune
Regulamentul de bloc interzice:
depozitarea sau abandonarea obiectelor pe proprietatea comună, dacă se împiedică utilizarea normală a acesteia;
blocarea căilor de acces în condominiu sau către proprietățile individuale;
depozitarea substanțelor periculoase, poluante sau a materialelor care pot pune în pericol siguranța locatarilor ori integritatea clădirii;
deversarea deșeurilor menajere în alte locuri decât cele special amenajate.
Proprietarii pot efectua lucrări de modificare în locuințele proprii doar dacă acestea respectă legislația, proiectul inițial al clădirii, estetica imobilului și nu afectează părțile comune sau drepturile celorlalți locatari.
În cazul producerii unor daune, proprietarul vinovat este obligat să repare stricăciunile sau să suporte costurile aferente.
Norme de conduită și bună vecinătate
Drepturile niciunui proprietar nu pot fi încălcate prin acțiunile sau inacțiunile altor proprietari, chiriași ori vizitatori. De asemenea, este interzisă îngrădirea accesului la utilitățile publice sau la părțile comune ale imobilului, cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege.
Proprietarii deconectați de la sistemul centralizat de încălzire au obligația de a-și asigura o sursă alternativă de încălzire.
Orele de liniște în condominiu
Tulburarea liniștii locatarilor este strict interzisă. Conform Legii nr. 61/1991, nu pot fi produse zgomote, larmă sau alte sunete deranjante:
între orele 22:00 – 08:00;
între orele 13:00 – 14:00.
Această regulă se aplică indiferent de sursa zgomotului – aparate, instrumente muzicale sau alte activități.
Animalele de companie
Proprietarii sau locatarii care dețin animale de companie au obligația de a respecta legislația în vigoare, de a nu tulbura liniștea locatarilor și de a menține curățenia pe spațiile comune, luând toate măsurile necesare pentru a nu aduce atingere drepturilor celorlalți.
Declararea anului 2027 drept ”Anul omagial al conlucrării clericilor și mirenilor în viața și misiunea Bisericii” și ”Anul comemorativ al Patriarhilor Justinian Marina (1948-1977) și Teoctist Arăpașu (1986-2007)” în Patriarhia Română se numără printre hotărârile Sfântului Sinod al BOR întrunit vineri, la Palatul Patriarhiei, sub președinția Patriarhului Daniel.
Potrivit unui comunicat al Biroului de Presă al Patriarhiei Române transmis AGERPRES, printre hotărârile referitoare la activitatea pastorală și misionară adoptate de Sfântul Sinod se numără:
* declararea anului 2027 drept ”Anul omagial al conlucrării clericilor și mirenilor în viața și misiunea Bisericii’ și ‘Anul comemorativ al Patriarhilor Justinian Marina (1948-1977) și Teoctist Arăpașu (1986-2007)” în Patriarhia Română;
* Sfântul Sinod a luat act de referatul Cancelariei Sfântului Sinod privind organizarea, desfășurarea și receptarea evenimentului Sfințirii picturii Catedralei Naționale, care a avut loc în ziua de duminică, 26 octombrie 2025;
* aprobarea proiectului de text liturgic pentru Slujba Soborului Sfintelor Femei Românce (Duminica a III-a după Paști);
* aprobarea proiectelor de texte liturgice pentru 12 Sfinte Femei Românce canonizate de Sfântul Sinod în ședința de lucru din zilele de 1-2 iulie 2025, și anume: 9 Slujbe (Sf. Cuv. Muceniță Evloghia de la Samurcășești, Sf. Cuv. Elisabeta de la Pasărea, Sf. Cuv. Mavra de pe Ceahlău, Sf. Mărturisitoare Blandina de la Iași, Sf. Olimpiada din Fărcașa, Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta de la Văratec, Sf. Cuv. Filotimia de la Râmeț, Sf. Anastasia Șaguna și Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu), 1 Acatist (Sf. Magdalena de la Mălainița) și 2 Paraclise (Sf. Magdalena de la Mălainița și Sf. Mărturisitoare Blandina de la Iași); aprobarea celor 6 icoane realizate în cinstea unor Sfinte Femei Românce (Sf. Magdalena de la Mălainița, Sf. Cuv. Mavra de pe Ceahlău, Sf. Cuv. Nazaria, Olimpiada și Elisabeta de la Văratec, Sf. Olimpiada din Fărcașa, Sf. Mărturisitoare Blandina de la Iași și Sf. Cuv. Filotimia de la Râmeț);
Publicitate
* aprobarea organizării și conceptului Întâlnirii Internaționale a Tineretului Ortodox – ITO 2026, care va avea loc la București, în perioada 31 august – 3 septembrie 2026;
* a luat act de modalitățile practice de implementare și în eparhiile ortodoxe române a proiectului național Centrul de activități cu tineretul ‘Sfântul Ilie Tesviteanul’, care va contribui la prevenirea abandonului școlar al copiilor vulnerabili din zonele izolate sau dezavantajate ale țării, pregătindu-i pentru a răspunde provocărilor vieții contemporane și sprijinind o mai bună integrare a lor în societate.
Totodată, în cadrul ședinței de lucru au fost lansate două noutăți editoriale: Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române în 13 volume, care cuprinde, pentru fiecare Sfânt, icoana, condacul, troparul și sinaxarul, precum și Anuarul Sfântului Sinod, an X (2025). AGERPRES
Patriarhul Teoctist, care a păstorit Biserica Ortodoxă Română vreme de 21 de ani, s-a născut la 7 februarie 1915, în satul Tocileni, județul Botoșani. Părinții săi, Marghioala și Dumitru Arăpașu, erau oameni credincioși și evlavioși. La Botez a primit numele Toader, fiind al 10-lea din cei 11 copii ai familiei.
A intrat în mănăstire fiind numit frate la Mănăstirea Vorona în anul 1928. A fost tuns în monahism la Bistrița, județul Neamț, sub numele Teoctist, la 6 august 1935.
Prea Fericitul Părinte Teoctist, 1980.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei a aprobat, la 4 ianuarie 1937, hirotonia monahului Teoctist în treapta de ierodiacon. A fost hirotonit de către arhiereul Ilarion Băcăuanul, în biserica Precista din Roman.
Publicitate
A absolvit Seminarul Monahal de la Mănăstirea Cernica în 1940, în același an s-a înscris la Facultatea de Teologie din București, pe care a absolvit-o în anul 1945, primind calificativul ‘Magna cum laude’. Lucrarea de licență a fost susținută în cadrul Catedrei de Liturgică, sub conducerea profesorului liturgist Petre Vintilescu.
Patriarhul Teoctist, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, 1990.
Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES
În paralel, a îndeplinit diferite funcții administrative în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor.
În data de 1 martie 1945 a fost transferat la Centrul Eparhial din Iași. A fost hirotonit ieromonah de sărbătoarea Bunei Vestiri în 1945, de către arhiereul Valeriu Botoșăneanul, la Catedrala Mitropolitană din Iași. În 1946 a fost hirotesit arhimandrit.
Lucrări anuale ale Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureştilor, desfăşurate sub preşedinţia Prea Fericitului Părinte Teoctist, Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, 2005.
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI/Arhiva istorică AGERPRES
Între anii 1945-1947 a fost preot slujitor, iar apoi mare eclesiarh la Catedrala Mitropolitană din Iași și exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1946-1948). În această perioadă a urmat cursurile Facultății de Litere și Filozofie din Iași.
PFP Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a participat la slujba de prăznuire a Sfantului Apostol Andrei la biserica din cartierul Chitila, 2005.
La 28 februarie 1950, arhimandritul Teoctist Arăpașu a fost ales de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în slujirea de episcop-vicar patriarhal, cu titlul de ‘Botoșăneanul’. A fost hirotonit în treapta arhieriei la 5 martie 1950, în Catedrala ‘Sfântul Spiridon-Nou’ din București, de către patriarhul Iustinian, mitropolitul Firmilian al Olteniei și episcopul Chesarie al Dunării de Jos.
În timpul cât a fost episcop vicar patriarhal, a fost și secretar al Sfântului Sinod, rector al Institutului Teologic Universitar din București (1950-1954 ) și a condus diferite sectoare din cadrul Administrației Patriarhale.
Participarea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Teoctist la sărbătorea Adormirii Maicii Domnului, 2006.
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE/Arhiva istorică AGERPRES
În aprilie 1963, Congresul Episcopiei Ortodoxe Române din America l-a ales în postul de episcop de Detroit, iar Sfântul Sinod a aprobat alegerea. Autoritățile nu i-au permis însă plecarea în SUA și în Canada.
La 16 septembrie 1962 a fost instalat ca episcop la Arad (ales în 28 iulie), unde a păstorit 10 ani, între decembrie 1969 – decembrie 1970. La 25 februarie 1973 a fost înscăunat arhiepiscop al Craiovei și mitropolit al Olteniei (ales în 28 ianuarie).
Primirea ministrului secretar de stat pe probleme de culte din Guvernul Landului Bavaria, Karl Freller, de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, PFP Teoctist, 2006.
Foto:(c) GRIGORE POPESCU/Arhiva istorică AGERPRES
A fost ales în demnitatea de arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Sucevei la 25 septembrie 1977 și a fost înscăunat la 9 octombrie.
Mitropolitul Teoctist a continuat la Iași activitatea pe care o desfășurase aici între anii 1945-1950. Nu numai în plan arhitectonic s-a lucrat în acea perioadă, ci și pe plan cultural, teologic și duhovnicesc. Au văzut atunci lumina tiparului multe cărți importante pentru teologia românească. ‘Mitropolitul Iacob Putneanul’, 1978, ‘Sfântul Vasile cel Mare în evlavia credincioșilor ortodocși români’ și ‘Mitropolitul Dosoftei, ctitor al limbajului liturgic românesc’, 1980, ‘Dumnezeiască Liturghie a Mitropolitului Dosoftei’, 1980, sunt doar câteva dintre titlurile care au apărut în acel timp la Iași.
Slujba oficiată, la Patriarhia Română de către PFP Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul zilei Sf. Ioan Botezatorul, 2007.
Foto: (c) PAUL BUCIUŢA/Arhiva istorică AGERPRES
În această perioadă, ierarhul Teoctist și-a îndreptat atenția și spre satul natal, unde în 1984, pe locul vechii biserici, mitropolitul a început construirea unei biserici de zid, cu hramul ‘Nașterea Maicii Domnului’.
Foto: (c) SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO
Începând cu luna iulie a anul 1980 și până în ianuarie 1982 a îndeplinit și funcția de locțiitor de mitropolit al Ardealului.
Slujba de Înviere de la Patriarhia Română, oficiată de PFP Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, 2007.
Foto: (c) SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO
După moartea patriarhului Iustin (31 iulie 1986) a devenit locțiitor de patriarh.
La 9 noiembrie 1986 a fost ales, iar la 16 noiembrie a fost întronizat ca arhiepiscop al Bucureștilor, mitropolit al Ungrovlahiei și patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
În perioada 7-9 mai 1999 patriarhul Teoctist a primit la București vizita papei Ioan Paul al II-lea.
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI/Arhiva istorică AGERPRES
A fost ales membru de onoare al Academiei Române, la 17 decembrie 1999.
Patriarhul Teoctist a trecut la cele veșnice în data de 30 iulie 2007, la vârsta de 92 de ani. A fost cel de-al cincilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
Patriarhia Ortodoxă Română înființată prin hotărârea Sfântului Sinod, la 4 februarie 1925, a avut ca patriarhi pe Miron Cristea (1925-1939), Nicodim Munteanu (1939-1948), Justinian Marina (1948-1977) și Iustin Moisescu (1977-1986). (surse: https://basilica.ro; https://doxologia.ro; ‘Membrii Academiei Române’ – Dicționar, 2003)
***
În 7 februarie 2024, la 109 ani de la naștere, patriarhul Teoctist a fost pomenit în Victoria și la Tocileni. Slujba a fost precedată de săvârșirea Sfintei Liturghii în biserica ‘Nașterea Maicii Domnului’ din Victoria-Stăuceni, ctitoria sa, de către episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Nichifor Botoșăneanul, împreună cu un sobor de slujitori.
Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU/AGERPRES FOTO
La aceste momente aniversare au participat și rudele, săteni din locurile natale ale patriarhului Teoctist, dar și credincioși care i-au urmat învățăturile creștine și care au adus astfel omagiu memoriei celui de-al cincilea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. La final, a fost oficiată slujba Parastasului.
Casa Memorială a Patriarhului Teoctist Arapaşu din comuna Stăuceni, judeţul Botoşani.
Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU/AGERPRES FOTO
După momentele de rugăciune de la biserica ‘Nașterea Maicii Domnului’, toți cei prezenți s-au îndreptat la Casa Memorială ‘Teoctist Patriarhul’ din Tocileni, acolo unde a fost oficiat un scurt trisaghion întru pomenirea sa. AGERPRES