Nu mai puțin de 153.419 de locuitorii cu drept de vot din județul Botoșani au mers astăzi, duminică, 1 decembrie 2024, la vot, pentru alegerea senatorilor și deputaților din Parlamentul României, ceea ce a plasat județul pe ultimele trei locuri din România în privința prezenței la vot.

Procentul participării la urne a fost de aproximativ 40,83 %, din cei 375.722 de locuitori cu drept de vot din județ, în fața urnelor ajungând aproape 153.419. Din ei, 141.458 au fost pe listele permanente, 9.665 pe liste suplimentare în timp ce 2.296 botoșăneni au votat la urnele mobile.

La Botoșani cea mai mare parte a votanților s-au prezentat în mediul rural, unde nu mai puțin de 84.401 au ajuns la vot, în timp ce în mediul urban au ajuns la vot în jur de 69.018.

Majoritatea celor care au votat au peste 45 de ani iar numărul femeilor care au fost la vot l-a depășit pe cel al bărbaților.

STOP vot – alegeri parlamentare 2024: Ora 21.00 – în țară

În schimb, 52,33 % dintre cetăţenii cu drept de vot din România s-au prezentat la urne astăzi, duminică, până la ora 21.00, potrivit informaţiilor de pe site-ul AEP.

Duminică, nu mai puțin de 9.423.565 de români au votat la alegerile parlamentare, pentru a-şi alege viitorii deputaţi şi senatori.

În primul tur al alegerilor prezidenţiale prezenţa de 50% fost depăşită aproximativ la ora 20.00.

La alegerile parlamentare, şi-au exprimat votul 5.547.510 de cetăţeni români din mediul urban şi 3.876.055 din mediul rural.

Pe listele permanente sunt înscrişi 18.008.555 de români. Cei mai mulţi votanţi se încadrează în jurul vârstei de 45-64 de ani, urmaţi de cei cu vâste de peste 65 de ani. Cea mai slabă prezenţă la vot se înregistrează în rândul celor de 18-24 ani, urmaţi de categoriile de vârstă 25-34 de ani şi 35-44 de ani.

Datele centralizate la nivelul Comandamentului Operațional al județului Botoșani, care monitorizează și coordonează misiunile desfășurate de structurile MAI în context electoral în județ, arată că până la acest moment nu s-au produs incidente care să afecteze procesul de vot.

De la începerea votării au fost primite 12 sesizări cu privire la săvârșirea unor contravenții sau infracțiuni în legătură cu alegerile parlamentare, dintre care 8 nu s-au confirmat, două sunt în curs de verificare, în două cazuri au fost întocmite dosare penale, iar într-un caz a fost aplicată o sancțiune contravențională.

Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani a fost sesizat cu privire la faptul că la o secție de votare din municipiul Botoșani, o persoană ar fi fotografiat buletinul de vot; în zona de protecție a unei secții de votare din Gorbănești, o persoană sfătuiește alegătorii cu cine să voteze și alte persoane ar fi continuat propaganda electorală.

“Precizăm faptul că ieri 30 noiembrie și astăzi, 1 decembrie,  Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor  a eliberat  278 de cărți de identitate și cărți de identitate provizorii”, a transmis Centrul de Comunicare Județean Botoșani.

La finalul serii de 1 decembrie, după închiderea urnelor, câteva posturi de televiziune vor prezenta rezultatele sondajelor realizate de CURS și ARA, relatează alba24.ro.

Biroul Electoral Central a acreditat în acest an patru instituții de sondare pentru a realiza sondaje exit-poll, însă doar două dintre ele vor afișa rezultatele votului de astăzi, 1 decembrie, în ceea ce privește alegerile parlamentare, respectiv CURS și ARA.

Celelalte două instituții, care au participat la alegerile prezidențiale ( Avangarde și CIRA) au decis să nu facă exit-poll-uri pentru aceste alegeri.

Ce televiziuni prezintă rezultate exit-poll în seara asta

Rezultatele exit-poll în urma alegerilor parlamentare vor putea fi urmările în direct pe Digi24, la ora 21.00. Imediat după închiderea secțiilor vor fi anunțate primele rezultate exit-poll. Digi 24 va difuza exit-poll realizat de Centrul de Sociologie Urbană şi Regională – CURS”, potrivit Digi24.ro.

De asemenea, rezultatele alegerilor din 1 decembrie vor fi redate în direct pe Antena 3 CNN și ProTv, începând cu ora 21:00.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

„România literară” nr. 50 din 2024.  Reţin din articolele publicate: Savu Popa: „Sunt oameni care au în buzunarul de la piept, fără să ştie, o fereastră”; Savu Popa: „Ca pe un animal rănit,mama învelea soarele într-o pătură”; Ovidiu Baron: „Zumzăind ca o molie prinsă-n perdea”; Ovidiu Baron: „Timpul trece pe drum ca o fată desculţă cu sânii goi”; Marcel Vişa: „Câinii de pază ai întâmplării”; Marcel Vişa: „Uitarea roade-n bârnele casei”; Liviu Rebreanu în 1935: „Poporul român e în momentul e faţă în ipostaza lui Parsifal care se deşteaptă la lumină. Acum, după ce timp de o mie de ani o mare mulţime de români au trăit sub pământ, abia acum au ieşit la lumină”; Savu Popa: „Timpul aleargă ca un şobolan otrăvit”; 

“România literară” nr. 50 din 2024.  Vasile Spiridon, la rubric sa “Istorie literară”, sub titlul “Un om al sfârşiturilor” scrie despre Anton Pann (1796 – 1854). Reluăm pasajul în care este prezentat un aspect de la înmormântarea celui “cu fesul căzut în mit” (cum a zis Nichita Stănescu): “Conducerea lui pe ultimul drum , într-o zi de noiembrie a anului în care se năştea autorul “Nopţii de noiembrie”, nu a putut înşela aparenţele. La cap îl plângeau cele două foste soţii legitime, Zamfira şi catinca, iar la picioare se tânguiau oriental Anica şi fiică-sa, alături de văduva de drept Tinca, împreună cu băiatul din întâia căsnicie, preotul Lazăr.  Acest fiu, asupra căruia Pann avea mari îndoieli în privinţa paternităţii, se bucura, probabil, în sine,  că defunctul data anulase cu puţin timp înainte hotărârea de dezmoştenire consemnată în primul testament, redactat cu cinci ani în urmă.”;

“România literară” nr. 50 din 2024.  La “Poemul săptămânii, Gellu Dorian dedică  “O elegie” lui Rilke: “Sunt zile când porţi ochelarii în spatele ochilor / iar lumea e un puhoi de rouă  / în dimineţile când trandafirii sunt / asasinii poeţilor / acele zile trec repede şi devin veşnice ca uitarea  / iar tu priveşti prin lacrimi / picătura de sânge / în petalele trandafirului dintr-o vază de cristal  / în care n-a mai turnat nimeni apă / de acum o sută de ani // Sub cer e linişte / deasupra pământului zgomotul / este ultimul cuvânt însângerat / al grădinarului condamnat / pentru libertatea data unui trandafir de-a ucide // Sunt zile când ochelarii rămân singuri pe masă / iar tu înfloreşti într-o vază de cristal / sau într-o tufa de maces / într-o toamnă când cine va fi singur / singur va rămâne…”;

“România literară” nr. 50 din 2024.    Horia Gârbea scrie o cronică având titlul “Muzeul portretelor” la cartea  botoşăneanului Alexa Visarion (“Zborul înalt al amintirii”, Editura “Junimea”, Iaşi, 2024). Reţin din cronică: Într-o discuţie pe care am avut-o cândva cu regretatul Dinu Cernescu, din fericire autor şi el al unor preţioase amintiri, acest îmi spunea, pronunţând numele unor mari actori, că ei sunt chiar nişte fiare, şi să nu mi-I închipui cumva ca pe “nişte fluturi”. În amintirile lui Alexa Visarion, “personajelor” par să le fi crescut totuşi aripi de himenopteră care le ajută să plutească în “zbor înalt” deasupra scenei. Reţin dintr-un articol al lui Ion Cocora că Alexa Visarion este un regizor care îşi supune actorii la „chinuri” privind înţelegerea şi interpretarea rolurilor, obligându-i la asumare, fără să le ofere nicio variantă de a se strecura pe lângă pătrunderea sensului. Amintirile regizorului îl arată însă într-o relaâie de mare empatie cu actorii şi de mare admiraţie pentru virtuţile lor”;

“România literară” nr. 50 din 2024.   Savu Popa, în volumul său “De-a v-aţi ascunselea cu poezia” (“Şcoala Ardeleană”, 2023), defineşte poezia ca fiind “un drum al Damascului”: „Mie, poezia / mi-a arătat drumul Damascului /traversat încontinuu   / de caravane de praf / şi cenuşă…”;

“România literară” nr. 50 din 2024.   Găsesc forte importantă rubrica “Ochiul magisc”. De aici aflăm  multe puncte de vedere ale celor din redacţie sau de la conducerea Uniunii Scriitorilor. Este importantă atitudinea semnată G. C. (probabil Gabriel Chifu) faţă de critica de întâmpinare: „După marile pierderi suferite anul acesta, cea a lui Nicolae Manolescu, a lui Dan Cristea şi a lui Alex Ştefănescu, după ce aceşti critici au ieşit din câmpul criticii active, după ce generaţiile noi de critici s-au îndreptat cu precădere spre o critică de tip universitar, critica de întâmpinare e în suferinţă. Sunt tot mai puţine instanţe de validare critică viabile, credibile. Se practică la scară largă un exerciţiu critic de tip tranzacţionist, îţi dau ca să-mi dai…”;