Sfântul Serafim de Sarov s-a născut in 1759, în oraşul Kursk, dintr-o familie de negustori. A început viata monahală în manastirea Sarovului, la vârsta de 19 ani. A fost tuns monah când avea 27 de ani şi, curând dupa aceea, hirotonit diacon. La 34 de ani a fost hirotonit preot şi a fost numit duhovnic al mănăstirii de maici Diveevo. În acelaşi timp, a primit şi binnecuvântarea pentru a începe o viata de pustnic în padurea ce înconjoară Sarovul.

Trăia într-o cabană mică, dăruindu-se în întregime rugăciunii, postului şi citirii Scripturii şi a scrierilor Sfinţilor Părinţi. Sfântul Serafim obişnuia să meargă la mănăstire Duminicile pentru a primi Sfânta Împărtăsanie; apoi se întorcea în padure. În 1825 s-a intors la chilia sa din pădure, unde primea mii de pelerini din întreaga Rusie. Fiindu-i dat darul înainte-vederii, Sfântul Serafim de Sarov, făcătorul de minuni, oferea tuturor mângâiere şi poveţe. Sfantul Serafim a răposat la 2 ianuarie 1833, îngenuncheat fiind în faţa icoanei Născătoarei de Dumnezeu.

“Dobândirea Duhului Sfânt este adevăratul scop al vieţii creştine, în timp ce rugăciunea, postul, pomenile şi alte fapte bune făcute din dragostea de Hristos, sunt doar mijloace ale dobândirii Duhului Sfânt.”

“Dobandeşte harului Duhului Sfant şi prin practicarea celorlalte virtuţi, de dragul lui Hristos. Fă negoţ duhovnicesc cu ele; fă negoţ cu acelea care îţi aduc profitul cel mai mare. Strânge capital din belşugul harului lui Dumnezeu, adună-l în banca cea veşnică a lui Dumnezeu, care iţi va aduce dobânda nematerialnică, nu patru sau şase procente, ci sută la sută pentru o monedă duhovnicească şi chiar nesfârşit mai mult decât atat. De pildă, dacă rugăciunea şi privegherea îţi dau mai mult har de la Dumnezeu, roagă-te şi priveghează; dacă postirea îţi dă mult din duhul lui Dumnezeu, posteşte; dacă milostenia îţi dă mai mult, fă pomeni. Masuraţi fiecare virtute facută din dragoste pentru Hristos în acest fel.”

Aho, aho, copii și frați,

Stați puțin nu mai votați.

Semne bune anulare,

Chiar în secția de votare!

Multă lume s-a opus,

Candidatului pro-rus.

Pro-rus, dar cu artificii,

Aprinse de la servicii.

Aho, aho, ridicați halba,

Să vă zicem de la Alba

Unde anul se-nnoiește

Administrativ, firește…

Și haosul e prea mare,

De vorbim de semafoare.

Sunt montate tot aiurea,

Și sunt setate de-am…

… Ho, aho de anul nou,

Am votat Pleșa din nou!

Zero la administrație,

Zero și la punctuație,

La gramatică, tot zero,

Punctualiatate zero,

Zero, zero și cu zero,

O administrație vero.

Aho, aho la PNL,

Dumitrel magnetic e.

Magnet pentru traseiști…

I-a ales pe cei mai triști.

Toate diamanteleee,

I-au venit la PNLeee.

Că le place funcțiile.

O funcție i-a dat în dar,

La copilu lu Rotar.

Că a fost primar cuminte,

Direct vicepreședinte.

Aho, aho, ce brad frumos,

Cum s-a dus și Hava – n jos.

În concediu la Bruxel,

Cu gândul la portofel.

Când își spune că lucrează,

El de fapt acumulează.

Nu e gras, dar face cură.

Cură-cură, sinecură.

Dacă cumva ați ratat,

Roman e tot deputat.

Face și desface legi,

E vedetă printre blegi.

Da nu a trecut tot anu,

Și l-a molfăit Vâlceanu.

Acu-i pe antrenament,

Înc-o tură-n Parlament.

Aho, aho, la PSDeee

Ditamai eșecul eeee…

Când pui banul peste ban,

Merge și un ”Yes Vușcan”.

Aho, aho și iar aho,

Populația a zis ”NO”.

Dar tot s-a ales pe listă,

Deputat de țară tristă.

Duci orez în Parlament…

Dacă nimeni nu-i atent…

Aho, aho, vă zic de-un an,

De Corneliu Mureșan.

Are un mare defect:

N-are față de prefect.

Și el asta își dorește,

Trandafirul înflorește.

Dar când noul PSD,

Seamănă cu USR,

Rezultatul ăsta e!

Ca să fiu un pic acid,

E Negrescu la partid.

Aho, aho, target ratat!

A dar rateu la Senat.

Și zice fără rușine:

Las că-i bine, las că-i bine!

Aho, aho-n calculator

S-au născut și boții BOR!

Doamne-ajută la postat,

Comenturi la candidat.

Maică, frate, popă, soră,

Stați pe tik-tok câte-o oră.

C-așa zice Dumnezeu:

Ajutați un derbedeu!

Apă, hrană, energie,

Și multă, multă prostie.

La boală manânci compot,

La prostie dai pe POT.

Ne-am încins la ștampilat,

Și le-am dat un deputat.

E de fapt o deputată,

Chiar și ea e derutată.

Nu-i din Alba, nu contează,

Românu-n verde votează.

Propaganda rusă crește,

Și serviciile zâmbește.

Că suspină vechea gardă:

”Cum țineam românu-n zgardă…

Europeanul e bleg,

Doar rușii ne înțeleg”

Și mai avem un tezaur:

Doi parlamentari la AUR.

Dacă tot am aprins becu,

Unu ciripea la Secu.

Nu știți cine? L-ați votat!

Și la oraș, și la sat.

Ăsta-i nou, Călin e vechi!

Zice la varză curechi.

Vrea să pară țărănuș,

Face pită și cuș-cuș,

Și când coace și când țese,

Faza cu țăranu-i iese.

Ne oprim și din urat,

Că ne-am cam săturat!

De la anul taxe noi.

Pe lei și pe euroi,

Bag totuși rima cu bani…

La Anul și La Mulți Ani!

Foto: imagine realizată cu AI

Polițiștii botoșăneni efectuează verificări pentru localizarea unei tinere, de 34 de ani, din comuna Mileanca.

Sârghie Elena a părăsit domiciliul la data de 31 decembrie 2024, iar până în prezent nu a revenit și nici nu și-a contactat familia .

În momentul plecării aceasta era îmbrăcată cu pantaloni tip blug culoarea albastră, geaca de iarnă culoare verde, încălțată cu ghete de culoare maro, având asupra sa o geantă de culoare neagră.

Semnalmente: înălțime 1,65 m, greutate aprox 50 kg, păr blond, ochi căprui.

Rugăm cetățenii care dețin informații cu privire la această persoană să apeleze 112 sau să se adreseze celui mai apropiat polițist.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

După cum ştiţi, Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Academia Română  au decis ca anul 2025 să fie declarat „ANUL EMINESCU” ( 175 de ani de la naştere). Cele două instituţii şi iubitorii de Eminescu  vor organiza în 2025 o serie de manifestări şi activităţi culturale cu scopul de a pune în evidenţă importanţa acestui eveniment. La Botoşani,  doi importanţi vectori culturi, Nicolae Iosub şi Mihai C. V. Cornaci,  au scos deja o altă ediţie, constat revizuită şi adăugită, a plachetei „Mihai Eminescu în creaţia poeţilor botoşăneni” (Editura „Axa”, Botoşani), beneficiind şi de grafica artiştilor Mihai Cătrună şi Ecaterina Mihai. Primul autor, Nicolae Iosub,  după cum ne informează Dicţionarul Lazarovici, „are o remarcabilă activitate de colecţionar: medalii, monede, decoraţii, insigne,  mărci poştale, ilustrate, carte ex-libris, partituri muzicale, calendare şi multe altele”.  Un domeniu de colectare important este cel dedicat lui Mihai Eminescu. Aproape întreaga operă este dedicată poetului naţional şi, cred, e bine să o amintim: „Eminescu în filatelie”(Axa, 2001); „Mihai Eminescu la Botoşani” (Axa, 2004, 2016); „Mănăstirea Agafton – loc de popas şi reculegere pentru Mihai Eminescu” (Agata, 2010); „Data şi locul naşterii lui Mihai Eminescu (Axa, 2011); Mihai Eminescu – un om, o viaţă, un destin” (Axa, 2014); Eminescu şi locurile natale de la Ipoteşti” (Axa, 2018); „Mihai Eminescu – călător pe meleaguri româneşti şi străine (Arena Cărţii, 2019); „Mihai Eminescu şi contemporanii săi” (Axa, 2021); „Veronica Micle – Muza lui Mihai Eminescu” (Axa, 2022). Mihai C. V. Cornaci, cel de-al doilea autor,  este cunoscut ca publicist, epigramist şi numismat. Este membru activ al unor asociaţii şi societăţi culturale, autor a mai multor articole pe teme culturale  în periodice din ţară şi din Botoşani, răsplătit cu numeroase diplome şi insigne sau medalii din domeniul numismatic, medalistic şi filatelic. Este coautor la lucrările  „Eminescu în numismatică” („Axa” 2000, 2001);  „veşnicia iubirii şi naturii eminesciene în medalistică” (Geea, 2013); „Eminescu, un veac de nemurire” (Minerva, 1991); „Eminescu – Focul meu. Imaginea poetului în arte” (Litera, 2000).

Autorii  adaugă plachetei un laudaţio  cu titlul “Mihai Eminescu, Dichter” (pp.5 – 15), punând accent pe predilecţia, încă din copilărie,  pentru carte a poetului, pentru însuşirea limbii germane, despre lecturile lui Eminescu şi aplecarea sa spre poezie. Eminescu a scris versuri încă din fragedă tinereţe şi a avut ca ideal gloria literară pe care a şi obţinut-o încă din timpul vieţii sale fiind declarant “cel mai mare poet roman”. De fapt, continuă autorii, el a fost conştient tot timpul de valoarea sa. Eminescu a impus în literatura română o nouă disciplină numită  “eminescologie”.  Spun cei doi autori: “Tonul în eminescologie l-a dat George Călinescu cu  monografia sa “Viaţa şi opera lui Mihai Eminescu”, apărută în trei ediţii: 1932, 1933,  1938.”

Dintre poeţii botoşăneni care au  scris despre Mihai Eminescu şi care şi-au găsit loc în placheta în discuţie sunt: Dumitru Ţiganiuc, Augustin Ciuraru,  Aurora Adam,  Mirela Butacu, Elena Diana Baltag, Artur Enăşescu, Demostene Botez, Dorel Mihai Gaftoneanu,  Lucia Olaru Nenati, Ovidiu Chelaru, Dumitru Lavric,  Maria Baciu, Vasile Larco, Vasile Tănase, Mihaela Ciubotariu, Rodica Lecu, Victor Teişanu, Dorin Baciu, Al. D. Funduianu, Dorin Baciu, Maria Panciuc-Bucătaru, George Mihuţă, Costel Zăgan, Haralambie Ţugui, Nora Guţu,  Clemenţa Vasilică Ciubotariu, Georgeta Bolea, Dumitru Petraş,  Mihaela Ghizu şi Liliana Burac. Nu sunt singurii botoşăneni care au dedicat poezii lui Mihai Eminescu.  Mihai  C. V. Cornaci şi Nicolae Iosub consideră că  „poeţii botoşăneni au încercat şi ei, cu teamă şi reţinere,  să compună versuri care să-l omagieze pe  genialul poet, au scos şi câteva cărţi cu poezii dedicate Poetului, dar din păcate, prea puţin, pentru intelectualitatea din judeţul în care  s-a născut cel mai mare poet român”.

Am ales pentru final o poezie dedicată lui Eminescu şi care aparţine lui George Mihuţă: „Viziune la Ipoteşti” – „Se-ntoarce astăzi cu şareta / Căminarul de la Botoşani / S-au pierdut  demult ai lui  prin ani… / Nu mai e prin târg nici Harieta… // Cum se apropie nu-i vine-a crede, / Că-i atât de luminoasă casa, / Unde-or fi ai lui de nu-i mai vede? / Iat-o şi pe Ralu căminăreasa… // Iată şi copiii lângă scară, / Toţi cum altădată nu visai… / Şi ca din senin înfioară / Vocea timpului strigând Mihai! // Şi răspunde-n foşnet de mătasă, / Dulcele şi alintatul vers / Azi Mihai e peste tot acasă, / Casa lui e-ntregul univers.”