Connect with us

Actualitate

Parchetul General: Tăierea posturilor vacante, efecte devastatoare. Se vor desființa unități teritoriale și structuri DIICOT

Publicat

Publicitate

Parchetul General a trimis vineri ministrului Justiţiei, Alina Gorghiu, o adresă prin care solicită ca intenţia Guvernului de a desfiinţa posturile vacante publice să nu se aplice instituţiilor din sistemul judiciar, deoarece această măsură va avea efecte „devastatoare” prin închiderea unităţilor din teritoriu, inclusiv structurile judeţene ale DIICOT, informează AGERPRES.

„În contextul apariţiei în spaţiul public a proiectului ordonanţei de urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) este împuternicit să aducă la cunoştinţa publicului următoarele. PICCJ atrage atenţia că unele dispoziţii ale proiectului de act normativ menţionat pot genera disfuncţionalităţi majore în activitatea Parchetelor”, transmite Parchetul General, într-un comunicat de presă.

PICCJ arată că organizarea internă a instituţiilor din cadrul sistemului judiciar este reglementată prin legi şi ordonanţe de organizare şi funcţionare, cele mai importante dintre acestea fiind Legile nr. 303/2022 şi nr. 304/2022, a căror adoptare a constituit atât îndeplinirea unuia dintre jaloanele Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cât şi principalul argument pentru ridicarea MCV.

„În atare condiţii, dacă ordonanţa de urgenţă s-ar aplica instituţiilor din sistemul judiciar s-ar produce, implicit, schimbări esenţiale în organizarea internă a acestor instituţii, cu modificarea corelativă a legilor de organizare şi funcţionare a respectivelor instituţii, ceea ce ar produce grave perturbări în activitatea de urmărire penală. Orice intervenţie legislativă cu impact asupra activităţii Parchetelor trebuie realizată cu respectarea standardelor constituţionale vizând principiul fundamental al independenţei Justiţiei, evitând astfel destabilizarea sistemului judiciar în ansamblul său şi afectarea gravă a dreptului cetăţeanului de acces la Justiţie”, se explică în comunicat.

În opinia Ministerului Public, „anularea” posturilor vacante la Parchete ar crea premisele unui blocaj în activitatea judiciară, cunoscute fiind dificultăţile cu care acestea se confruntă (nenumărate parchete au posturi vacante şi/sau au înregistrat o încărcătură pe procuror peste media naţională).

În prezent, la nivelul Parchetelor sunt vacante 903 posturi de procuror, dintr-un total de 3.040 posturi, reprezentând 29,70%.

Publicitate

„În situaţia adoptării măsurilor preconizate, vor fi Parchete care vor fi desfiinţate de facto sau vor funcţiona cu unul sau doi procurori, fiind imposibilă asigurarea activităţii acestora cu respectarea tuturor exigenţelor impuse de statul de drept. După cum bine se cunoaşte, există unităţi de Parchet unde toate posturile de procuror sunt vacante, precum Parchetul de pe lângă Judecătoria Măcin sau Parchetul de pe lângă Judecătoria Însurăţei. În perioada imediat următoare şi alte unităţi de Parchet vor fi în situaţia de a nu mai avea niciun procuror în schemă. În cazul acestor Parchete, aplicarea dispoziţiilor ordonanţei de urgenţă ar echivala cu desfiinţarea de facto a acestor unităţi, aspect care ar duce la încălcarea dispoziţiilor art.100 alin.1 din Legea nr. 304/2004 care prevede că pe lângă fiecare instanţă să funcţioneze o unitate de Parchet”, a menţionat Parchetul General.

Totodată, sunt nenumărate unităţi de Parchet care funcţionează cu un singur procuror în schemă, precum Parchetul de pe lângă judecătoriile Moldova Nouă, Făget, Gheorghieni, Darabani, Dorohoi, Moreni, Pătârlagele, Râmnicu-Sărat, Mizil, Brezoi, Bălceşti, Carei, Adjud, Vânju Mare, Strehaia, Babadag, Târgu Lăpuş, Sighetu Marmaţiei, Zimnicea, Oneşti, Mediaş.

Inclusiv Parchete de pe lângă Tribunale, precum Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, care au în competenţă investigarea unor infracţiuni de o gravitate deosebită, precum cele de omor, evaziune fiscală, spălarea banilor şi infracţiuni de corupţie, funcţionează în acest moment cu un sigur procuror în schemă, iar perpetuarea acestei situaţii va determina imposibilitatea gestionării unor fenomene infracţionale grave.

În plus, un număr semnificativ de Parchete funcţionează cu mai puţin de jumătate din personalul aferent schemelor actuale – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, Parchetul de pe lângă Tribunalele Alba, Călăraşi, Ialomiţa, Constanţa, Tulcea, Mehedinţi, Olt, Galaţi, Brăila, Vrancea, Vaslui, Satu Mare, Arad, Caraş Severin.

„Un impact negativ asupra funcţionării sistemului judiciar va produce şi aplicarea dispoziţiilor art. VII din proiectul de act normativ, care prevăd desfiinţarea structurilor de Parchet organizate ca birouri. Sub acest aspect, trebuie arătat faptul că, la nivelul marilor unităţi de Parchet, funcţionează birouri dedicate combaterii infracţionalităţii sau coordonării activităţii de urmărire penală din anumite domenii de activitate clar delimitate, domenii care, în cazul desfiinţării acestor structuri organizatorice, ar rămâne neacoperite, ceea ce ar necesita un interval de timp greu de prognozat, precum şi eforturi logistice suplimentare pentru preluarea acestor atribuţii la nivelul structurilor ierarhic superioare. Aceasta întrucât, unul dintre principiile de bază ale funcţionării unităţilor de Parchet este, în prezent, specializarea procurorilor pe diferite sectoare de activitate, specializare care îşi găseşte reflectarea şi în organizarea internă corespunzătoare a acestor domenii de activitate”, a mai indicat Ministerul Public.

De asemenea, la nivelul structurilor specializate, cu precădere DIICOT, la nivelul majorităţii judeţelor funcţionează birouri teritoriale.

„Desfiinţarea structurilor de Parchet organizate ca birouri prevăzută de art.VII din proiectul de act normativ ar echivala cu defiinţarea de facto a structurilor teritoriale ale DIICOT din respectivele judeţe, cu consecinţe greu de estimat în ceea ce priveşte capacitatea de luptă împotriva criminalităţii organizate”, a atras atenţia PICCJ.

Aplicarea dispoziţiilor art. X alin. (1) din proiectul de act normativ care impun ca raportul funcţii de conducere – funcţii de execuţie să nu depăşească 10% ar presupune reducerea funcţiilor de conducere la nivelul Ministerului Public la cifra de 300, în condiţiile în care acesta este structurat în 240 de Parchete şi două direcţii specializate, fiecare cu organizarea sa internă şi trebuind să aibă minim un procuror cu funcţie de conducere pentru a putea funcţiona.

În atare condiţii, reducerea ponderii funcţiilor de conducere nu se poate realiza fără o reorganizare totală a structurii actuale a instanţelor şi corelativ a Ministerului Public. Conform comunicatului, spre exemplu, un număr de 105 dintr-un total de 176 de unităţi de Parchete de pe lângă judecătorii sunt catalogate drept unităţi mici sau foarte mici, cu o schemă de trei până la cinci procurori.

„Prin prisma tuturor acestor considerente, dată fiind situaţia concretă a Parchetelor şi pentru a evita producerea unor consecinţe devastatoare asupra activităţii instituţiilor din sistemul judiciar, în cursul zilei de astăzi, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înaintat ministrului Justiţiei o adresă prin care solicită ca actul normativ preconizat a fi adoptat să nu fie aplicat instituţiilor din cadrul sistemului judiciar”, a anunţat PICCJ. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Măsuri de ordine publică pentru meciul de fotbal dintre F.C. Botoșani și Metaloglobus București

Publicat

Publicitate

Duminică, 8 februarie 2026, începând cu ora 17:00, pe Stadionul Municipal din Botoșani, se va disputa partida de fotbal dintre echipele F.C. Botoșani și Metaloglobus București , meci contând pentru etapa 26 a sezonului regulat 2025–2026 al Superligii României.

Pentru desfășurarea în condiții de siguranță a evenimentului sportiv, Gruparea de Jandarmi Mobilă „Alexandru cel Bun” Bacău și Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani vor acționa în sistem integrat, alături de celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, în scopul asigurării ordinii publice și protecției cetățenilor.

Accesul spectatorilor în stadion va fi permis începând cu ora 15:00. Pentru evitarea aglomerației și facilitarea unui acces rapid, se recomandă publicului sosirea din timp la porțile de intrare.
Toți participanții vor fi supuși unui control corporal preventiv, iar autovehiculele care intră în incinta stadionului vor fi verificate suplimentar, pentru prevenirea introducerii de materiale pirotehnice și alte obiecte interzise.

Recomandări pentru spectatori:
* Respectați indicațiile forțelor de ordine și ale organizatorilor.
* Evitați implicarea în incidente care pot afecta ordinea și siguranța publică.
* Nu staționați pe scările de acces sau pe coronamentul arenei.
* Este interzis accesul cu obiecte pirotehnice, recipiente din sticlă sau afișe cu mesaje discriminatorii ori instigatoare la violență.
* Este strict interzisă pătrunderea pe terenul de joc.

Precizări legale:
Potrivit prevederilor Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței la competițiile sportive, adresarea de injurii, amenințări sau expresii jignitoare la adresa altor spectatori, oficiali sau forțe de ordine constituie contravenție și se sancționează cu:
* Amenzi cuprinse între 150 și 400 lei sau prestarea a 70–120 ore de muncă în folosul comunității.
* În cazul amenințării forțelor de ordine, sancțiunile pot ajunge până la 750 lei amendă și 150 ore de muncă în folosul comunității, precum și interzicerea accesului la competițiile sportive pentru o perioadă de 6 luni.
Jandarmeria Română reamintește că siguranța tuturor participanților este prioritară. Orice comportament antisocial va fi sancționat conform legii.
Vă mulțumim pentru înțelegere și cooperare și vă dorim un spectacol sportiv fără incidente!

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Furt de arbori în Lozna și Vârful Câmpului: Polițiștii au pus în aplicare mandate de percheziție

Publicat

Publicitate

Sâmbătă, polițiștii din Mihăileni au pus în aplicare două mandate de percheziție domiciliară , în localitățile Lozna și Vârful Câmpului, la două persoane bănuite de comiterea infracțiunii de furt de material lemnos .

În urma probatoriului administrat, s-a stabilit faptul că, în perioada 27 ianuarie – 02 februarie 2026, cei doi au sustras un număr de 12 arbori de diferite specii, cauzând un prejudiciu în valoare de 2.000 de lei .

La domiciliul celor doi bărbați, au fost identificate mai multe mijloace de probe care interesează cauza, fiind ridicate în vederea continuării cercetărilor.

Bărbații au fost conduși la sediul poliției, în baza unor mandate de aducere, pentru audieri .

La activitate am beneficiat de sprijinul lucrătorilor din cadrul Serviciului de Acțiuni Speciale Botoșani .

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de furt de material lemnos .

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Nu i-a plăcut măsura controlului judiciar. Femeie de 43 de ani, arestată pentru 30 de zile

Publicat

Publicitate

Vineri, instanța de judecată și-a însușit propunerea organelor judiciare și a dispus înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar cu arestul preventiv, pentru o perioadă de 30 de zile, în cazul unei femei de 43 de ani, din municipiul Botoșani, cercetată sub aspectul comiterii infracțiunii de furt.

 Din verificările efectuate de polițiști, a reieși faptul că aceasta ar fi încălcat cu rea credință obligațiile impuse prin măsura controlului judiciar.

 Mai mult decât atât, la data de 21 ianuarie 2026, profitând de neatenția victimei, o tânără de 30 de ani, din municipiul Botoșani, i-ar fi sustras acesteia portofelul pe care îl avea într-un rucsac.

 

Inițial, față de aceasta a fost dispusă reținerea pentru 24 de ore, ulterior fiind arestată preventiv pentru 30 de zile.

 

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

Regulamentul de bloc. Documentul obligatoriu pentru toate asociațiile de proprietari

Publicat

Publicitate

Regulamentul de bloc, denumit și regulamentul condominiului, este un document esențial pentru buna conviețuire în imobilele cu mai mulți proprietari. Acesta stabilește regulile de folosire a părților comune, precum și normele de conduită și bună vecinătate care trebuie respectate de toți cei care locuiesc sau tranzitează clădirea, informează alba24.ro.

Potrivit legislației în vigoare, toate asociațiile de proprietari au obligația de a adopta un regulament scris, iar prevederile acestuia se aplică nu doar proprietarilor și chiriașilor, ci tuturor persoanelor care intră în bloc.

Cum se adoptă regulamentul de bloc

Conform Legii nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, regulamentul de bloc este inițiat de președintele asociației sau de comitetul executiv. Documentul este dezbătut și adoptat în adunarea generală a asociației de proprietari, cu acordul majorității proprietarilor din condominiu.

După adoptare, regulamentul trebuie adus la cunoștința tuturor proprietarilor în termen de maximum 7 zile, fie prin afișare la avizier, fie prin înmânarea unei copii conforme.

Legea prevede expres că regulamentul nu poate impune restricții nejustificate asupra drepturilor proprietarilor, în afara celor determinate de destinația imobilului, așa cum este aceasta prevăzută în proiectul tehnic și cartea tehnică a construcției.

Publicitate

Cine este obligat să respecte regulamentul

Regulamentul de bloc este obligatoriu pentru:

  • proprietari;
  • chiriași;
  • persoanele găzduite temporar;
  • orice alte persoane care tranzitează imobilul.

Responsabilitatea informării chiriașilor și a vizitatorilor cu privire la regulile stabilite prin regulament revine proprietarului.

În cazul nerespectării regulamentului, proprietarii pot sesiza președintele sau comitetul executiv al asociației de proprietari. Totuși, regulamentul nu stabilește sancțiuni și nu constituie, prin el însuși, temei pentru aplicarea de contravenții.

Modificarea regulamentului

Regulamentul-cadru poate fi modificat sau completat doar cu acordul majorității proprietarilor din condominiu. Orice modificare trebuie comunicată tuturor proprietarilor în termen de 7 zile de la adoptare, prin aceleași mijloace ca și regulamentul inițial.

Modelul orientativ pentru regulamentul de bloc este prevăzut în Ordinul Ministerului Dezvoltării nr. 1.058/2019.

Folosința părților comune ale condominiului

Fiecare proprietar sau locatar are dreptul de a folosi atât spațiul propriu, cât și părțile comune ale imobilului, cu respectarea legii, a acordului de asociere și a drepturilor celorlalți proprietari. Utilizarea părților comune trebuie să se facă fără schimbarea destinației clădirii și fără a crea disconfort.

În cazul părților comune aflate în folosință exclusivă, proprietarii au obligația de a le întreține și curăța pe cheltuială proprie, fără a realiza modificări constructive sau a le folosi în alte scopuri.

Instalațiile comune pot fi utilizate doar conform destinației lor, iar acolo unde legea impune revizii sau avize periodice, acestea sunt obligatorii înainte de utilizare.

Curățenia și întreținerea proprietății comune

Proprietarii au obligația de a menține curățenia și de a proteja integritatea și aspectul clădirii. De asemenea, trebuie respectate măsurile stabilite de autoritățile locale privind igiena publică și salubritatea, astfel încât să nu fie afectată sănătatea sau confortul celorlalți locatari.

Proprietarul este responsabil și pentru întreținerea spațiului propriu, astfel încât imobilul să fie păstrat în stare bună.

Interdicții privind folosirea spațiilor comune

Regulamentul de bloc interzice:

  • depozitarea sau abandonarea obiectelor pe proprietatea comună, dacă se împiedică utilizarea normală a acesteia;
  • blocarea căilor de acces în condominiu sau către proprietățile individuale;
  • depozitarea substanțelor periculoase, poluante sau a materialelor care pot pune în pericol siguranța locatarilor ori integritatea clădirii;
  • deversarea deșeurilor menajere în alte locuri decât cele special amenajate.

Proprietarii pot efectua lucrări de modificare în locuințele proprii doar dacă acestea respectă legislația, proiectul inițial al clădirii, estetica imobilului și nu afectează părțile comune sau drepturile celorlalți locatari.

În cazul producerii unor daune, proprietarul vinovat este obligat să repare stricăciunile sau să suporte costurile aferente.

Norme de conduită și bună vecinătate

Drepturile niciunui proprietar nu pot fi încălcate prin acțiunile sau inacțiunile altor proprietari, chiriași ori vizitatori. De asemenea, este interzisă îngrădirea accesului la utilitățile publice sau la părțile comune ale imobilului, cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege.

Proprietarii deconectați de la sistemul centralizat de încălzire au obligația de a-și asigura o sursă alternativă de încălzire.

Orele de liniște în condominiu

Tulburarea liniștii locatarilor este strict interzisă. Conform Legii nr. 61/1991, nu pot fi produse zgomote, larmă sau alte sunete deranjante:

  • între orele 22:00 – 08:00;
  • între orele 13:00 – 14:00.

Această regulă se aplică indiferent de sursa zgomotului – aparate, instrumente muzicale sau alte activități.

Animalele de companie

Proprietarii sau locatarii care dețin animale de companie au obligația de a respecta legislația în vigoare, de a nu tulbura liniștea locatarilor și de a menține curățenia pe spațiile comune, luând toate măsurile necesare pentru a nu aduce atingere drepturilor celorlalți.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending