Connect with us

Actualitate

Paradisurile pescărești care așteaptă să fie descoperite în această vară. Unde se află bălțile cu pește pe care puțini le știu

Publicat

Publicitate

Pe lângă zonele de pescuit consacrate, arhicunoscute de pescarii împătimiți și chiar de cei amatori, în România există și paradisuri pescărești mai puțin mediatizate, dar cu un farmec aparte. Pe lângă costurile reduse, acestea oferă peisaje de vis, dar și captură pe măsură, scrie ADEVĂRUL.

Vara este un anotimp bun pentru pescuit. Mai ales fiindcă este o perioadă de concedii iar pescarii își pot lua suficient timp pentru a da la pește în voie. Vestea bună este că în România până și cei mai exigenți și pretențioși pescari amatori sau profesioniști pot găsi apele ideale. Dincolo de locurile foarte cunoscute și renumite în rândul pescarilor, cum ar fi Delta Dunării, mai sunt și paradisuri pescărești puțin cunoscute publicului larg. Sunt mai degrabă bijuterii ale naturii cunoscute mai ales de localnici. Unii mai că nici nu le-ar dezvălui, de frică să nu se înmulțească vizitatorii.

Paradisul din „țara iazurilor”

Unul dintre aceste locuri binecuvântate de Dumnezeu, inclusiv pentru pescari, este județul Botoșani. Acest ținut are peste 150 de iazuri și două mari râuri, bogate în pește. Botoșaniul este al doilea județ din România, după Tulcea, ca suprafață a luciului de apă. Pentru un pescar, Botoșaniul este un adevărat paradis. Găsește cam tot ce vrea. Fie merge pe iazurile liniștite, pline de pește, fie trage la malurile Prutului, într-un ambient sălbatic și pitoresc. Renumite sunt iazurile de la Dracșani, Hănești, Negreni și Rogojești. Sunt un soi de mări în mijlocul câmpiei. Aici ai parte până și de briză. „La Botoșani vin pescari din toate judeţele învecinate. Și asta pentru că locuri minunate de pescuit, inclusiv cu capturi record”, mărturisește Cosmin Humelnicu, directorul Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Botoşani. Fiecare iaz are specificul său, cu o multitudine de alegeri. De exemplu, cine vrea crap, roșioară sau caras, ar fi bine să meargă la iazurile de la Dragalina sau Costești. La Hănești, un iaz cu dimensiuni impresionante pescarii pot găsi șalău, somn, crap, plătică, novac și caras. La Rogojești și Dracșani, găsești cam orice. Pescuitul pe Prut oferă senzații deosebite.

Este o zonă foarte pitorească cu un curs al apei care se desparte în brațe, se strecoară pe după mici insulițe și oferă un spațiu paradiasiac pentru orice pescar. Amatorii acestui obicei ancestral se pot adăposti în mici golfuri sau se pot relaxa pe plajele extraordinare create de râul care ne desparte de Republica Moldova. La Prut se poate sta la cort, în mijlocul sălbăticiei. Condiția este să deții un permis vizat de pescar, dar și documentele de identitate în cazul unui control. Să nu uităm că Prutul este patria somnului, iar capturile sunt record. În cazul iazurilor, majoritatea sunt private și trebuie achitată și o taxă de pescuit. Tarifele variază între 70 și 150 de lei, cu perioade de pescuit de la 10 la 24 de ore. „Ca şi diversitate a speciilor stăm foarte bine. Începând de la caras, crap, ten, avat, somn şalău, ştiucă. În afară de sturioni cam avem toate speciile de peşte întâlnite în România”, adaugă Cosmin Humelnicu.

Țara celor 100 de iazuri 

Publicitate

O altă locație ideală pentru pescari este județul Galați. Este vorba despre un teritoriu străbătut de două mari râuri și un fluviu. Pe o lungime de 300 de kilometri, județul este străbătut de Dunăre, dar și de râurile care vin tocmai din nordul Moldovei, Siretul și Prutul. Pe lângă aceste mari cursuri de apă se află numeroase iazuri. Adică în jur de 100.

Majoritatea sunt iazuri de câmpie, de o frumusețe liniștitoare și unde te poți bizui că ai să găsești pește. Faimos printre localnici este lacul Zătun, situat pe malul Dunării, la numai opt kilometri de municipiul Galați. Aici se poate prinde crap, caras, amur, plătică, roșioară. Nu lipsesc nici răpitorii, precum știuca. Bălțile Movila, situate la doar opt kilometri de municipiul Galați și Potcova, de lângă localitatea Braniștea, au și ele farmecul lor. Dar mai ales sunt bogate în pește.

Un alt loc, puțin cunoscut la nivel național, dar deosebit de apreciat de localnici, este Lacul Strachina, din județul Ialomița. Este situat la 130 de kilometri de București și ar trebui vizitat măcar odată în viață de pescarii pasionați. Acesta face parte dintr-o arie naturală protejată, întinsă pe 1050 de hectare. În acest loc în care civilizația se pierde pescarii pot găsi liniștea, dar și captura ideală. În lacul ce se întinde pe o suprafață de 1000 de hectare, în mijlocul Bărăganului, se găsesc pești de toate felurile.

Dar mai ales crap, caras, somn și fitofag. În timpul pescuitului, amatorii de drumeții în zone pitorești și liniște pot admira numeroasele specii de păsări protejate care-și fac veacul în această arie protejată. Sezonul de pescuit, pe Strachina, începe primăvara și se termină toamna târziu. Pescarii au la dispoziție trei bazine, iar pescuitul este contra-cost.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Copil de trei ani, găsit de un polițist într-un parc din municipiul Botoșani. „Părea dezorientat și speriat”

Publicat

Publicitate

Joi, un polițist care se deplasa către I.P.J. Botoșani pentru a intra în serviciu, a observat în parcul Mihai Eminescu, un minor de aproximativ trei ani, care nu era însoțit de niciun adult și părea dezorientat și speriat.

Polițistul l-a liniștit pe minor și a reușit, prin dialog, să-i câștige încrederea și să obțină informații privind identitatea și locul în care ar putea fi părinții săi.

Imediat după preluarea minorului, în timp ce se deplasa împreună cu acesta către sediul poliției, tatăl copilului a apelat numărul unic de urgență 112, anunțând faptul că nu-și găsește fiul.

Prin reacția polițistului și a modului în care a relaționat cu minorul s-a reușit reunirea acestuia cu familia, fără consecințe cu impact negativ asupra sa.

„Mulțumim colegului nostru, Ionuț!”, au transmis polițiștii

Recomandări pentru părinți și însoțitori legali:

Publicitate

Pentru a evita situații de acest gen, care pot pune în pericol siguranța celor mici, recomandăm:
•Supravegheați în permanență copiii, mai ales în locuri publice aglomerate (piețe, parcuri, centre comerciale);
•Învățați copiii, încă de la vârste fragede, să ceară ajutor atunci când se pierd de adulți;
•Este util ca micuții să cunoască numele complet al părinților și un număr de telefon;
•Evitați distragerea atenției (telefon, conversații prelungite) atunci când sunteți în deplasare cu un copil mic.

Rămânem permanent la datorie pentru protejarea celor vulnerabili și mulțumim cetățenilor care manifestă responsabilitate și spirit civic.

Citeste mai mult

Eveniment

CCR: Publicarea averilor nesocotește dreptul la respectarea și ocrotirea vieții private. Motivarea unei decizii controversate

Publicat

Publicitate

CCR: Publicarea averilor nesocotește dreptul la respectarea și ocrotirea vieții private, susține Curtea Constituțională a României (CCR), notează alba24.ro.

De asemenea, Curtea spune că instituirea obligației de a declara nu doar drepturile și obligațiile proprii, ci și pe cele ale soțului sau soției implică asumarea răspunderii personale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține.

Instanța constituțională a publicat motivarea deciziei din 29 mai prin care a stabilit ca declarațiile de avere și interese să nu mai fie publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate și nici pe paginile online ale altor instituții publice, iar aceste declarații nu mai trebuie să cuprindă veniturile și bunurile soților și copiilor.

Curtea a statuat în document că obligația prevăzută de lege de a se publica declarațiile de avere pe paginile de internet ale entităților în cadrul cărora profesează persoanele care au obligația de a le depune, în conformitate cu prevederile legale, precum și transmiterea acestora către Agenția Națională de Integritate în vederea publicării pe pagina de internet a acesteia nesocotesc dreptul la respectul și ocrotirea vieții private, consacrat prin art.26 din Legea fundamentală, precum și prin art.8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin expunerea nejustificată în mod obiectiv și rațional, pe pagina de internet, a datelor referitoare la averea persoanelor ce au, potrivit legii, obligația de a depune declarații de avere.

Curtea mai reține în motivare că în cauza de față se critică faptul că textul de lege impune întocmirea declarațiilor de avere pe propria răspundere, deși acestea cuprind, pe lângă drepturile și obligațiile declarantului, și pe cele ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere.

Față de acest conținut normativ al art.3 alin.(2) din Legea 176/2010, Curtea subliniază că, prin ipoteză, declarația pe propria răspundere nu poate să vizeze decât informații referitoare strict la persoana declarantului, pentru care acesta își poate asuma răspunderea, în mod direct și individual.

Publicitate

Declarația pe propria răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, nimeni neputând fi ținut răspunzător din punct de vedere penal pentru fapta altei persoane.

De altfel, însăși Legea nr.176/2010 precizează, în art.3 alin.(1), că declarațiile de avere reprezintă acte personale.

Judecătorii constituționali mai spun că instituirea obligației de a declara nu doar drepturile și obligațiile proprii, ci și pe cele ale soțului/soției implică asumarea răspunderii personale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct, ci trebuie să le obțină de la o terță persoană, respectiv soț/soție.

CCR: Publicarea averilor nesocotește dreptul la respectarea și ocrotirea vieții private, susține Curtea Constituțională a României (CCR).

De asemenea, Curtea spune că instituirea obligației de a declara nu doar drepturile și obligațiile proprii, ci și pe cele ale soțului sau soției implică asumarea răspunderii personale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține.

Instanța constituțională a publicat motivarea deciziei din 29 mai prin care a stabilit ca declarațiile de avere și interese să nu mai fie publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate și nici pe paginile online ale altor instituții publice, iar aceste declarații nu mai trebuie să cuprindă veniturile și bunurile soților și copiilor.

Curtea a statuat în document că obligația prevăzută de lege de a se publica declarațiile de avere pe paginile de internet ale entităților în cadrul cărora profesează persoanele care au obligația de a le depune, în conformitate cu prevederile legale, precum și transmiterea acestora către Agenția Națională de Integritate în vederea publicării pe pagina de internet a acesteia nesocotesc dreptul la respectul și ocrotirea vieții private, consacrat prin art.26 din Legea fundamentală, precum și prin art.8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin expunerea nejustificată în mod obiectiv și rațional, pe pagina de internet, a datelor referitoare la averea persoanelor ce au, potrivit legii, obligația de a depune declarații de avere.

Curtea mai reține în motivare că în cauza de față se critică faptul că textul de lege impune întocmirea declarațiilor de avere pe propria răspundere, deși acestea cuprind, pe lângă drepturile și obligațiile declarantului, și pe cele ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere.

Față de acest conținut normativ al art.3 alin.(2) din Legea 176/2010, Curtea subliniază că, prin ipoteză, declarația pe propria răspundere nu poate să vizeze decât informații referitoare strict la persoana declarantului, pentru care acesta își poate asuma răspunderea, în mod direct și individual.

Declarația pe propria răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, nimeni neputând fi ținut răspunzător din punct de vedere penal pentru fapta altei persoane.

De altfel, însăși Legea nr.176/2010 precizează, în art.3 alin.(1), că declarațiile de avere reprezintă acte personale.

Judecătorii constituționali mai spun că instituirea obligației de a declara nu doar drepturile și obligațiile proprii, ci și pe cele ale soțului/soției implică asumarea răspunderii personale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct, ci trebuie să le obțină de la o terță persoană, respectiv soț/soție.

În privința declarării drepturilor și obligațiilor copiilor aflați în întreținerea declarantului, potrivit Codului civil, se observă că părinții pot cunoaște personal, în mod direct, întinderea acestora cel mult în cazul copiilor minori, întrucât încheie actele juridice în numele acestora, în calitate de reprezentanți legali, până la împlinirea vârstei de 14 ani, iar în cazul minorilor cu capacitate de exercițiu restrânsă încuviințează actele juridice ale acestora, cu excepțiile prevăzute la art.41 alin.(3) din Codul civil.

‘Situația este diferită în cazul copiilor deveniți majori aflați în întreținerea părinților până la vârsta de 26 de ani, conform art.499 din Codul civil, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, aceștia având capacitatea de exercițiu deplină pentru a încheia acte juridice în nume propriu.

Este posibil ca, nefiind în egală măsură responsabilizată prin plasarea sub incidența aceleiași răspunderi penale sau contravenționale, după caz, această persoană (soț, soție sau copil major aflat în întreținere), care este terț față de obligația impusă declarantului, să refuze să le furnizeze, din varii motive, sau chiar să ofere informații eronate, astfel că declarantul va fi în imposibilitate de a furniza datele referitoare la patrimoniul acesteia sau va fi pus în situația de a menționa date incorecte, fără să aibă posibilitatea de a le verifica, pentru a evita sancțiunea penală aplicabilă pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații sau sancțiunea contravențională, după caz’, notează CCR.

Curtea Constituțională apreciază totodată că publicarea expresă a numelui și prenumelui soțului și copiilor, împreună cu precizarea veniturilor acestora, în cadrul unei declarații date pe propria răspundere a persoanei căreia îi incumbă această obligație constituie o nesocotire a dispozițiilor art.26 din Constituție, care garantează respectul vieții private.

În același timp, Curtea subliniază că legiuitorul trebuie să identifice o soluție legislativă adecvată, care să permită Agenției Naționale pentru Integritate să cunoască informațiile privitoare la averea soțului declarantului și a copiilor majori aflați în întreținerea sa, în vederea realizării scopului legal al acesteia.

Citeste mai mult

Eveniment

Opt persoane și-au pierdut viața, în ultimii ani, în timp ce se aflau la scăldat sau pescuit. ISU Botoșani: Nu îți risca viața – măsuri de prevenire a înecului

Publicat

Publicitate

Opt persoane și-au pierdut viața, în ultimii ani, în timp ce se aflau la scăldat sau pescuit. Râul Prut este locul unde s-au produs cele mai multe dintre tragedii.

Vara îi îndeamnă pe oameni la scăldat, însă, pentru evitarea unor adevărate drame, este foarte important să aleagă doar locurile special amenajate. Condițiile de înot pot fi imprevizibile în râuri, iazuri, lacuri sau în mare.

De cele mai multe ori, tragediile la scăldat se produc, fie din cauza faptului că persoanele respective nu știu să înoate foarte bine, fie intră în ape în care curenții sunt puternici sau în locuri unde nivelul apei se schimbă brusc și nu mai reușesc să iasă la suprafață.

Din acest motiv, recomandăm tuturor cetăţenilor să respecte următoarele măsuri de siguranță atunci când merg la scăldat:

✔ frecventaţi doar locurile special amenajate pentru înot şi scăldat;

✔evitaţi scăldatul în lacuri, canale sau alte cursuri de apă unde malurile sunt abrupte, curenţii foarte puternici, albiile nămoloase sau acoperite cu plante, pietre, crengi sau trunchiuri de copaci;

Publicitate

✔evitaţi să intrați singuri în apă, fără a avea alte persoane prin apropiere, mai ales dacă nu ştiţi să înotaţi;

✔ nu intrați în apă după ce ați consumat alcool sau pe timp de noapte;

✔ nu intrați în apa rece după expunerea prelungită la soare;

✔nu săriți de pe platforme, poduri sau alte construcţii;

✔nu lăsați niciodată copiii nesupravegheați în apă sau în apropierea acesteia, nici măcar în piscinele achiziționate pentru cei mici;

✔ echipamentele speciale pentru siguranța înotului (colac de salvare, aripioare sau tuburi gonflabile etc.) trebuie utilizate de către copii, sub atenta supraveghere a unui adult.

Citeste mai mult

Cultura

O discuție cu Mihai Zamfir și Mihaela Mancaș la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești și Casa Corpului Didactic Botoșani invită profesorii de limba și literatura română și publicul interesat la un nou dialog cu genericul „Cum îl mai citim pe Eminescu?”, la care vor participa Mihai Zamfir și Mihaela Mancaș. Dialogul va avea loc în data de 13 iunie 2025, începând cu ora 13:00, în Amfiteatrul „Laurențiu Ulici” al Memorialului Ipotești.

 

Mihai ZAMFIR este profesor emerit al Facultății de Litere a Universității din București. Este specialist în stilistică, istorie literară și literatură comparată. A fost profesor la Universitatea din Lisabona (1972-1975), cofondator al Secției de Portugheză de la Universitatea din București (1975), Subsecretar de Stat la Ministerul Educației și Cercetării (1990-1993), Ambasador al României în Portugalia (1997-2001) și în Brazilia (2007-2012).

A publicat numeroase articole și  sinteze de specialitate: Proza poetică românească în secolul al XIX-lea (1971), Introducere în opera lui Al. Macedonski (1972), Imaginea ascunsă. Structura narativă a romanului proustian (1976), Poemul românesc în proză (1981), Formele liricii portugheze (1985), Cealaltă față a prozei (1988), Din secolul romantic (1989), Discursul anilor ’90 (1997), Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române (vol. I, 2011, 2012; vol. II, 2017). Este autorul romanelor Poveste de iarnă (1987), Acasă (1992), Educație târzie (2 vol., 1998-1999), Fetița (2003), Se înnoptează. Se lasă ceață (2006), În așteptare (2020). O selecție a articolelor sale de după 1990 a apărut în volumele Jurnalul indirect (2 vol., 2015) și Alt jurnal indirect (2020).

„Literatura e o superviață. E o viață la pătrat sau chiar la cub. E ceea ce ne face unici în Univers. Suntem ființe care știm că vom dispărea, care știm că Universul însuși va dispărea, care știm că nu însemnăm nimic în raport cu dimensiunile Universului. Cu toate acestea, ne încăpățânăm să facem lucrul cel mai inutil, aparent. Ne încăpățânăm să oferim o mică șansă celor din jurul nostru. Numesc această mică șansă – literatura. Ea reprezintă un fel de superviață, pentru că, de fapt, contrazice frontal tot ceea ce viața «reală»  înseamnă”, afirma într-un interviu Mihai Zamfir.

 

Publicitate

Mihaela Mancaș este profesor emerit al Facultății de Litere a Universității din București. Este specialistă în stilistică literară, istoria limbii române literare, poetică, retorică și traducătoare din limba franceză.

A contribuit la elaborarea unor volume colective și a unor dicționare fundamentale din domeniul lingvisticii. Este membră a Societății Române de Lingvistică și a Societății de Științe Filologice. A publicat numeroase articole în reviste de specialitate din țară și din străinătate, precum și numeroase studii: Stilul indirect liber în româna literară (1972); Istoria limbii române literare (1974); Limbajul artistic românesc în secolul al XIX-lea (1983); Limbajul artistic românesc în secolul XX (1991); Limbajul artistic românesc modern. Schiță de evoluție (2005); Tablou și acțiune. Descrierea în proza narativă românească (2005); Lexicul afectivității și poezia românească din secolul XX (2014); Metafora afectivității în poezia românească (2020); Stil și stilistică, vol. I-II (2022); volume în colaborare: Structuri tematice și retorico-stilistice în romantismul românesc (1976); Dicionário romeno-português (1977), Dicționar general de științe. Dicționarul științelor limbii (1997); ed. a 2-a, revăzută și adăugită, Dicționar de științe ale limbii (2001; 2005).

Activitatea științifică și universitară a Mihaelei Mancaș este omagiată în volumele: Text și discurs. Omagiu Mihaelei Mancaș (2011) și Limbă, societate, cultură. In honorem Liliana Ionescu-Ruxăndoiu și Mihaela Mancaș, vol. I-II (2021).

 

 

Proiectul „Zilele Eminescu, ediția iunie” este finanțat de Ministerul Culturii prin axa de proiecte prioritare. Ediția din iunie 2025 a Zilelor Eminescu este organizată de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, cu susținerea Consiliului Județean Botoșani, în parteneriat cu Primăria Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, Cinematograful „Unirea” și cu sprijinul Inspectoratului Școlar Botoșani, al Casei Corpului Didactic, al liceelor și școlilor din oraș și al mediului privat. Programul desfășurat al Zilelor Eminescu poate fi consultat pe pagina Memorialului Ipotești: http://www.eminescuipotesti.ro/

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending