Connect with us

Eveniment

Pandemia nu i-a oprit. Unde au fost în concediu românii în țară și străinătate, în anul 2021

Publicat

acum 3 ani

Publicitate
Încasările în turism au crescut faţă de primul an de pandemie, chiar dacă anularea voucherelor de vacanţă a fost resimţită de operatorii turistici, iar sectorul a trebuit să facă faţă unui al doilea an consecutiv de pierdere a forţei de muncă, relatează alba24.ro. Agenţiile de turism au fost nevoite să înfrunte nemulţumirile turiştilor nevaccinaţi referitor la ţările care au intrat pe listele roşii.

Restricţiile la intrarea în ţară şi modificările listei-semafor

În ianuarie, când autorităţile impuneau carantina de două săptămâni pentru persoanele care intrau în ţară, Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) a solicitat Guvernului să implementeze, ca măsură alternativă, efectuarea unui test Covid-19 la întoarcerea în ţară în locul carantinării de 14 zile. Obligativitatea carantinei genera un nou val de anulări ale pachetelor de servicii de călătorie contractate, restituiri şi litigii.

În aprilie, ANAT a catalogat ca fiind ”de neînţeles” măsura prin care autorităţile din România au inclus pe lista galbenă majoritatea destinaţiilor europene, „pe baza unor statistici irelevante care raportează doar numărul cazurilor noi la populaţia totală şi nu ţine cont de faptul că aceste state testează mai mult şi, implicit, controlează mai bine situaţia epidemiologică”.

Certificate verzi de călătorie în UE

În aprilie, lista galbenă cuprindea circa 60 de state, printre care Cipru, Turcia, Franţa, Italia, Maldive, Croaţia, Belgia sau Bulgaria.

În acelaşi timp, ţările Uniunii Europene au convenit oficial să introducă aşa numitele certificate verzi de călătorie, ca un pas spre redeschiderea turismului.

Schimbare de planuri pentru concedii în Grecia și Bulgaria

De Paşti, o mare problemă pentru turiştii români a fost includerea Greciei şi Bulgariei pe lista galbenă, iar mii de români au fost nevoiţi să-şi anuleze rezervările, a explicat purtătorul de cuvânt al ANAT, Traian Bădulescu.

„Din păcate, partea română nu a semnat niciun protocol cu Grecia şi nu înţelegem de ce. Doar cei vaccinaţi pot călători în continuare fără carantină şi cei care au avut Covid în ultimele 90 de zile, în rest cei care se întorc din aceste ţări trebuie să stea în carantină. Dacă semnam protocoale nu mai era nevoie de carantină. Şi nu înţelegem, dacă la întoarcerea în ţară se poate cere un test Covid PCR, poate şi antigen, de ce mai este nevoie de carantină, dacă acei oameni dovedesc că nu au Covid”, a mai spus Bădulescu.

Publicitate

Nemulţumiri ale turiştilor nevaccinaţi referitor la ţările care au intrat pe listele roşii

La începutul lunii septembrie, purtătorul de cuvânt al ANAT arăta, pentru Agerpres, că în acest an a continuat lipsa de predictibilitate în privinţa valurilor pandemice. Agenţiile de turism au fost nevoite să înfrunte nemulţumirile turiştilor nevaccinaţi referitor la ţările care au intrat pe listele roşii, deşi agenţiile nu poartă nicio răspundere pentru modificarea încadrării destinaţiei între data achiziţionării serviciilor turistice şi data întoarcerii.

„Dacă graniţele sunt deschise de ambele părţi, rămâne în vigoare contractul cu turistul, iar această regulă este aplicată în toată lumea, nu doar la noi. Din păcate, agenţiile de turism au încasat greu sau unele încă nu granturile şi ajutoarele de la stat. În multe cazuri, sumele nu au fost suficiente, iar impozitele şi taxele au curs în acest an, deşi ne-am aflat tot în plină pandemie”, a explicat, în toamnă, purtătorul de cuvânt al ANAT.

Alte reguli pentru intrarea în România

Ulterior, în decembrie, Guvernul schimba din nou regulile privind intrarea în România, iar ANAT considera că noile prevederi au zădărnicit eforturile de redresare a industriei turismului.

„ANAT a observat cu tristeţe cum, în ultimele două zile, eforturile de redresare ale industriei au fost zădărnicite de adoptarea noilor reguli privind intrarea pe teritoriul României, care nu numai că aruncă în aer orice predictibilitate, şi aşa precară, pe care o oferea lista semafor, dar loveşte nemilos şi cetăţenii români care au înţeles importanţa vaccinării şi au contribuit până în acest moment la reducerea efectelor pandemiei, prin respectarea tuturor recomandărilor autorităţilor sanitare. (…) Nu considerăm oportună tranziţia de la lista semafor la împărţirea ţărilor în funcţie de poziţionarea lor geografică, respectiv state UE versus state non-UE, acest lucru fiind pe de o parte profund discriminatoriu şi pe de altă parte irelevant în contextul în care noua tulpină Omicron deja nu mai este endemică statelor africane în care şi-a avut originea”, se arată într-un comunicat al ANAT.

Potrivit Asociaţiei, în condiţiile în care Egiptul avea 6 infectări la 100.000 de locuitori în prima săptămână a lunii decembrie, iar Belgia 1095 de infectări, întreaga argumentaţie în favoarea schimbării listei semafor şi a trecerii la restricţionarea călătoriilor în funcţie de regiunea geografică nu poate rămâne în picioare.

Din cauza restricţiilor, românii au făcut mai mult turism în ţară în acest an

Situaţia pandemică a determinat românii să-şi petreacă sărbătorile de Paşti şi 1 Mai în ţară, unde numărul turiştilor în hoteluri şi pensiuni a fost de circa 300.000, dublu faţă de un an normal, potrivit declaraţiilor acordate Agerpres la finalul lui aprilie de reprezentantul Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism.

„Românii au un mare apetit de a călători de Paşti şi 1 Mai, dar din păcate acum sunt multe restricţii, multe ţări pe lista galbenă. Astfel că, faţă de anii trecuţi, s-au orientat în principal către turismul intern, unde totul este sigur, în sensul că nu avem lockdown şi s-au mai ridicat restricţiile”, arăta Bădulescu.

Potrivit acestuia, românii aleg destinaţii turistice din întreaga ţară, în special pensiunile rurale, staţiunile montane şi cele balneare, precum şi Delta Dunării.

„Pensiunile şi hotelurile din ţară au un grad ridicat de ocupare. Dacă, într-un an normal, aveam în jur de 100.000 – 150.000 de turişti români prin ţară, estimez că anul acesta numărul va fi dublu, deci vom ajunge la 200.000 – 300.000 de turişti în structuri de cazare, dar e greu de estimat, pentru că mulţi merg pe cont propriu”, a precizat Bădulescu.

Destinaţia externă principală de Paşti în acest an a fost Egiptul

„Mii de turişti români se vor duce în Egipt de Paşti, cum nu s-a întâmplat niciodată. Sunt aproape zilnic 10 curse charter, de dimineaţă până seara, din mai multe oraşe. Preţurile sunt foarte bune pentru all inclusive, situaţia este stabilă acolo şi cer doar test PCR. Un cuplu plăteşte în medie, cu tot cu zbor, între 700 şi 1.000 de euro pentru o săptămână”, a arătat reprezentantul ANAT.

În timpul sezonului estival, turiştii români au ales litoralul românesc şi pe cel din Bulgaria, deoarece până la 1 septembrie Bulgaria nu a solicitat niciun document suplimentar în afara actului de identitate, a arătat purtătorul de cuvânt al ANAT.

„Pentru România, vedeta sezonului estival a fost, de departe, litoralul. Însă mulţi români care doresc linişte, izolare sau turism în natură au optat şi pentru staţiunile montane, staţiunile balneoclimaterice ori pentru pensiunile rurale. În timpul verii, românii nu au mai ales neapărat un weekend la pensiunile rurale sau în staţiunile montane, ci un sejur complet, de o săptămână”, a adăugat reprezentantul ANAT.

Fără vouchere de vacanţă în acest an

La începutul anului, Guvernul a anulat acordarea de vouchere de vacanţă pentru 2021, iar operatorii turistici au protestat, arătând că voucherele de vacanţă asigură în mare parte supravieţuirea şi dezvoltarea turismului şi, prin eliminarea acestora, Guvernul dovedeşte că turismul este a cincea roată la căruţă.

„Prin eliminarea voucherelor de vacanţă pentru 2021, Guvernul dovedeşte iarăşi că turismul este a cincea roată la căruţă. Voucherele de vacanţă asigură în mare parte supravieţuirea şi dezvoltarea turismului intern, precum şi pregătirea turismului pentru incoming. Niciun Guvern nu a luat în calcul la modul cel mai serios că România poate câştiga bani din export, iar turismul de incoming poate deveni una dintre principalele forme de export de servicii ale ţării noastre. Voucherele de vacanţă aduc plus valoare turismului intern şi asigură fiscalizarea turismului. Un Guvern care gândeşte în perspectivă, pe termen mediu şi lung, poate înţelege acest aspect”, au explicat reprezentanţii ANAT, în februarie.

Ulterior, organizaţia patronală a atras atenţia că voucherele de vacanţă emise în perioada 2019-2020 au creat peste 45.000 de locuri de muncă, astfel că ar trebui privite de Guvern ca o investiţie.

„Voucherele de vacanţă ar fi trebuit privite de Guvern ca o investiţie şi nu ca o cheltuială de la buget, fiind probabil una dintre cele mai profitabile alocări de fonduri de la buget. Pentru fiecare leu investit în vouchere de vacanţă, 0,51 bani se regăsesc în PIB, iar pentru fiecare 64.000 lei se creează şi se menţine un loc de muncă (sursa: studiu ASE şi APET). Făcând un calcul simplu, voucherele de vacanţă emise în perioada 2019-2020 au creat peste 45.000 de locuri de muncă! Voucherele de vacanţă asigură, în mare parte, supravieţuirea şi dezvoltarea turismului intern, precum şi pregătirea turismului pentru incoming, cumulând circa 30% din vânzările agenţiilor de turism specializate pe turism intern. În plus, voucherele de vacanţă înseamnă turism fiscalizat, ele putând fi folosite numai în unităţi de cazare clasificate sau în agenţii de turism licenţiate”, potrivit unui comunicat al ANAT.

În toamnă, după ce Guvernul a anunţat reintroducerea voucherelor de vacanţă pentru 2022, patronatele din turism au solicitat acordarea voucherelor de vacanţă pe o perioadă de 5 ani, atât pentru angajaţii din sistemul de stat cât şi pentru angajaţii din mediul privat.

„Cele 24 de organizaţii care acoperă tot spectrul industriei ospitalităţii, reunite sub numele Alianţa pentru Turism (APT), precum şi alte organizaţii sindicale şi patronale care reprezintă toate domeniile economiei naţionale susţin importanţa majoră a reintroducerii voucherelor de vacanţă începând cu 2022. Este esenţial ca această decizie să fie legiferată până la sfârşitul acestui an. APT, alături de celelalte organizaţii sindicale şi patronale, salută anunţul public privind reintroducerea voucherelor de vacanţă, pentru toate categoriile de angajaţi începând cu 2022 şi propun guvernului o formulă îmbunătăţită. (…) Pentru o flexibilitate a rezervărilor şi pentru o predictibilitate mult mai mare atât pentru angajaţi, cât şi pentru industria turismului, Alianţa pentru Turism recomandă legiferarea acordării voucherelor de vacanţă pentru o perioadă mai lungă, de minimum 5 ani”, se preciza în comunicatul APT.

Alianţa pentru Turism a argumentat că voucherele de vacanţă au contribuit esenţial la îmbunătăţirea fiscalizării sectorului turistic, prin creşterea accelerată a numărului de structuri turistice clasificate, garantând colectarea de taxe şi impozite la bugetul public.

„În doar 11 ani, mai precis în perioada 2010 – 2021, acestea au determinat creşterea cu 326% a numărului unităţilor de turism clasificate precum şi dublarea locurilor de cazare. Mai precis, în octombrie 2010, potrivit ministerului de resort, existau 5458 de unităţi de cazare care totalizau 255.623 de locuri, iar în noiembrie 2021, cifra a ajuns la 17.800 de unităţi de cazare, respectiv 523.177 de locuri. Investiţiile stimulate de proiectul vouchere de vacanţă au însemnat atât edificarea de noi unităţi de cazare, cât şi modernizarea unora rămase într-o stare necorespunzătoare de zeci de ani, apariţia de centre de sănătate de 4 şi 5 stele în staţiuni balneare, dar şi construirea de piscine, centre spa, restaurante moderne şi alte facilităţi orientate spre turism sustenabil şi management digitalizat”, potrivit comunicatului APT.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Bradul de Crăciun: Care este istoria, când a apărut în România și care sunt tendințele actuale pentru împodobirea acestuia

Publicat

acum 2 ore

luni, 23.12.2024

de

Publicitate

Împodobirea bradului de Crăciun este una dintre cele mai îndrăgite și așteptate tradiții ale sezonului de iarnă. Originile acestui obicei se întind pe parcursul a sute de ani, iar de-a lungul timpului, bradul împodobit a devenit un simbol al sărbătorilor și este recunoscut în aproape toate colțurile lumii, scrie alba24.ro. 

Bradul a fost ales ca simbol al Crăciunului datorită culorii sale verzi, care nu se schimbă niciodată. Această culoare îl simbolizează pe Hristos, veșnic viu, potrivit crestinortodox.ro.

Tradiția bradului de Crăciun își are originile încă din perioada romanilor. Aceștia obișnuiau să-și împodobească locuința cu un brad sau crengi de brad în timpul Saturnaliilor. Sărbătoarea dedicată zeului Saturn se desfășura în perioada solstițiului de iarnă. În unele cazuri, bradul era chiar atârnat de tavan cu vârful în jos.

Se pare însă că, până în secolul al XII-lea, brazii de Crăciun nu erau împodobiți. Cu timpul, acest obicei a evoluat, iar oamenii au început să decoreze brazii cu fructe, flori de hârtie și biscuiți. Mai târziu, aceste decorațiuni au fost înlocuite sau completate de lumânări și globuri colorate, care oferă bradului de Crăciun aspectul fermecător pe care îl cunoaștem astăzi.

Împodobirea bradului de Crăciun

Primul brad de Crăciun împodobit a apărut în anul 1510, în Lituania. Acesta a marcat începutul unei tradiții care avea să se răspândească treptat în întreaga lume.

Publicitate

11 ani mai târziu, în 1521, prințesa Helene de Mecklenburg duce tradiția tocmai în Franța, după căsătoria cu ducele de Orleans. Abia peste 80 de ani însă primul brad de Crăciun și-a făcut apariția într-o piață publică. Mai exact, în 1605, la Strasbourg, un brad a fost împodobit cu mere roșii și dulciuri.

Tradiția ajunge în SUA abia la începutul anilor 1800, atunci când primii imigranți germani se stabilesc în Pennsylvania. După circa 40 de ani, obiceiul a devenit popular în Anglia, când a fost introdus de familia regală.

Bradul de Crăciun în România

În România, primul brad împodobit cu câteva zile înainte de sărbătoarea Nașterii Domnului, a apărut în anul 1866, la palatul principelui Carol I de Hohenzollern.

De atunci, românii au îmbrățișat acest obicei și au transformat împodobirea bradului într-un moment special care precede sărbătorile de Crăciun și aduce bucurie în fiecare casă, informează crestinortodox.ro.

Această tradiție continuă să fie una dintre cele mai iubite și așteptate părți ale sărbătorilor de iarnă.

Bradul de Crăciun în 2024. Tendințele actuale pentru împodobirea acestuia

Tradiția spune că bradul de Crăciun trebuie împodobit în Ajunul Crăciunului, respectiv în seara de 24 decembrie. În trecut, bradul de Crăciun era decorat cu flori din hârtie, mere, nuci, dulciuri, lumânări și figurine din lemn, reflectând un stil simplu și tradițional. Ulterior, odată cu apariția instalațiilor luminoase și a altor ornamente moderne, pomul de Crăciun a căpătat un aspect mai sofisticat, adaptat vremurilor contemporane.

Bradul de Crăciun în 2024 este mai strălucitor și mai variat ca niciodată. Fie că este natural sau artificial, bradul este împodobit cu o mulțime de luminițe colorate, globuri, panglici și ornamente care reflectă gusturile fiecărei familii. Paleta cromatică poate varia în funcție de preferințe, de la tonuri simple, elegante, tradiționale până la combinații sofisticate și culori vibrante.

În materie de culori pentru decorarea bradului de Crăciun, sunt propuse patru direcții distincte, fiecare potrivită unui stil unic:

Bradul de Crăciun decorat în culori naturale

Pentru cei care preferă stilul minimalist și organic, paletele de culori naturale aduc o atmosferă caldă și reconfortantă. Combinația de nuanțe de verde salvie, verde olive, alb, bej sau gri perlat rămâne o alegere ideală, care evocă liniștea și frumusețea naturii, pentru cei care preferă un Crăciun simplu și elegant. Puteți folosi decorațiuni din lemn natural, conuri de brad, ramuri de eucalipt și panglici din in sau bumbac, alături de lumini calde și globuri din sticlă mată.

Bradul de Crăciun decorat în culori puternice

Dacă preferați un decor modern și rafinat, culorile puternice sunt soluția perfectă. În acest an, printre vedetele sezonului se numără albastrul închis, argintiul și auriul. Aceste nunanțe oferă o notă sofisticată și se potrivesc excelent în spații contemporane. Pentru a amplifica efectul modern și strălucitor, puteți opta pentru globuri metalice, luminițe LED cu tentă rece, fulgi de zăpadă strălucitori și diverse decorații geometrice, pentru un efect de „poveste de iarnă”.

Bradul de Crăciun în culori candy pop

Pentru cei care vor să aducă un strop de veselie și energie în decorul de Crăciun, paleta candy pop este alegerea ideală. Inspirată din dulciurile festive, combinația vibrantă include nuanțe de roz deschis, lavandă, roșu și verde lime. Aceste culori pline de viață este potrivit pentru familiile cu copii sau cele care iubesc decorurile neconvenționale. Pentru un rezultat spectaculos, bradul poate fi completat cu globuri satinate, flori artificiale de bumbac sau ornamente haioase și panglici colorate.

Bradul de Crăciun în culori vintage

Pentru un Crăciun clasic, cea mai potrivită paletă de culori este cea vintage. Este vorba despre culori pastelate, de roz pal, galben pal, albastru deschis și auriu. Decorul vintage aduce un aer rafinat oricărui interior. Printre decorațiunile recomandate se numără globurile pictate manual, figurinele retro și textilele din dantelă.

Indiferent de stilul pe care îl preferați, alegerea unei palete cromatice pentru decorarea bradului de Crăciun ține de atmosfera dorită și de stilul casei.

Paletele naturale aduc liniște și echilibru, cele puternice inspiră eleganță modernă, culorile „candy pop” sunt perfecte pentru un decor vesel, iar nuanțele vintage evocă nostalgia sărbătorilor de odinioară.

Citeste mai mult

Eveniment

MAE: Atenţionare de călătorie! Greva agenţilor de asistenţă la sol pe aeroporturile din Portugalia, în perioada 24 decembrie – 1 ianuarie

Publicat

acum 2 ore

luni, 23.12.2024

de

Publicitate

Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Portugalia asupra existenţei unor disfuncţionalităţi logistice în gestionarea bagajelor pe aeroporturile din Lisabona, Porto, Faro, Funchal şi Porto Santo, cauzate de greva agenţilor de asistenţă la sol, care are loc în intervalul 24 decembrie 2024 (începând cu ora 00,00) – 1 ianuarie 2025 (până la ora 24,00).

În acest context, MAE le recomandă cetăţenilor români care călătoresc în această perioadă utilizarea pe cât posibil exclusivă a bagajelor de mână pentru a evita eventuale întârzieri sau alte constrângeri generate de indisponibilitatea serviciilor de gestionare a bagajelor de cală.

Într-un comunicat transmis, luni seara, AGERPRES, MAE recomandă consultarea paginilor de internet a aeroporturilor portugheze menţionate, precum şi ale companiilor aeriene care operează zborurile din/către aceste aeroporturi pentru obţinerea de informaţii actualizate.

Totodată, MAE recomandă consultarea paginilor de Internet http://lisabona.mae.ro şi http://mae.ro.

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Lisabona: +351.21.396.6463, +351.21.396.0866, +351.21.397.2648, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center-ului în regim de permanenţă.

Cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României la Lisabona: +351927411628. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: În prag de Crăciun, o femeie de 80 de ani, din Mlenăuți, a rămas fără casă, în urma unui incendiu

Publicat

acum 3 ore

luni, 23.12.2024

de

Publicitate

În prag de Crăciun, o femeie, în vârstă de 80 de ani, din localitatea Mlenăuți, a rămas fără casă, în urma unui incendiu. Evenimentul s-a produs în această după-amiază. Nu au fost persoane rănite, dar pagubele sunt însemnate. Când s-a produs incendiul, femeia era în imobil, împreună cu fiul ei. Au simțit miros de fum, au ieșit din locuință și au sunat după ajutor.

La caz s-au deplasat, în cel mai scurt timp, pompierii din cadrul Punctului de Lucru Darabani și Detașamentului Dorohoi, cu două autospeciale de stingere, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Hudești. Primii care au ajuns la fața locului au fost pompierii voluntari. Aceștia au constatat faptul că locuința ardea în totalitate. Pompierii au acționat rapid astfel încât flăcările să nu se extindă la alte construcții din gospodărie. Pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor s-a intervenit mai bine de două ore.

Cel mai probabil, evenimentul a fost provocat de jarul căzut din sobă pe materiale combustibile.

Pentru evitarea unor astfel de tragedii, ISU Botoșani vă recomandă:

▪️nu lăsați sobele și alte mijloace de încălzire nesupravegheate pe timpul funcţionării;
▪️nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;
▪️nu lăsați ușa sobei deschisă;
▪️nu supraîncălziți soba;
✔️ montați pe pardoseală, în fața ușii de alimentare cu combustibil a mijlocului de încălzire, o bucată de tablă cu dimensiuni de 0,50 x 0,70 metri;
▪️nu puneți haine la uscat pe sobe sau în imediata lor apropiere;
✔️stingeți focul pe timpul nopții;
▪️nu lăsați, niciodată, copiii singuri în casă, mai ales într-o încăpere unde este în funcțiune un mijloc de încălzire.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Cetele de colindători au adus la sediul PSD Botoșani magia datinilor și obiceiurilor de iarnă

Publicat

acum 3 ore

luni, 23.12.2024

de

Publicitate

Tradiția continuă! Sute de urători și colindători din întregul județ au venit cu sufletele pline de bucurie să vestească Nașterea Domnului și să aducă toate urările de un nou an bun social-democraților botoșăneni.

Parcarea din fața sediului PSD Botoșani s-a transformat, duminică, într-o veritabilă scenă, unde cetele de colindători și urători au prezentat cele mai frumoase datini și obiceiuri de iarnă de la noi din județ. Fiecare grup și-a reprezentat cu mândrie locul său de baștină și a adus cu sine o părticică din magia sărbătorilor, păstrând cu sfințenie tradițiile strămoșești.

Gazde primitoare, social-democrații botoșăneni au așteptat aceste momente cu mare drag. Și, așa cum e datina străbună, Doina Federovici, președintele PSD Botoșani, Alexandra Huțu, secretarul executiv al PSD Botoșani, vicepreședinți ai organizației județene, primari, consilieri județeni și locali, directori, inspectori școlari și membri social-democrați botoșăneni i-au primit pe toți cu inima deschisă, cu pâine și sare, cu vin și cozonac, cu sărmăluțe și alte gustări specifice zilelor de sărbătoare.

„Suntem recunoscători botoșănenilor care păstrează cu sfințenie această moștenire prețioasă și o transmit mai departe, din generație în generație. Obiceiurile și datinile străbune sunt legătura noastră cu trecutul, dar și cu viitorul, o punte între generații care nu se va rupe niciodată. Aceste tradiții, unice în întreaga lume, pe care noi, botoșănenii, le păstrăm cu mândrie în suflet, sunt o comoară de neprețuit, sunt ceea ce ne face să rămânem uniți. Fiecare an în care suntem alături de acești minunați urători este o sărbătoare a moștenirii noastre și un angajament de a face totul pentru a păstra vii tradițiile noastre care ne definesc ca neam”, a fost mesajul emoționant al social-democraților botoșăneni.

Au urat de bine, sănătate și belșug: Căiuții de la Albești, Ansamblul „Cununa” (Bălușeni), Ansamblul Folcloric „Dor de Plaiuri Corlătene” (Corlăteni), Ansamblul Folcloric „Flori de Corn” (Corni), Ansamblul „Bujorelul” Coșula, Colindătorii „Mugurașii” și Grupul Oneaga (Cristești), Ansamblul Folcloric „Doina Holmului” (Frumușica), Ansamblul Folcloric „Floare Albastră” (Gorbănești,) Ansamblul Folcloric „Zorile” (Havârna), „Căiuții Albaștri” (Hlipiceni), Ansamblul Folcloric „Moștenitorii de la Prut” (Manoleasa), Ansamblul Folcloric „Cununița” Prăjeni, Ansamblul Folcloric „Doina Costeștilor” (Răchiți), Ansamblul Folcloric Santa Mare, Ansamblul Folcloric „Valea Bașeului” (Știubieni), Ansamblul Folcloric „Todireanca” (Todireni), Ansamblul Folcloric „Tudoreanca” (Tudora), Ansamblul Folcloric „Viișorenii” (Viișoara) și Ansamblul Folcloric „Hora” (Vlăsinești).

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending