Restricţiile la intrarea în ţară şi modificările listei-semafor

În ianuarie, când autorităţile impuneau carantina de două săptămâni pentru persoanele care intrau în ţară, Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) a solicitat Guvernului să implementeze, ca măsură alternativă, efectuarea unui test Covid-19 la întoarcerea în ţară în locul carantinării de 14 zile. Obligativitatea carantinei genera un nou val de anulări ale pachetelor de servicii de călătorie contractate, restituiri şi litigii.

În aprilie, ANAT a catalogat ca fiind ”de neînţeles” măsura prin care autorităţile din România au inclus pe lista galbenă majoritatea destinaţiilor europene, „pe baza unor statistici irelevante care raportează doar numărul cazurilor noi la populaţia totală şi nu ţine cont de faptul că aceste state testează mai mult şi, implicit, controlează mai bine situaţia epidemiologică”.

Certificate verzi de călătorie în UE

În aprilie, lista galbenă cuprindea circa 60 de state, printre care Cipru, Turcia, Franţa, Italia, Maldive, Croaţia, Belgia sau Bulgaria.

În acelaşi timp, ţările Uniunii Europene au convenit oficial să introducă aşa numitele certificate verzi de călătorie, ca un pas spre redeschiderea turismului.

Schimbare de planuri pentru concedii în Grecia și Bulgaria

De Paşti, o mare problemă pentru turiştii români a fost includerea Greciei şi Bulgariei pe lista galbenă, iar mii de români au fost nevoiţi să-şi anuleze rezervările, a explicat purtătorul de cuvânt al ANAT, Traian Bădulescu.

„Din păcate, partea română nu a semnat niciun protocol cu Grecia şi nu înţelegem de ce. Doar cei vaccinaţi pot călători în continuare fără carantină şi cei care au avut Covid în ultimele 90 de zile, în rest cei care se întorc din aceste ţări trebuie să stea în carantină. Dacă semnam protocoale nu mai era nevoie de carantină. Şi nu înţelegem, dacă la întoarcerea în ţară se poate cere un test Covid PCR, poate şi antigen, de ce mai este nevoie de carantină, dacă acei oameni dovedesc că nu au Covid”, a mai spus Bădulescu.

Nemulţumiri ale turiştilor nevaccinaţi referitor la ţările care au intrat pe listele roşii

La începutul lunii septembrie, purtătorul de cuvânt al ANAT arăta, pentru Agerpres, că în acest an a continuat lipsa de predictibilitate în privinţa valurilor pandemice. Agenţiile de turism au fost nevoite să înfrunte nemulţumirile turiştilor nevaccinaţi referitor la ţările care au intrat pe listele roşii, deşi agenţiile nu poartă nicio răspundere pentru modificarea încadrării destinaţiei între data achiziţionării serviciilor turistice şi data întoarcerii.

„Dacă graniţele sunt deschise de ambele părţi, rămâne în vigoare contractul cu turistul, iar această regulă este aplicată în toată lumea, nu doar la noi. Din păcate, agenţiile de turism au încasat greu sau unele încă nu granturile şi ajutoarele de la stat. În multe cazuri, sumele nu au fost suficiente, iar impozitele şi taxele au curs în acest an, deşi ne-am aflat tot în plină pandemie”, a explicat, în toamnă, purtătorul de cuvânt al ANAT.

Alte reguli pentru intrarea în România

Ulterior, în decembrie, Guvernul schimba din nou regulile privind intrarea în România, iar ANAT considera că noile prevederi au zădărnicit eforturile de redresare a industriei turismului.

Publicitate

„ANAT a observat cu tristeţe cum, în ultimele două zile, eforturile de redresare ale industriei au fost zădărnicite de adoptarea noilor reguli privind intrarea pe teritoriul României, care nu numai că aruncă în aer orice predictibilitate, şi aşa precară, pe care o oferea lista semafor, dar loveşte nemilos şi cetăţenii români care au înţeles importanţa vaccinării şi au contribuit până în acest moment la reducerea efectelor pandemiei, prin respectarea tuturor recomandărilor autorităţilor sanitare. (…) Nu considerăm oportună tranziţia de la lista semafor la împărţirea ţărilor în funcţie de poziţionarea lor geografică, respectiv state UE versus state non-UE, acest lucru fiind pe de o parte profund discriminatoriu şi pe de altă parte irelevant în contextul în care noua tulpină Omicron deja nu mai este endemică statelor africane în care şi-a avut originea”, se arată într-un comunicat al ANAT.

Potrivit Asociaţiei, în condiţiile în care Egiptul avea 6 infectări la 100.000 de locuitori în prima săptămână a lunii decembrie, iar Belgia 1095 de infectări, întreaga argumentaţie în favoarea schimbării listei semafor şi a trecerii la restricţionarea călătoriilor în funcţie de regiunea geografică nu poate rămâne în picioare.

Din cauza restricţiilor, românii au făcut mai mult turism în ţară în acest an

Situaţia pandemică a determinat românii să-şi petreacă sărbătorile de Paşti şi 1 Mai în ţară, unde numărul turiştilor în hoteluri şi pensiuni a fost de circa 300.000, dublu faţă de un an normal, potrivit declaraţiilor acordate Agerpres la finalul lui aprilie de reprezentantul Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism.

„Românii au un mare apetit de a călători de Paşti şi 1 Mai, dar din păcate acum sunt multe restricţii, multe ţări pe lista galbenă. Astfel că, faţă de anii trecuţi, s-au orientat în principal către turismul intern, unde totul este sigur, în sensul că nu avem lockdown şi s-au mai ridicat restricţiile”, arăta Bădulescu.

Potrivit acestuia, românii aleg destinaţii turistice din întreaga ţară, în special pensiunile rurale, staţiunile montane şi cele balneare, precum şi Delta Dunării.

„Pensiunile şi hotelurile din ţară au un grad ridicat de ocupare. Dacă, într-un an normal, aveam în jur de 100.000 – 150.000 de turişti români prin ţară, estimez că anul acesta numărul va fi dublu, deci vom ajunge la 200.000 – 300.000 de turişti în structuri de cazare, dar e greu de estimat, pentru că mulţi merg pe cont propriu”, a precizat Bădulescu.

Destinaţia externă principală de Paşti în acest an a fost Egiptul

„Mii de turişti români se vor duce în Egipt de Paşti, cum nu s-a întâmplat niciodată. Sunt aproape zilnic 10 curse charter, de dimineaţă până seara, din mai multe oraşe. Preţurile sunt foarte bune pentru all inclusive, situaţia este stabilă acolo şi cer doar test PCR. Un cuplu plăteşte în medie, cu tot cu zbor, între 700 şi 1.000 de euro pentru o săptămână”, a arătat reprezentantul ANAT.

În timpul sezonului estival, turiştii români au ales litoralul românesc şi pe cel din Bulgaria, deoarece până la 1 septembrie Bulgaria nu a solicitat niciun document suplimentar în afara actului de identitate, a arătat purtătorul de cuvânt al ANAT.

„Pentru România, vedeta sezonului estival a fost, de departe, litoralul. Însă mulţi români care doresc linişte, izolare sau turism în natură au optat şi pentru staţiunile montane, staţiunile balneoclimaterice ori pentru pensiunile rurale. În timpul verii, românii nu au mai ales neapărat un weekend la pensiunile rurale sau în staţiunile montane, ci un sejur complet, de o săptămână”, a adăugat reprezentantul ANAT.

Fără vouchere de vacanţă în acest an

La începutul anului, Guvernul a anulat acordarea de vouchere de vacanţă pentru 2021, iar operatorii turistici au protestat, arătând că voucherele de vacanţă asigură în mare parte supravieţuirea şi dezvoltarea turismului şi, prin eliminarea acestora, Guvernul dovedeşte că turismul este a cincea roată la căruţă.

„Prin eliminarea voucherelor de vacanţă pentru 2021, Guvernul dovedeşte iarăşi că turismul este a cincea roată la căruţă. Voucherele de vacanţă asigură în mare parte supravieţuirea şi dezvoltarea turismului intern, precum şi pregătirea turismului pentru incoming. Niciun Guvern nu a luat în calcul la modul cel mai serios că România poate câştiga bani din export, iar turismul de incoming poate deveni una dintre principalele forme de export de servicii ale ţării noastre. Voucherele de vacanţă aduc plus valoare turismului intern şi asigură fiscalizarea turismului. Un Guvern care gândeşte în perspectivă, pe termen mediu şi lung, poate înţelege acest aspect”, au explicat reprezentanţii ANAT, în februarie.

Ulterior, organizaţia patronală a atras atenţia că voucherele de vacanţă emise în perioada 2019-2020 au creat peste 45.000 de locuri de muncă, astfel că ar trebui privite de Guvern ca o investiţie.

„Voucherele de vacanţă ar fi trebuit privite de Guvern ca o investiţie şi nu ca o cheltuială de la buget, fiind probabil una dintre cele mai profitabile alocări de fonduri de la buget. Pentru fiecare leu investit în vouchere de vacanţă, 0,51 bani se regăsesc în PIB, iar pentru fiecare 64.000 lei se creează şi se menţine un loc de muncă (sursa: studiu ASE şi APET). Făcând un calcul simplu, voucherele de vacanţă emise în perioada 2019-2020 au creat peste 45.000 de locuri de muncă! Voucherele de vacanţă asigură, în mare parte, supravieţuirea şi dezvoltarea turismului intern, precum şi pregătirea turismului pentru incoming, cumulând circa 30% din vânzările agenţiilor de turism specializate pe turism intern. În plus, voucherele de vacanţă înseamnă turism fiscalizat, ele putând fi folosite numai în unităţi de cazare clasificate sau în agenţii de turism licenţiate”, potrivit unui comunicat al ANAT.

În toamnă, după ce Guvernul a anunţat reintroducerea voucherelor de vacanţă pentru 2022, patronatele din turism au solicitat acordarea voucherelor de vacanţă pe o perioadă de 5 ani, atât pentru angajaţii din sistemul de stat cât şi pentru angajaţii din mediul privat.

„Cele 24 de organizaţii care acoperă tot spectrul industriei ospitalităţii, reunite sub numele Alianţa pentru Turism (APT), precum şi alte organizaţii sindicale şi patronale care reprezintă toate domeniile economiei naţionale susţin importanţa majoră a reintroducerii voucherelor de vacanţă începând cu 2022. Este esenţial ca această decizie să fie legiferată până la sfârşitul acestui an. APT, alături de celelalte organizaţii sindicale şi patronale, salută anunţul public privind reintroducerea voucherelor de vacanţă, pentru toate categoriile de angajaţi începând cu 2022 şi propun guvernului o formulă îmbunătăţită. (…) Pentru o flexibilitate a rezervărilor şi pentru o predictibilitate mult mai mare atât pentru angajaţi, cât şi pentru industria turismului, Alianţa pentru Turism recomandă legiferarea acordării voucherelor de vacanţă pentru o perioadă mai lungă, de minimum 5 ani”, se preciza în comunicatul APT.

Alianţa pentru Turism a argumentat că voucherele de vacanţă au contribuit esenţial la îmbunătăţirea fiscalizării sectorului turistic, prin creşterea accelerată a numărului de structuri turistice clasificate, garantând colectarea de taxe şi impozite la bugetul public.

„În doar 11 ani, mai precis în perioada 2010 – 2021, acestea au determinat creşterea cu 326% a numărului unităţilor de turism clasificate precum şi dublarea locurilor de cazare. Mai precis, în octombrie 2010, potrivit ministerului de resort, existau 5458 de unităţi de cazare care totalizau 255.623 de locuri, iar în noiembrie 2021, cifra a ajuns la 17.800 de unităţi de cazare, respectiv 523.177 de locuri. Investiţiile stimulate de proiectul vouchere de vacanţă au însemnat atât edificarea de noi unităţi de cazare, cât şi modernizarea unora rămase într-o stare necorespunzătoare de zeci de ani, apariţia de centre de sănătate de 4 şi 5 stele în staţiuni balneare, dar şi construirea de piscine, centre spa, restaurante moderne şi alte facilităţi orientate spre turism sustenabil şi management digitalizat”, potrivit comunicatului APT.