Connect with us

Eveniment

Pandemia nu i-a oprit. Unde au fost în concediu românii în țară și străinătate, în anul 2021

Publicat

Publicitate
Încasările în turism au crescut faţă de primul an de pandemie, chiar dacă anularea voucherelor de vacanţă a fost resimţită de operatorii turistici, iar sectorul a trebuit să facă faţă unui al doilea an consecutiv de pierdere a forţei de muncă, relatează alba24.ro. Agenţiile de turism au fost nevoite să înfrunte nemulţumirile turiştilor nevaccinaţi referitor la ţările care au intrat pe listele roşii.

Restricţiile la intrarea în ţară şi modificările listei-semafor

În ianuarie, când autorităţile impuneau carantina de două săptămâni pentru persoanele care intrau în ţară, Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) a solicitat Guvernului să implementeze, ca măsură alternativă, efectuarea unui test Covid-19 la întoarcerea în ţară în locul carantinării de 14 zile. Obligativitatea carantinei genera un nou val de anulări ale pachetelor de servicii de călătorie contractate, restituiri şi litigii.

În aprilie, ANAT a catalogat ca fiind ”de neînţeles” măsura prin care autorităţile din România au inclus pe lista galbenă majoritatea destinaţiilor europene, „pe baza unor statistici irelevante care raportează doar numărul cazurilor noi la populaţia totală şi nu ţine cont de faptul că aceste state testează mai mult şi, implicit, controlează mai bine situaţia epidemiologică”.

Certificate verzi de călătorie în UE

În aprilie, lista galbenă cuprindea circa 60 de state, printre care Cipru, Turcia, Franţa, Italia, Maldive, Croaţia, Belgia sau Bulgaria.

În acelaşi timp, ţările Uniunii Europene au convenit oficial să introducă aşa numitele certificate verzi de călătorie, ca un pas spre redeschiderea turismului.

Schimbare de planuri pentru concedii în Grecia și Bulgaria

De Paşti, o mare problemă pentru turiştii români a fost includerea Greciei şi Bulgariei pe lista galbenă, iar mii de români au fost nevoiţi să-şi anuleze rezervările, a explicat purtătorul de cuvânt al ANAT, Traian Bădulescu.

„Din păcate, partea română nu a semnat niciun protocol cu Grecia şi nu înţelegem de ce. Doar cei vaccinaţi pot călători în continuare fără carantină şi cei care au avut Covid în ultimele 90 de zile, în rest cei care se întorc din aceste ţări trebuie să stea în carantină. Dacă semnam protocoale nu mai era nevoie de carantină. Şi nu înţelegem, dacă la întoarcerea în ţară se poate cere un test Covid PCR, poate şi antigen, de ce mai este nevoie de carantină, dacă acei oameni dovedesc că nu au Covid”, a mai spus Bădulescu.

Publicitate

Nemulţumiri ale turiştilor nevaccinaţi referitor la ţările care au intrat pe listele roşii

La începutul lunii septembrie, purtătorul de cuvânt al ANAT arăta, pentru Agerpres, că în acest an a continuat lipsa de predictibilitate în privinţa valurilor pandemice. Agenţiile de turism au fost nevoite să înfrunte nemulţumirile turiştilor nevaccinaţi referitor la ţările care au intrat pe listele roşii, deşi agenţiile nu poartă nicio răspundere pentru modificarea încadrării destinaţiei între data achiziţionării serviciilor turistice şi data întoarcerii.

„Dacă graniţele sunt deschise de ambele părţi, rămâne în vigoare contractul cu turistul, iar această regulă este aplicată în toată lumea, nu doar la noi. Din păcate, agenţiile de turism au încasat greu sau unele încă nu granturile şi ajutoarele de la stat. În multe cazuri, sumele nu au fost suficiente, iar impozitele şi taxele au curs în acest an, deşi ne-am aflat tot în plină pandemie”, a explicat, în toamnă, purtătorul de cuvânt al ANAT.

Alte reguli pentru intrarea în România

Ulterior, în decembrie, Guvernul schimba din nou regulile privind intrarea în România, iar ANAT considera că noile prevederi au zădărnicit eforturile de redresare a industriei turismului.

„ANAT a observat cu tristeţe cum, în ultimele două zile, eforturile de redresare ale industriei au fost zădărnicite de adoptarea noilor reguli privind intrarea pe teritoriul României, care nu numai că aruncă în aer orice predictibilitate, şi aşa precară, pe care o oferea lista semafor, dar loveşte nemilos şi cetăţenii români care au înţeles importanţa vaccinării şi au contribuit până în acest moment la reducerea efectelor pandemiei, prin respectarea tuturor recomandărilor autorităţilor sanitare. (…) Nu considerăm oportună tranziţia de la lista semafor la împărţirea ţărilor în funcţie de poziţionarea lor geografică, respectiv state UE versus state non-UE, acest lucru fiind pe de o parte profund discriminatoriu şi pe de altă parte irelevant în contextul în care noua tulpină Omicron deja nu mai este endemică statelor africane în care şi-a avut originea”, se arată într-un comunicat al ANAT.

Potrivit Asociaţiei, în condiţiile în care Egiptul avea 6 infectări la 100.000 de locuitori în prima săptămână a lunii decembrie, iar Belgia 1095 de infectări, întreaga argumentaţie în favoarea schimbării listei semafor şi a trecerii la restricţionarea călătoriilor în funcţie de regiunea geografică nu poate rămâne în picioare.

Din cauza restricţiilor, românii au făcut mai mult turism în ţară în acest an

Situaţia pandemică a determinat românii să-şi petreacă sărbătorile de Paşti şi 1 Mai în ţară, unde numărul turiştilor în hoteluri şi pensiuni a fost de circa 300.000, dublu faţă de un an normal, potrivit declaraţiilor acordate Agerpres la finalul lui aprilie de reprezentantul Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism.

„Românii au un mare apetit de a călători de Paşti şi 1 Mai, dar din păcate acum sunt multe restricţii, multe ţări pe lista galbenă. Astfel că, faţă de anii trecuţi, s-au orientat în principal către turismul intern, unde totul este sigur, în sensul că nu avem lockdown şi s-au mai ridicat restricţiile”, arăta Bădulescu.

Potrivit acestuia, românii aleg destinaţii turistice din întreaga ţară, în special pensiunile rurale, staţiunile montane şi cele balneare, precum şi Delta Dunării.

„Pensiunile şi hotelurile din ţară au un grad ridicat de ocupare. Dacă, într-un an normal, aveam în jur de 100.000 – 150.000 de turişti români prin ţară, estimez că anul acesta numărul va fi dublu, deci vom ajunge la 200.000 – 300.000 de turişti în structuri de cazare, dar e greu de estimat, pentru că mulţi merg pe cont propriu”, a precizat Bădulescu.

Destinaţia externă principală de Paşti în acest an a fost Egiptul

„Mii de turişti români se vor duce în Egipt de Paşti, cum nu s-a întâmplat niciodată. Sunt aproape zilnic 10 curse charter, de dimineaţă până seara, din mai multe oraşe. Preţurile sunt foarte bune pentru all inclusive, situaţia este stabilă acolo şi cer doar test PCR. Un cuplu plăteşte în medie, cu tot cu zbor, între 700 şi 1.000 de euro pentru o săptămână”, a arătat reprezentantul ANAT.

În timpul sezonului estival, turiştii români au ales litoralul românesc şi pe cel din Bulgaria, deoarece până la 1 septembrie Bulgaria nu a solicitat niciun document suplimentar în afara actului de identitate, a arătat purtătorul de cuvânt al ANAT.

„Pentru România, vedeta sezonului estival a fost, de departe, litoralul. Însă mulţi români care doresc linişte, izolare sau turism în natură au optat şi pentru staţiunile montane, staţiunile balneoclimaterice ori pentru pensiunile rurale. În timpul verii, românii nu au mai ales neapărat un weekend la pensiunile rurale sau în staţiunile montane, ci un sejur complet, de o săptămână”, a adăugat reprezentantul ANAT.

Fără vouchere de vacanţă în acest an

La începutul anului, Guvernul a anulat acordarea de vouchere de vacanţă pentru 2021, iar operatorii turistici au protestat, arătând că voucherele de vacanţă asigură în mare parte supravieţuirea şi dezvoltarea turismului şi, prin eliminarea acestora, Guvernul dovedeşte că turismul este a cincea roată la căruţă.

„Prin eliminarea voucherelor de vacanţă pentru 2021, Guvernul dovedeşte iarăşi că turismul este a cincea roată la căruţă. Voucherele de vacanţă asigură în mare parte supravieţuirea şi dezvoltarea turismului intern, precum şi pregătirea turismului pentru incoming. Niciun Guvern nu a luat în calcul la modul cel mai serios că România poate câştiga bani din export, iar turismul de incoming poate deveni una dintre principalele forme de export de servicii ale ţării noastre. Voucherele de vacanţă aduc plus valoare turismului intern şi asigură fiscalizarea turismului. Un Guvern care gândeşte în perspectivă, pe termen mediu şi lung, poate înţelege acest aspect”, au explicat reprezentanţii ANAT, în februarie.

Ulterior, organizaţia patronală a atras atenţia că voucherele de vacanţă emise în perioada 2019-2020 au creat peste 45.000 de locuri de muncă, astfel că ar trebui privite de Guvern ca o investiţie.

„Voucherele de vacanţă ar fi trebuit privite de Guvern ca o investiţie şi nu ca o cheltuială de la buget, fiind probabil una dintre cele mai profitabile alocări de fonduri de la buget. Pentru fiecare leu investit în vouchere de vacanţă, 0,51 bani se regăsesc în PIB, iar pentru fiecare 64.000 lei se creează şi se menţine un loc de muncă (sursa: studiu ASE şi APET). Făcând un calcul simplu, voucherele de vacanţă emise în perioada 2019-2020 au creat peste 45.000 de locuri de muncă! Voucherele de vacanţă asigură, în mare parte, supravieţuirea şi dezvoltarea turismului intern, precum şi pregătirea turismului pentru incoming, cumulând circa 30% din vânzările agenţiilor de turism specializate pe turism intern. În plus, voucherele de vacanţă înseamnă turism fiscalizat, ele putând fi folosite numai în unităţi de cazare clasificate sau în agenţii de turism licenţiate”, potrivit unui comunicat al ANAT.

În toamnă, după ce Guvernul a anunţat reintroducerea voucherelor de vacanţă pentru 2022, patronatele din turism au solicitat acordarea voucherelor de vacanţă pe o perioadă de 5 ani, atât pentru angajaţii din sistemul de stat cât şi pentru angajaţii din mediul privat.

„Cele 24 de organizaţii care acoperă tot spectrul industriei ospitalităţii, reunite sub numele Alianţa pentru Turism (APT), precum şi alte organizaţii sindicale şi patronale care reprezintă toate domeniile economiei naţionale susţin importanţa majoră a reintroducerii voucherelor de vacanţă începând cu 2022. Este esenţial ca această decizie să fie legiferată până la sfârşitul acestui an. APT, alături de celelalte organizaţii sindicale şi patronale, salută anunţul public privind reintroducerea voucherelor de vacanţă, pentru toate categoriile de angajaţi începând cu 2022 şi propun guvernului o formulă îmbunătăţită. (…) Pentru o flexibilitate a rezervărilor şi pentru o predictibilitate mult mai mare atât pentru angajaţi, cât şi pentru industria turismului, Alianţa pentru Turism recomandă legiferarea acordării voucherelor de vacanţă pentru o perioadă mai lungă, de minimum 5 ani”, se preciza în comunicatul APT.

Alianţa pentru Turism a argumentat că voucherele de vacanţă au contribuit esenţial la îmbunătăţirea fiscalizării sectorului turistic, prin creşterea accelerată a numărului de structuri turistice clasificate, garantând colectarea de taxe şi impozite la bugetul public.

„În doar 11 ani, mai precis în perioada 2010 – 2021, acestea au determinat creşterea cu 326% a numărului unităţilor de turism clasificate precum şi dublarea locurilor de cazare. Mai precis, în octombrie 2010, potrivit ministerului de resort, existau 5458 de unităţi de cazare care totalizau 255.623 de locuri, iar în noiembrie 2021, cifra a ajuns la 17.800 de unităţi de cazare, respectiv 523.177 de locuri. Investiţiile stimulate de proiectul vouchere de vacanţă au însemnat atât edificarea de noi unităţi de cazare, cât şi modernizarea unora rămase într-o stare necorespunzătoare de zeci de ani, apariţia de centre de sănătate de 4 şi 5 stele în staţiuni balneare, dar şi construirea de piscine, centre spa, restaurante moderne şi alte facilităţi orientate spre turism sustenabil şi management digitalizat”, potrivit comunicatului APT.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Esre oficial. Decontarea voucherelor de vacanță, după reguli noi: Declarație pe propria răspundere și factură de 1.600 de lei

Publicat

Publicitate

Guvernul a adoptat un noul mecanism pentru decontarea voucherelor de vacanță. Beneficiarii trebuie să prezinte o declarație pe propria răspundere, prin care confirmă că au contribuit cu suma de 800 de lei din fonduri proprii, că au utilizat și cei 800 de lei oferiți de stat și să depună o factură de minimum 1.600 de lei, care urmează să fie decontată.

Modificări esențiale în sistemul de decontare a voucherelor de vacanță:

Valoarea voucherelor și condiții de eligibilitate

– Angajații din instituțiile publice cu salarii nete de până la 8.000 lei vor beneficia de vouchere de vacanță în valoare de 800 lei.
– Voucherele pot acoperi maximum 50% din valoarea unui pachet turistic, ceea ce înseamnă că beneficiarul trebuie să achiziționeze un pachet de cel puțin 1.600 lei și să contribuie cu diferența de 800 lei din fonduri proprii

Cum se decontează voucherele de vacanță

Achiziționarea pachetului turistic: Angajatul achiziționează un pachet turistic în valoare de minimum 1.600 de lei.

Declarație pe propria răspundere: După achiziție, angajatul completează o declarație pe propria răspundere, confirmând că a contribuit cu 800 de lei din fonduri proprii și că a utilizat voucherul de 800 de lei oferit de stat.

Prezentarea facturii: Angajatul prezintă factura de minimum 1.600 de lei care atestă achiziția pachetului turistic.
Decontarea: Pe baza declarației și a facturii, angajatul primește suma de 800 de lei de la stat.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

COD GALBEN de vânt pentru județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Nu scăpăm de vânt ! Meteorologii au actualizat prognoza și au emis o nouă atenționare meteorologică de tip cod galben de vânt, pentru județul Botoșani, valabilă mâine între orele 11:00 – 23:00. Potrivit acestora, vântul va prezenta intensificări cu viteze de 50…60 km/h.

Pentru a preveni situațiile de urgență, recomandăm cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

✔ fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;

✔ nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt și nu vă adăpostiți aproape de construcții improvizate;

✔ parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;

✔ îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;

Publicitate

✔ nu atingeți firele căzute la pământ.

Reamintim faptul că, în condiții de vânt puternic, folosirea focului deschis în gospodării este foarte periculoasă, fiind interzisă. Vântul poate propaga focul, într-un timp foarte scurt, la locuințe, anexe gospodărești, păduri, rețele de electricitate etc.

Pentru a preveni incendiile, nu trebuie aruncate resturi de țigară sau bețe de chibrit aproape de căpițele de fân sau de locurile în care sunt depozitate furaje, lemne de foc, substanțe inflamabile sau alte materiale combustibile și nici pe terenuri cu vegetație uscată.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Citeste mai mult

Eveniment

Paște 2025: Când se prepară cozonacii și pasca de sărbători. Rețete și recomandări

Publicat

Publicitate

Paștele 2025: Care este momentul potrivit pentru prepararea cozonacilor și a pascăi. Joia Mare – o zi cu semnificație profundă în Săptămâna Patimilor. În această zi, credincioșii participă la denii, unde sunt evocate evenimente esențiale, precum Cina cea de Taină, scrie alba24.ro.

Tot în această zi, gospodinele vopsesc ouăle, de regulă în roșu – simbol al sângelui lui Hristos – și prepară pasca, cozonacul și alte bucate tradiționale. Joia Mare este, de asemenea, ultima zi în care se pomenesc morții.

Familiile vor continua pregătirile pentru masa de Paște sâmbătă. Așadar, cozonacii, pasca, drobul de miel și alte mâncăruri de sărbători pot fi pregătite joi sau sâmbătă.

Rețete de Paște 2025. Cozonaci cu nucă – varianta 1

Unele dintre preparatele tradiționale pregătite de sărbători sunt cozonacii. O rețetă este prezentată de Sanda Marin, pentru Mediafax.

Ingrediente:

1 kg făină, 7 gălbenusuri, 4 albusuri, 300 g zahăr, 250 g unt (80% grăsime), 2 linguri ulei, lapte cât se cere, (circa 1/2 litru), 1 lingură rom, vanilie, 50 g drojdie, 1 linguriţă rasă de sare, 100 – 200 g stafide (după gustul fiecăruia).

Publicitate

Mod de preparare:

Se înmoaie drojdia cu puţin lapte călduţ și o bucăţică de zahăr. Se opăresc într-o oală mică 3—4 linguri de făină cu puţin lapte clocotit, amestecând bine. Când s-a răcorit, se amestecă cu drojdia și apoi se bate bine până se fac bășici mari. Se presară puţină făină, se acoperă cu un servet si se pune la un loc cald să crească.

În acest timp, se freacă gălbenușurile, întâi cu sare, ca să-se închidă la culoare, apoi cu zahărul tos sau zahăr pudră cernut printr-o sită fină.

Când plămădeala a crescut destul, se toarnă peste restul de făină cernută într-un vas larg si ţinut la cald. Se amestecă adăugând gălbenuşurile, puţin lapte călduţ si albusurile bătute spumă. Se frământă cel puţin o jumătate de oră, aducând aluatul de pe margini spre mijloc. Se pune uleiul, romul, puţin câte puţin, untul topit, cald. Dacă aluatul pare prea tare, se mai adaugă puţin lapte călduţ. La frământat se adăugă şi stafidele, după ce au fost alese, spălate şi şterse întrun şervet.

Se adună aluatul în vas, se acoperă cu un prosop uşor, se asază la cald şi se lasă să crească circa două-trei ore.

Când a crescut destul, se unge mâna cu unt, se iau bucăţi din el, se împletesc pe masa de aluat presărată cu făină și se pun în forme unse cu unt. Aluatul nu trebuie să ajungă la jumătatea formei. Se mai lasă să crească tot la cald, se unge cu ou, se presară deasupra zahăr tos şi nuci sau stafide. Se pun la copt la foc potrivit şi se ţin circa o oră. Când sunt gata, se scot din forme şi se lasă să se răcorească.

Rețete de Paște 2025. Cozonaci cu nucă – varianta 2

Ingrediente:

600 g făină, 1 cească lapte, 2 ouă întregi, 2 gălbenuşuri, 1/2 linguriţă sare, 140 g unt proaspăt, 2 linguri zahăr, 20 g drojdie, vanilie. Umplutura: 500 g nuci măcinate, 350 g zahăr pudră, un praf de sare, 1/2 cească lapte.

Mod de preparare:

Se înmoaie drojdia cu o linguriţă de zahăr şi puţin lapte călduţ. Se freacă untul spumă cu două linguri de zahăr. Se cerne într-un vas larg făina, se face loc la mijloc şi se toarnă plămădeală, o cească de lapte, două ouă întregi si două gălbenusuri frecate cu 1/2 linguriţă de sare; se frământă, adăugând şi untul frecat spumă, până face aluatul băşici şi se desprinde de pe mână. Coca trebuie să fie ceva mai tare decât la cozonacul obişnuit (simplu). Se lasă să crească.

Umplutura:

Se amestecă nucile măcinate cu zahărul pudră şi cu un vârf de linguriţă de sare. Se opăreşte cu 1/2 ceaşcă de lapte clocotit şi se freacă până se face pasta potrivit de consistentă (dacă este necesar, se mai adaugă lapte, dar cu grijă, deoarece pasta devine uşor prea moale). Aluatul crescut se desparte în două, se întinde prima foaie pe masa presărată cu făină, deasupra se întinde jumătate din nucă, într-un strat cât mai egal, se rulează şi se pune în forma  unsă cu unt. Acelaşi lucru se repetă cu a doua bucată de aluat. Se ung cu ou si se dau imediat la cuptor, fără să se lase aluatul în formă să crească, deoarece se fac goluri între nucă şi aluat. Se coace la foc potrivit.

Rețete de Paște 2025: pască cu brânză

Ingrediente: 400 g aluat de cozonac, unt pentru uns tava.

Umplutura: 500 g brânză de vaci, 3 ouă, 100 g zahăr, 50 g unt (80% grăsime), 40 g făină, 1 cească lapte, 1 linguriţă esenţă vanilie, coajă de lămâie, 25 g stafide, 1/2 linguriţă sare.

Din aluatul de cozonac se întinde o foaie groasă de circa 0,5 cm şi de forma tăvii în care se coace. Se unge tava cu unt, se asază foaia de aluat pe fund. Din alte două bucăţi se fac pe masa de aluat suluri de grosimea creionului, se împletesc şi se asază de jur împrejur, lipite de marginea tăvii, apăsând capetele, ca să se unească între ele. Se lasă să crească.

Se freacă împreună brânza cu untul si zahărul. Se adaugă ouăle pe rând, sare, apoi făina si laptele. La urmă se pune vanilia, coaja de lămâie si stafidele alese si spălate. Se toarnă în formă. Se ung cu ou atât aluatul, cât si brânza si se dă la cuptor. Când este gata, se scoate din formă după ce s-a răcit.

Rețete de Paște 2025: pască fără aluat

Ingrediente: 600g de brânză de vaci, 500 g de smântână grasă, 6 ouă; 150 g de unt, 150 g de zahăr, 50 g faină, 50 g de griş, 100 g stafide, coaja rasă de la o lămâie/portocală

Mod de preparare: Sparge ouăle şi amestecă-le cu mixerul. Topeşte untul într-o crăticioara pe foc, fără ca acesta să-şi schimbe culoarea. Adaugă zahărul şi untul şi mixează bine totul. Adaugă smântana, făina şi grişul. La final incorporează cu atenţie, la o viteză mică, branza, stafidele şi coaja rasă de lămâie sau portocală.

Toarnă compoziţia într-o tavă rotundă cu fundul detaşabil, unsă cu unt şi tapetată cu făină. Coace pasca 40-45 de minute în cuptorul încins la 180 de grade Celsius. Lasă pasca să se răcească la temperatura camerei.

Rețete de Paște 2025: Pască italiană cu orez

Ingrediente:

Aluatul: 570 de grame de făină, o lingură de praf de copt, 60 de grame de unt, o jumătate de cană de zahăr, 3 ouă, două pliculeţe de vanilie;

Umplutura: o cană de apă, o jumătate de cană de orez, un litru de lapte, o cutie de 425 de grame de brânză ricotta, o cană şi jumătate de zahăr, o lingură de suc de lămâie, coaja rasă de la o lămâie, 6 ouă

Mod de preparare:

Într-un bol, amestecaţi făina cu praful de copt. În alt bol mai mare, amestecaţi cu mixerul untul cu jumătate de cană de zahăr, până ce compoziţia devine pufoasă. Adăugaţi pe rând ouăle şi vanilia. Treptat, adăugaţi făina, pentru a obţine un aluat moale. Împărţiţi aluatul în două şi formaţi două mingi. Întindeţi fiecare minge de aluat pe o suprafaţă de lucru presărată cu făină, în formă de disc, astfel încât să încapă într-o formă de copt cu diametrul de 25 de centimetri.

Puneţi discurile de aluat în forme şi daţi la frigider.

Daţi apa în clocot într-o oală şi adăugaţi orezul. Daţi focul mai mic, acoperiţi oala cu un capac şi fierbeţi 20 de minute. Adăugaţi laptele şi fierbeţi ingredientele, amestecând încontinuu, până când amestecul se îngroaşă. Apoi luaţi oala de pe foc şi lăsaţi să se răcească.

Încălziţi cuptorul la 165 de grade Celsius.

După aceea, amestecaţi într-un bol brânza ricotta, zahărul, sucul şi coaja de lămâie şi 6 ouă, până ce obţineţi o compoziţie omogenă şi spumoasă. Adăugaţi amestecul rece cu orez şi amestecaţi până ce ingredientele se omogenizează. Turnaţi amestecul în forma de tartă, apoi acoperiţi-o cu discul de aluat din cealaltă formă.

Coaceţi pasca în cuptorul preîncălzit până ce aluatul de deasupra capătă o culoare aurie, aproximativ 60 de minute, apoi lăsaţi să se răcească pe un grătar.

Citeste mai mult

Eveniment

Moartea celor doi medici și a unui brancardier, angajați la un spital din Iași, bagă în priză inspectorii de Muncă

Publicat

Publicitate

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Iași va demara ample controale în toate spitalele din județ pentru a verifica respectarea legii securității și sănătății în muncă.

‘Noi, ca Inspectorat Teritorial de Muncă, ne-am propus ca anul acesta să facem controale ample în spitale, controale privind securitatea și sănătatea în muncă, condițiile de muncă și controalele de fond privind relațiile de muncă, având în vedere anumite riscuri’, a declarat joi, pentru AGERPRES, inspectorul șef al ITM Iași, Costel Grojea.

Un prim control este deja în desfășurare la Spitalul ‘Sf. Spiridon’ din Iași, după ce conducerea ITM afirmă că s-a autosesizat în urma informațiilor apărute în spațiul public privind decesele a trei persoane – doi medici rezidenți și un brancardier.

‘Vom face un control mai amplu privind respectarea regulilor din Legea 319/2006, legea securității și sănătății în muncă’, a declarat Costel Grojdea.

El a adăugat că de la Spitalul ‘Sf. Spiridon’ nu au fost primite sesizări în ultimul an.

‘Din zona Spitalului ‘Sf Spiridon’ nu am avut sesizări în ultimul an. Din alte spitale au fost sesizări în ceea ce privește condițiile de muncă și relațiile de muncă. Nu au fost multe’, a afirmat Grojdea.

Publicitate

Declarația a fost făcută în contextul în care, la Spitalul Clinic Județean de Urgență ‘Sf. Spiridon’ Iași, doi medici rezidenți la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie, în vârstă de 28 și 31 de ani, au murit la interval de aproximativ două săptămâni, în localități diferite, din cauze diferite.

Unul dintre medicii rezidenți decedați este George Ștefan Tilă, în vârstă de 31 de ani, din municipiul Bârlad. Medic rezident în anul V fiind, acesta trebuia să facă gărzi la secția Medicină internă de la Spitalul ‘Elena Beldiman’ din luna martie. Acesta a murit la câteva zile după prima gardă, pe 28 martie.

Cel de-al doilea caz de deces înregistrat în rândul rezidenților de la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie este al lui Emanuel Mirel Luca, în vârstă de 28 de ani, din localitatea Darabani, județul Botoșani. Acesta a fost găsit mort, duminică, într-un apartament din Iași în care locuia cu chirie.

În urmă cu două zile, un brancardier în vârstă de 52 de ani, care lucra la același spital, a făcut infarct la scurt timp după ce a ieșit din tură.

După moartea celor doi, mai mulți rezidenți din cadrul Institutului de Gastroenterologie și Hepatologie au postat pe grupurile de socializare mesaje conform cărora sunt suprasolicitați, iar programul de lucru nu este respectat. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending