Connect with us

Eveniment

Pandemia nu i-a oprit. Unde au fost în concediu românii în țară și străinătate, în anul 2021

Publicat

Încasările în turism au crescut faţă de primul an de pandemie, chiar dacă anularea voucherelor de vacanţă a fost resimţită de operatorii turistici, iar sectorul a trebuit să facă faţă unui al doilea an consecutiv de pierdere a forţei de muncă, relatează alba24.ro. Agenţiile de turism au fost nevoite să înfrunte nemulţumirile turiştilor nevaccinaţi referitor la ţările care au intrat pe listele roşii.

Restricţiile la intrarea în ţară şi modificările listei-semafor

În ianuarie, când autorităţile impuneau carantina de două săptămâni pentru persoanele care intrau în ţară, Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) a solicitat Guvernului să implementeze, ca măsură alternativă, efectuarea unui test Covid-19 la întoarcerea în ţară în locul carantinării de 14 zile. Obligativitatea carantinei genera un nou val de anulări ale pachetelor de servicii de călătorie contractate, restituiri şi litigii.

În aprilie, ANAT a catalogat ca fiind ”de neînţeles” măsura prin care autorităţile din România au inclus pe lista galbenă majoritatea destinaţiilor europene, „pe baza unor statistici irelevante care raportează doar numărul cazurilor noi la populaţia totală şi nu ţine cont de faptul că aceste state testează mai mult şi, implicit, controlează mai bine situaţia epidemiologică”.

Certificate verzi de călătorie în UE

În aprilie, lista galbenă cuprindea circa 60 de state, printre care Cipru, Turcia, Franţa, Italia, Maldive, Croaţia, Belgia sau Bulgaria.

În acelaşi timp, ţările Uniunii Europene au convenit oficial să introducă aşa numitele certificate verzi de călătorie, ca un pas spre redeschiderea turismului.

Schimbare de planuri pentru concedii în Grecia și Bulgaria

De Paşti, o mare problemă pentru turiştii români a fost includerea Greciei şi Bulgariei pe lista galbenă, iar mii de români au fost nevoiţi să-şi anuleze rezervările, a explicat purtătorul de cuvânt al ANAT, Traian Bădulescu.

„Din păcate, partea română nu a semnat niciun protocol cu Grecia şi nu înţelegem de ce. Doar cei vaccinaţi pot călători în continuare fără carantină şi cei care au avut Covid în ultimele 90 de zile, în rest cei care se întorc din aceste ţări trebuie să stea în carantină. Dacă semnam protocoale nu mai era nevoie de carantină. Şi nu înţelegem, dacă la întoarcerea în ţară se poate cere un test Covid PCR, poate şi antigen, de ce mai este nevoie de carantină, dacă acei oameni dovedesc că nu au Covid”, a mai spus Bădulescu.

Nemulţumiri ale turiştilor nevaccinaţi referitor la ţările care au intrat pe listele roşii

La începutul lunii septembrie, purtătorul de cuvânt al ANAT arăta, pentru Agerpres, că în acest an a continuat lipsa de predictibilitate în privinţa valurilor pandemice. Agenţiile de turism au fost nevoite să înfrunte nemulţumirile turiştilor nevaccinaţi referitor la ţările care au intrat pe listele roşii, deşi agenţiile nu poartă nicio răspundere pentru modificarea încadrării destinaţiei între data achiziţionării serviciilor turistice şi data întoarcerii.

„Dacă graniţele sunt deschise de ambele părţi, rămâne în vigoare contractul cu turistul, iar această regulă este aplicată în toată lumea, nu doar la noi. Din păcate, agenţiile de turism au încasat greu sau unele încă nu granturile şi ajutoarele de la stat. În multe cazuri, sumele nu au fost suficiente, iar impozitele şi taxele au curs în acest an, deşi ne-am aflat tot în plină pandemie”, a explicat, în toamnă, purtătorul de cuvânt al ANAT.

Alte reguli pentru intrarea în România

Ulterior, în decembrie, Guvernul schimba din nou regulile privind intrarea în România, iar ANAT considera că noile prevederi au zădărnicit eforturile de redresare a industriei turismului.

„ANAT a observat cu tristeţe cum, în ultimele două zile, eforturile de redresare ale industriei au fost zădărnicite de adoptarea noilor reguli privind intrarea pe teritoriul României, care nu numai că aruncă în aer orice predictibilitate, şi aşa precară, pe care o oferea lista semafor, dar loveşte nemilos şi cetăţenii români care au înţeles importanţa vaccinării şi au contribuit până în acest moment la reducerea efectelor pandemiei, prin respectarea tuturor recomandărilor autorităţilor sanitare. (…) Nu considerăm oportună tranziţia de la lista semafor la împărţirea ţărilor în funcţie de poziţionarea lor geografică, respectiv state UE versus state non-UE, acest lucru fiind pe de o parte profund discriminatoriu şi pe de altă parte irelevant în contextul în care noua tulpină Omicron deja nu mai este endemică statelor africane în care şi-a avut originea”, se arată într-un comunicat al ANAT.

Potrivit Asociaţiei, în condiţiile în care Egiptul avea 6 infectări la 100.000 de locuitori în prima săptămână a lunii decembrie, iar Belgia 1095 de infectări, întreaga argumentaţie în favoarea schimbării listei semafor şi a trecerii la restricţionarea călătoriilor în funcţie de regiunea geografică nu poate rămâne în picioare.

Din cauza restricţiilor, românii au făcut mai mult turism în ţară în acest an

Situaţia pandemică a determinat românii să-şi petreacă sărbătorile de Paşti şi 1 Mai în ţară, unde numărul turiştilor în hoteluri şi pensiuni a fost de circa 300.000, dublu faţă de un an normal, potrivit declaraţiilor acordate Agerpres la finalul lui aprilie de reprezentantul Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism.

„Românii au un mare apetit de a călători de Paşti şi 1 Mai, dar din păcate acum sunt multe restricţii, multe ţări pe lista galbenă. Astfel că, faţă de anii trecuţi, s-au orientat în principal către turismul intern, unde totul este sigur, în sensul că nu avem lockdown şi s-au mai ridicat restricţiile”, arăta Bădulescu.

Potrivit acestuia, românii aleg destinaţii turistice din întreaga ţară, în special pensiunile rurale, staţiunile montane şi cele balneare, precum şi Delta Dunării.

„Pensiunile şi hotelurile din ţară au un grad ridicat de ocupare. Dacă, într-un an normal, aveam în jur de 100.000 – 150.000 de turişti români prin ţară, estimez că anul acesta numărul va fi dublu, deci vom ajunge la 200.000 – 300.000 de turişti în structuri de cazare, dar e greu de estimat, pentru că mulţi merg pe cont propriu”, a precizat Bădulescu.

Destinaţia externă principală de Paşti în acest an a fost Egiptul

„Mii de turişti români se vor duce în Egipt de Paşti, cum nu s-a întâmplat niciodată. Sunt aproape zilnic 10 curse charter, de dimineaţă până seara, din mai multe oraşe. Preţurile sunt foarte bune pentru all inclusive, situaţia este stabilă acolo şi cer doar test PCR. Un cuplu plăteşte în medie, cu tot cu zbor, între 700 şi 1.000 de euro pentru o săptămână”, a arătat reprezentantul ANAT.

În timpul sezonului estival, turiştii români au ales litoralul românesc şi pe cel din Bulgaria, deoarece până la 1 septembrie Bulgaria nu a solicitat niciun document suplimentar în afara actului de identitate, a arătat purtătorul de cuvânt al ANAT.

„Pentru România, vedeta sezonului estival a fost, de departe, litoralul. Însă mulţi români care doresc linişte, izolare sau turism în natură au optat şi pentru staţiunile montane, staţiunile balneoclimaterice ori pentru pensiunile rurale. În timpul verii, românii nu au mai ales neapărat un weekend la pensiunile rurale sau în staţiunile montane, ci un sejur complet, de o săptămână”, a adăugat reprezentantul ANAT.

Fără vouchere de vacanţă în acest an

La începutul anului, Guvernul a anulat acordarea de vouchere de vacanţă pentru 2021, iar operatorii turistici au protestat, arătând că voucherele de vacanţă asigură în mare parte supravieţuirea şi dezvoltarea turismului şi, prin eliminarea acestora, Guvernul dovedeşte că turismul este a cincea roată la căruţă.

„Prin eliminarea voucherelor de vacanţă pentru 2021, Guvernul dovedeşte iarăşi că turismul este a cincea roată la căruţă. Voucherele de vacanţă asigură în mare parte supravieţuirea şi dezvoltarea turismului intern, precum şi pregătirea turismului pentru incoming. Niciun Guvern nu a luat în calcul la modul cel mai serios că România poate câştiga bani din export, iar turismul de incoming poate deveni una dintre principalele forme de export de servicii ale ţării noastre. Voucherele de vacanţă aduc plus valoare turismului intern şi asigură fiscalizarea turismului. Un Guvern care gândeşte în perspectivă, pe termen mediu şi lung, poate înţelege acest aspect”, au explicat reprezentanţii ANAT, în februarie.

Ulterior, organizaţia patronală a atras atenţia că voucherele de vacanţă emise în perioada 2019-2020 au creat peste 45.000 de locuri de muncă, astfel că ar trebui privite de Guvern ca o investiţie.

„Voucherele de vacanţă ar fi trebuit privite de Guvern ca o investiţie şi nu ca o cheltuială de la buget, fiind probabil una dintre cele mai profitabile alocări de fonduri de la buget. Pentru fiecare leu investit în vouchere de vacanţă, 0,51 bani se regăsesc în PIB, iar pentru fiecare 64.000 lei se creează şi se menţine un loc de muncă (sursa: studiu ASE şi APET). Făcând un calcul simplu, voucherele de vacanţă emise în perioada 2019-2020 au creat peste 45.000 de locuri de muncă! Voucherele de vacanţă asigură, în mare parte, supravieţuirea şi dezvoltarea turismului intern, precum şi pregătirea turismului pentru incoming, cumulând circa 30% din vânzările agenţiilor de turism specializate pe turism intern. În plus, voucherele de vacanţă înseamnă turism fiscalizat, ele putând fi folosite numai în unităţi de cazare clasificate sau în agenţii de turism licenţiate”, potrivit unui comunicat al ANAT.

În toamnă, după ce Guvernul a anunţat reintroducerea voucherelor de vacanţă pentru 2022, patronatele din turism au solicitat acordarea voucherelor de vacanţă pe o perioadă de 5 ani, atât pentru angajaţii din sistemul de stat cât şi pentru angajaţii din mediul privat.

„Cele 24 de organizaţii care acoperă tot spectrul industriei ospitalităţii, reunite sub numele Alianţa pentru Turism (APT), precum şi alte organizaţii sindicale şi patronale care reprezintă toate domeniile economiei naţionale susţin importanţa majoră a reintroducerii voucherelor de vacanţă începând cu 2022. Este esenţial ca această decizie să fie legiferată până la sfârşitul acestui an. APT, alături de celelalte organizaţii sindicale şi patronale, salută anunţul public privind reintroducerea voucherelor de vacanţă, pentru toate categoriile de angajaţi începând cu 2022 şi propun guvernului o formulă îmbunătăţită. (…) Pentru o flexibilitate a rezervărilor şi pentru o predictibilitate mult mai mare atât pentru angajaţi, cât şi pentru industria turismului, Alianţa pentru Turism recomandă legiferarea acordării voucherelor de vacanţă pentru o perioadă mai lungă, de minimum 5 ani”, se preciza în comunicatul APT.

Alianţa pentru Turism a argumentat că voucherele de vacanţă au contribuit esenţial la îmbunătăţirea fiscalizării sectorului turistic, prin creşterea accelerată a numărului de structuri turistice clasificate, garantând colectarea de taxe şi impozite la bugetul public.

„În doar 11 ani, mai precis în perioada 2010 – 2021, acestea au determinat creşterea cu 326% a numărului unităţilor de turism clasificate precum şi dublarea locurilor de cazare. Mai precis, în octombrie 2010, potrivit ministerului de resort, existau 5458 de unităţi de cazare care totalizau 255.623 de locuri, iar în noiembrie 2021, cifra a ajuns la 17.800 de unităţi de cazare, respectiv 523.177 de locuri. Investiţiile stimulate de proiectul vouchere de vacanţă au însemnat atât edificarea de noi unităţi de cazare, cât şi modernizarea unora rămase într-o stare necorespunzătoare de zeci de ani, apariţia de centre de sănătate de 4 şi 5 stele în staţiuni balneare, dar şi construirea de piscine, centre spa, restaurante moderne şi alte facilităţi orientate spre turism sustenabil şi management digitalizat”, potrivit comunicatului APT.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Darabani

Tristețe de nedescris la Cornești, în Darabani. Tânărul de 20 de ani care a suferit un accident săptămâna trecută a decedat

Publicat

Tânărul de 20 de ani din Cornești Darabani, care la sfârșitul săptămânii trecute a fost victima unui accident stupid a decedat, marți după-amiază, într-un spital din Iași.

Răzvan Zaharia, din Darabani, a suferit traumatisme severe la cap, iar cadrele medicale de la Clinica de Neurochirurgie din Iași nu au mai putut face nimic pentru salvarea acestuia.

Botoșăneanul a fost ținut în viață timp de patru zile cu ajutorul aparatelor, iar familia a sperat  că se va face bine.

Din păcat, marți după amiază, imediat după ora 16.00, inima lui Răzvan a încetat să mai bată, relatează Glasul Nordului.ro.

Răzvan Zaharia încerca să sudeze, vineri, o țeavă la un butoi cu diluant, iar la un moment dat s-a produs o explozie generată de gazele de diluant. În acel moment, a sărit capacul butoiului și l-a lovit direct în față. El a căzut inconștient la pământ, iar membrii familiei au sunat la 112 cerând ajutor.

Răzvan Zaharia a fost transportat de urgență la spital la Botoșani în comă, cu traumatism cranian și hemoragie. De aici, botoșăneanul a fost transferat la Iași, unde a și decedat.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult

Actualitate

Oficial: Măsurile pentru plafonarea prețului la gaze și electricitate au fost aprobate. Se aplică de la 1 februarie

Publicat

Guvernul României a aprobat astăzi, votat marți, 25 ianuarie, ordonanța de urgență prin care se plafonează prețul la gazele și energie electrică furnizată de companii în România.

Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Virgil Popescu, care a declarat că guvernul a votat OUG-ul.

Acesta a precizat că măsurile vor intra în vigoare de la 1 februarie. Măsurile vor fi aplicate pe luna februarie și martie.

Ce măsuri intră în vigoare

Mai exact, kilowatt-ul pe oră scade la 0.80 de bani pentru energie electrică și 0.31, pentru kilowatt la gaze naturale.  Pentru consumatorii casnici, cu un consum de până la 500 de kilowati oră, energia elecrică sau 300 metri cubi gaze naturale se va plăti 0,68 de bani pentru energie electrică și circa 0,22 bani, pentru gaze naturale, cu toate taxele inculse.

Pentru IMM-uri plafonarea prețurilor va fi aplicată la un 1 leu pe kilowatt oră pentru energie electrică și 0,37 bani pentru kilowatt oră gaze naturale

Potrivit premierului Ciucă, ”pentru populație nimeni nu va plăti mai mult de 0.80 bani pe kilowatt oră, la energie electrică și 0.31 bani pentru kilowatt oră la gaze naturale, indiferent de consum.

Pentru consumatorii casnici, cu un consum de până la 500 de kilowati oră, energia elecrică sau 300 metri cubi gaze naturale se va plăti 0,68 de bani pentru energie electrică și circa 0,22 bani, pentru gaze naturale, cu toate taxele inculse.

Am decis de asemenea ridicarea nivelului de comepensatie pentru a prelua cât mai mult din criza energetică, astfel efectele să fie resimțite mai puțin. Avem nevoie acum mai mult ca oricând.

Pentru consumatorii non casnici, IMM-uri vom plafona prețurile la 1 leu pe kilowatt oră pentru energie electrică și 0,37 bani pentru kilowatt oră gaze naturale”, a declarat acesta.

Reprezentații PSD spuneau că OUG-ul nu va fi votat marți

Anterior votului, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat, după o discuție cu Florin Cîțu, că noua ordonanță nu va fi adoptată în ședința de guvern de marți. La scurt timp, Ciolacu a fost contrazis de Florin Cîțu, care a declarat că „ordonanța va fi dată azi”.

Ordonanța prevede amenzi de până la 200.000 de lei  în cazul firmelor furnizoare de energie care nu recalculează facturile greşite sau care nu aplică prevederile legale.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult

Eveniment

Prevenție. Barajul Stânca-Costeşti va fi verificat în regim de URGENȚĂ. Măsuri CNSU după incidentul de la Tăul Mare – Roșia Montană

Publicat

În urma avariei de la lacul Taul Mare, Roșia Montană, Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a dispus verificări tehnice a calității construcției și siguranței exploatării la barajele aflate pe teritoriul României, relatează alba24.ro, iar printre acestea se află și barajul de la Stânca Costești.

CNSU a fost convocat luni, de premier, ”în contextul incidentului petrecut în data de 1 octombrie, la barajul lacului de acumulare Tăul Mare din județul Alba, care a impus adoptarea urgentă a unor acțiuni de răspuns, inclusiv evacuarea preventivă a locuitorilor din localitatea Roșia Montană”, a anunțat Guvernul.

Vezi și Operațiunile de la barajul lacului Tăul Mare, Roșia Montană: cât a scăzut nivelul apei și ce au descoperit specialiștii

”În scopul preîntâmpinării unor evenimente asemănătoare care ar putea avea consecințe negative la nivelul comunităților, este necesară o evaluare actualizată, la nivel național, a calității construcției și siguranței în exploatare a barajelor”, se arată în hotărâre.

HOTĂRÂREA nr. 42 din 03.10.2022 a CNSU – măsuri

Art. 1 – (1) Se desemnează Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională Apele Romane și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației prin Inspectoratul de Stat în Construcții, să efectueze, în regim de urgență, controale/verificări de specialitate privind calitatea construcției și siguranței în exploatare a barajelor, din aria de competență.

(2) Acțiunile de control/verificare se desfășoară la barajele încadrate în categoriile C și D, indiferent de deținător.

(3) Controalele/verificările menționate la alin. (1) urmăresc, dar fără a se limita la acestea, performanța privind calitatea în construcții, evaluarea stării de siguranță în exploatare, comportarea obiectivelor, starea de uzură, existența și funcționalitatea aparaturii de monitorizare, control și avertizare, precum și riscurile la care sunt expuse.

(4) Autoritățile publice menționate la alin. (1) pot coopta specialiști care să facă parte din comisiile de control/verificare din cadrul altor instituții sau organizații publice sau private ce dețin competență și atribuții în domeniul menționat la alin. (1).

(5) Autoritățile publice prevăzute la alin. (1) întocmesc un raport, care cuprinde starea de fapt, concluziile verificărilor, precum și recomandările necesare.

Art. 2 – Controalele/verificările menționate la alin. (1) se realizează până cel târziu la data de 20 noiembrie 2022.

Art. 3 – În termen de 10 zile de la emiterea prezentei hotărâri, instituțiile centrale sau organizațiile publice precum și cele de la nivelul unităților administrative teritoriale, pun la dispoziția Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne listele nominale ale barajelor încadrate în categoriile C și D, aflate în administrare.

Art. 3 – Instituțiile publice centrale desemnate la art. 1 alin. (1) transmit Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, centralizat, rezultatele controalelor/verificărilor, la adresa de poștă electronică dsu@mai.gov.ro.

Art. 4 – Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne colectează datele și rezultatele centralizate ale controalelor/verificărilor și le prezintă Comitetului Național pentru Situații de Urgență, pentru analiză și decizie.

Art. 5 – Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență pentru punere în aplicare prin ordine/dispoziții sau alte acte administrative.

AICI hotărârea CNSU integral.

Barajul Stânca-Costeşti este cea mai mare construcție hidrotehnică din România cu rol în managementul inundațiilor.

Ca să realizați anvergura și importanța ei, aceasta are cea mai mare capacitate de stocare dintre toate lucrările, reușind să acumuleze un volum de peste 1 miliard de mc de apă.

În anii 2008, 2010 și 2020, lucrarea a preluat în condiții de siguranță debite istorice cu o probabilitate de revenire de o dată la 100 de ani. În acest fel, populația care trăiește de-a lungul râului Prut a fost mai protejată de riscul inundațiilor.

Barajul este al doilea ca importanţă după Porțile de Fier I, administrat de Hidroelectrica și al treilea din Europa, dacă nu luăm în calcul regiunile estice ale Rusiei.

Administrat împreună cu Republica Moldova, toate deciziile sunt luate în comun de către reprezentanţii celor două părţi. Din partea României, lucrarea este administrată de Exploatarea Complexă Stânca-Costeşti.

Pe de altă parte, barajul ridicat pe Prut la Stânca-Costeşti în judeţul Botoşani este una dintre cele mai importante mega-structuri construite vreodată în România. Specialiştii care îl administrează spun că pentru ridicarea acestuia s-a cheltuit echivalentul a 60 de tone de aur, relatează adevărul.ro.

În nordul României, Prutul reprezintă ultima redută a Uniunii Europene. În dreptul localităţii Stânca din judeţul Botoşani, uriaşul râu ce desparte România de Republica Moldova este întâmpinat şi îmblânzit de una dintre cele mai mari structuri hidrotehnice din România.

Este vorba de barajul de la Stânca-Costeşti, un munte de beton şi oţel-beton care barează apele năvalnice ale Prutului şi, după ce le „înmoaie“, le lasă să treacă prin uriaşele ecluze.

Este una dintre puţinele mega-structuri ale „Epocii de Aur“, ridicată în anii ’70, dar care îşi găseşte utilitatea şi în anul 2015, fiind şi una dintre cele mai impresionante construcţii de acest gen din Europa.

„Este o construcţie superbă şi extrem de puternică. Barajul nu a fost niciodată reabilitat sau deteriorat. Este intact. Îmblânzeşte apele Prutului. Este singura construcţie capabilă să reziste acestui râu care antrenează în anotimpurile ploioase miliarde de tone de metri cubi de apă. Este remarcabil. Oferă protecţie, energie, este obiectiv turistic şi o punte de legătură cu Republica Moldova“, spunea Costică Macaleţi, fost inginer la Gospodărirea Apelor din Botoşani în perioada comunistă.

Şi într-adevăr, pe şoseaua urcată pe spinarea uriaşului din beton, care leagă, traversând Prutul, România de Republica Moldova, trec zilnic sute de români şi basarabeni prin punctele vamale aflate la ambele capete ale barajului, adică la Stânca, pe partea românească şi la Costeşti, în Republica Moldova.

CIFRE IMPRESIONANTE

Barajul de la Stânca-Costeşti este uriaş. Directorul barajului din urmă cu mai mulți ani, Mircea Vucovici, care a lucrat o viaţă aici îndeplinind diferite funcţii, îl cunoaştea cel mai bine.

Dezvăluie că din punct de vedere statistic, barajul de la Stânca-Costeşti este cel de-al doilea baraj din ţară ca importanţă, ca putere de reţinere a apei şi ca întindere a lacului de acumulare, după Porţile de Fier I. Autorităţile botoşănene spun că tot din acest punct de vedere, este cel de-al treilea baraj al Europei, fără să luăm în calcul zonele estice ale Rusiei. Cifrele care arată puterea şi capacitatea barajului sunt impresionante.

Barajul de la Stânca are o înălţime de 43 de metri şi un coronament care depăşeşte 300 de metri. Totodată, are o capacitate de 1,4 miliarde metri de cubi de apă, cu un lac de acumulare întins pe o suprafaţă de 6.000 de hectare la capacitate medie, iar la nevoie, putând să se extindă şi pe 9.000 de hectare la retenţie maximă. Cei care lucrează la Stânca-Costeşti spun că au grijă de poarta Prutului în Moldova, un adevărat scut al Moldovei, dar şi al unei importante zone din Republica Moldova.

„Barajul este vital pentru Moldova şi nu numai. Aici nu vorbim doar de judeţul Botoşani, unde este situat, ci de întreaga regiune a Moldovei. Lunca Prutului, pe toată lungimea ei până la Galaţi, fără barajul de la Stânca-Costeşti era inundată, în medie, o dată pe an şi arăturile de toamnă trebuiau refăcute şi câteodată şi însămânţările, în funcţie de amploarea viiturii. Ar fi un adevărat dezastru fără el. S-ar pierde gospodării şi vieţi omeneşti“, spunea Mircea Vucovici, directorul barajului Stânca-Costeşti, pentru adevărul.ro.

Şi asta în condiţiile în care Prutul, în perioadele cu ploi abundente, vine cu o viitură de peste 1.500 de metri cubi pe secundă şi este capabil, spun specialiştii de la baraj, să inunde peste 70.000 de hectare.

BARAJ CONSTRUIT  CU 60 DE TONE DE AUR

Tocmai din cauza furiei Prutului a fost ridicat şi barajul de la Stânca. Povestea construcţiei începe în anul 1952, când între reprezentanţii României comuniste şi cei ai URSS au avut loc întâlniri pentru a găsi soluţii de zăgăzuire a Prutului, care devasta ambele maluri ale râului.

„Prutul distrugea tot şi pe partea românească, şi pe malul deţinut atunci de URSS. S-au întâlnit şi au hotărât să facă un parteneriat şi împreună să construiască un baraj. A fost aleasă zona de la Stânca, fiindcă aici sunt stânci naturale pe ambele maluri, parcă anume lăsate acolo pentru aşa ceva.

De ele urma să fie „ancorat“ barajul. Doreau să facă cel mai puternic baraj din zonă. Era şi nevoie, la ce viitură venea pe Prut“, spunea Mircea Vucovici. S-a stabilit ca URSS să contribuie cu o parte din bani şi anumite tipuri de materiale, în timp ce românii duceau tot greul construcţiei şi asta fiindcă pe partea românească erau uriaşele deversoare ale barajului prin care furia Prutului era „îmblânzită“ şi apoi râul era lăsat să curgă liniştit până la Galaţi. Construcţia propriu-zisă a început în 1971, când au fost stabilite şi costurile finale cu materiile prime şi cu pagubele rezultate în urma amenajării lacului de acumulare.

La acest obiectiv au ajuns în mai multe vizite de lucru cuplului dictatorial Elena şi Nicolae Ceauşescu.

Conform „Acordului între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind construirea în comun a Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti de pe râul Prut, precum şi condiţiile de exploatare a acestuia“, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România din 1971, costurile finale de construcţie ale barajului au fost de 61.867.000 de ruble, românii contribuind cu cea mai mare parte. Era o sumă colosală, având în vedere că o rublă transferabilă era aproape echivalentul unui gram de aur pur. „În total, dacă facem un calcul, acest baraj a costat nu mai puţin de 60 de tone de aur pur“, mai spunea Vucovici.

Un preţ care înfioară. Însă materialul principal folosit pentru „scutul“ frontal al barajului era „oţel-beton“, un material considerat indestructibil de sovietici şi mai apoi dăruit românilor şi pentru alte construcţii, în compensaţie pentru cheltuiala mai mare a părţii româneşti cu ridicarea barajului. Odată demarate lucrările, a durat şapte ani de muncă asiduă pentru ridicarea colosului din beton. Uriaşele stânci care-l susţineau au fost forate, umplute cu beton, şi s-a amenajat fundaţia.

A fost folosit în mare parte beton românesc, în jur de 4 milioane de metri cubi, cu o compoziţie specială. În proporţie de 100% a fost ridicat de muncitori şi ingineri români. A fost finalizat în 1978, inaugurarea oficială având loc pe 4 noiembrie. Sacrificiile au fost uriaşe, pe lângă cele materiale, mii de oameni fiind nevoiţi să-şi părăsească locurile natale. Pentru amenajarea uriaşului lac de acumulare au fost strămutate opt sate de pe ambele maluri ale Prutului: Stânca, Movila Ruptă, Ripiceni, Ştefăneşti, Cinghina, Lehneşti, Raşca si Costeşti.

„PODUL DE FLORI“ DE LA STÂNCA-COSTEŞTI

Pe barajul de la Stânca-Costeşti a avut loc şi un moment istoric. Pentru prima dată preşedintele României, la aceea vreme Ion Iliescu, şi cel al Republicii Moldova, Mircea Snegur, s-au întâlnit în 1990 pe drumul care străbate barajul de o parte şi de alta a Prutului, fiind creat acel renumit „Pod de flori“, la care au participat oficialităţi, dar şi oameni simpli de pe ambele maluri ale Prutului.

Totodată, pe baraj, la mijlocul distanţei, se află şi „Casa Prieteniei“, un spaţiu administrativ gestionat în comun de cele două state. În momentul de faţă, barajul de la Stânca-Costeşti leagă cele două vămi, cea românească de la Stânca şi cea moldovenească de la Costeşti.

Barajul se află în administrarea comună a României şi a Republicii Moldova, toate deciziile fiind luate de reprezentanţii celor două părţi, inclusiv câtă apă este eliberată în lacul de acumulare sau câtă trebuie pompată în cele două hidrocentrale. Lacul de acumulare a devenit un habitat în sine, fiind vizitat de păsări ce mai pot fi văzute doar în Delta Dunării, căutând peşte care se află din belşug în apele Prutului. Din punct de vedere turistic, barajul nu este exploatat, fiind cunoscut mai mult de cei care locuiesc în apropiere sau de turiştii care au trecut în Republica Moldova prin vama de la Stânca şi au rămas impresionaţi atât de mega-structura construcţiei cât şi de frumuseţea lacului de acumulare.

VIITURA DIN 2008, TESTUL SUPREM AL CONSTRUCŢIEI

Barajul este ancorat de stâncă, consolidat cu contraforţi şi platoşe din beton. În mijloc se află deversorul care lasă să treacă apa doar după ce este „îmblânzită“ de „scuturile“ şi contraforţii din beton. Pe coronamentul barajului a fost amenajat un pod cu şosea care făcea legătura dintre România şi URSS, iar acum între România şi Republica Moldova. Totodată, în subterane se află un labirit de tuneluri, chiar dedesubtul lacului de acumulare.

În aceste tuneluri, se află şi mecanismul care ajută barajul să reziste viiturilor. Este vorba de o cameră de comandă care activează clapetele stăvilarului, adică şase plăci metalice, care sunt ridicate şi coborâte pentru a lăsa sau a împiedica apa să pătrundă în lacul de acumulare.

Specialiştii de la baraj spun că această structură este unicat în ţară. Pe lângă forţa şi capacitatea ei de a reţine apa din viitură,, structura acesteia este unică. Este singurul baraj din ţară făcut din beton şi pământ.

„Are zona de baraj din beton, zona de baraj cu contraforţi şi de asemenea, pe mijloc este o zonă de baraj cu casete din beton întărit cu balast. Dar este şi o zonă de baraj de pământ, protejată cu dale din beton“, mai explica Mircea Vucovici, directorul barajului.

Această zonă din pământ oferă „elasticitate“ structurii şi o ajută să reziste la cele mai puternice viituri. Totodată, pentru orice infiltrări de apă, barajul are drenuri amenajate într-o uriaşă galerie de drenaj. Marele lac de acumulare are şi patru fante uriaşe prin care se fac „golirile de fund“, adică este eliberat surplusul de apă. „La vremea când s-a construit, era o structură uluitoare“, preciza și  Macaleţi.

„AM O ÎNCREDERE DEPLINĂ ÎN EL“

Au trecut mai bine de 37 de ani de la construirea barajului. În tot acest timp, „uriaşul din beton“ şi-a făcut constant datoria. Dacă Siretul, Jijia sau Miletinul continuă să producă pagube an de an, Prutul este potolit, iar toate aşezările şi culturile din lunca Prutului sunt ferite tocmai datorită barajului. Nu a fost niciodată reabilitat şi nici nu dă semne de slăbiciune. Testul suprem al barajului a fost în anul 2008, când apele umflate de ploile din Ucraina au adus o viitură fără precedent.

Prutul venea cu o forţă incredibilă. S-a izbit cu furie de barajul de la Stânca. Colosul ăsta nici măcar nu s-a clintit. Şi asta în condiţiile în care a trebuit să facă faţă la 1,3 miliarde de metri cubi de apă în doar câteva ore.

„Nici nu s-a pus problema să nu reziste. Am o încredere deplină în el“, mai spunea cu mândrie directorul barajului. În acel an a fost atinsă şi o cotă istorică la baraj, acesta ajungând la limita de 98,2% din capacitatea lacului de acumulare. Vucovici spune că mega-structura construită în anii comunisului poate să o ducă mult şi bine, fără să fie înregistrate fisuri sau alte defecţiuni.

SURSĂ IMPORTANTĂ DE ENERGIE

Pe lângă prevenirea inundaţiilor şi protejarea întregii zone, barajul de la Stânca-Costeşti şi lacul său de acumulare aferent, au şi un alt rol: acela de a produce energie electrică.

Pe ambele capete ale barajului, încă din 1978, au fost amenajate hidrocentrale, retehnologizate de-a lungul timpului. Practic, forţa apei comasată în lacul de acumulare, alimentează hidrocentralele şi produce energie electrică. Sunt două grupuri electrogene, de câte 16 MW fiecare. Orice metru cub este folosit energetic. „Sunt utilizabile şi astăzi“, precizează Mircea Vucovici. Practic, apa se scurge printr-o serie de galerii către turbinele hidrocentralelor, alimentându-le. Acestea produc pe ambele maluri ale Prutului 10 MW pe oră.

Barajul are şi alte funcţii. Nu este util doar atunci când este prea multă apă, ci şi atunci când bântuie seceta. Prin canalele sale poate iriga, zone agricole întinse de pe ambele maluri ale Prutului. Totodată, în marele lac de acumulare este o adevărată fermă piscicolă cu numeroase specii de peşte în rândul cărora domină crapul şi somnul. Pe maluri s-a format nisip fin, lacul de acumulare fiind o adevărată rivieră a nordului, plină cu pescari şi turişti dornici de un sejur ieftin şi liniştit.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: alba24.ro, adevărul.ro

Citeste mai mult

Eveniment

CFR Călători a extins sistemul de vânzare online până înainte de plecarea trenului pentru 75% din trenurile InterRegio

Publicat

Compania CFR Călători a anunțat luni, 3 octombrie 2022, că a extins sistemul de vânzare online până înainte de plecarea trenului, pentru un număr de aproximativ 440 de trenuri.

Potrivit unui comunicat al companiei, din totalul trenurilor pe care CFR Călători le pune zilnic în circulație, cumpărarea biletelor online până la ora plecării trenului se face pentru 75% din trenurile InterRegio, pentru 65% din trenurile Regio Expres și pentru 32% din trenurile Regio.

CFR Călători anunță că în aplicaţiile online, serviciul „Bilete online până la plecare” este marcat cu o pictogramă dedicată cu simbolul „0m”.

Serviciul „Bilete online până la plecare” este disponibil deja pentru călătoria cu vagoane cușetă/dormit, precum și pentru trenurile de pe ruta Bucureşti Nord – Aeroport Henri Coandă, Brașov – Constanța, etc.

Compania precizează că la cumpărarea biletelor online de pe site sau din aplicații se aplică o reducere de 5% din tariful de transport.

Vezi LISTA completă a trenurilor cu bilete ce pot fi cumpărate online până în momentul plecării AICI.

La cumpărarea biletelor online atât direct din pagina web www.cfrcalatori.ro, cât și din aplicația mobilă “CFR Călători mersul trenurilor și bilete online” (disponibilă în Google Play, App Store și Huawei AppGallery), CFR Călători aplică o reducere de 5% din tariful de transport.

Recomandări pentru călători

”Pentru a avea o predictibilitate a cererii de transport și pentru a ne putea adapta cât mai bine capacitatea de transport la fluxul de călători prognozat, CFR Călători recomandă pasagerilor planificarea din timp a călătoriei, inclusiv cumpărarea legitimaţiilor de călătorie. Biletele pot fi achiziţionate în trafic intern cu o anticipație de maxim 30 zile.

Înainte de efectuarea călătoriei, recomandăm călătorilor să se asigure că au bilet de călătorie, pentru evitarea taxării suplimentare în tren, corespunzătoare rangului de tren și zonei kilometrice și/sau suportarea costurilor amenzii conform reglementărilor în vigoare”, precizează CFR Călători.

Informații actualizate despre circulația trenurilor sunt disponibile la:

  • 0219521 – INFO CFR (trafic intern).
  • numerele de telefon de la gările CFR sunt publicate pe cfrcalatori.rola secțiunea INFORMAȚII TELEFONICE – https://www.cfrcalatori.ro/informatii-telefonice/
  • în aplicația TRENUL MEU (https://bilete.cfrcalatori.ro/ro-RO/Itineraries), introduceţi numărul exact al trenului în căsuţa indicată şi click pe Informații tren. Obtineţi informaţii în timp real despre opriri, întârzieri, minutele de staţionare în următoarea gară şi timpul estimat de sosire.
  • pe site-ul administratorului infrastructurii cfr.rosunt funcționale și actualizate permanent camerele web http://cfr.ro/index.php/component/content/article/2-uncategorised/4023-camere-web-2 din gările București Nord, Aeroport Henri Coandă, Timișoara, Craiova, Brașov, Iași, Cluj Napoca și Constanța care indică ora de sosire/de plecare a trenurilor.
  • pe site-ul pe cfrcalatori.ro, în modulul Mers tren trafic intern.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Mediafax

Citeste mai mult

Actualitate

CALENDAR ORTODOX 2022: Sfântul Mucenic Ierotei

Publicat

Sfântul Ierotei a fost din Atena, capitala Greciei, și era unul din cei nouă sfetnici ai Aeropagului, adică făcea parte din sfatul cetății. A învățat credința creștină de la Sfântul apostol Pavel și tot acesta l-a botezat și l-a așezat episcop în Atena.

Și a fost cel dintâi episcop creștin al Atenei. La rândul sau, Sfântul Ierotei a fost învățător neostenit Sfântului Mucenic Dionisie Areopagitul, căruia multe povățuiri i-a dat pe calea înțelegerii dreptei credințe, aduse de Mântuitorul Hristos, spre mântuirea și înnoirea lumii. La Adormirea și îngroparea Maicii Domnului în Ghetsimani, deși tot soborul Sfinților Apostoli era de față, totuși Sfântul Ierotei s-a învrednicit, în numele tuturor, să facă început cântărilor, la jalea Adormirii celei Preacurate.

Și era Sfântul Ierotei cu totul înstrăinat și îndepărtat cu sufletul de cele pământești și cuprins de dumnezeiasca râvnă. Deci, viețuind bine cum îi place lui Dumnezeu și veselind pe Dumnezeu cu faptele sale bune, s-a dus către Domnul cu pace, la 4 octombrie.

 

Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Ierotei, Episcopul Atenei

Glasul 4

Bunătate învăţându-te şi îmbărbătându-te întru toate, cu bună cunoştinţă, ca un sfinţitor cuvios îmbrăcându-te, ai scos din vasul alegerii cele negrăite; şi credinţa păzind, stadiul întocmai ai săvârşit, Sfinţite Mucenice Ierotei, roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre.

Canon de rugaciune catre Sfantul Mucenic Ierotei

Cântarea 1, glasul al 8-lea.

Irmosul:

Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea Egiptului scăpând, israeliteanul striga: Mântuitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ierotei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe învăţătorul Tainelor, care s-a răpit până la cer, pe Dum­nezeiescul Pavel, pe vânătorul lumii având dascăl, te-ai făcut ucenic privirii celei de sus.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ierotei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Limba Apostolului Pavel cea mişcată de Duhul, grăind arătat Tainele lui Dumnezeu, aceea te-a cu­prins pe tine, fericite şi te-a făcut grăitor de Dumnezeu.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Rănindu-te cu dragostea cea duhovnicească şi cu cuvinte Dumnezeieşti, vorbind cu Stă­pânul tuturor, ai pus spre tine cuvintele cele sfinţite.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Fiind Locaş de Dumnezeu Îm­podobit al Luminii Celei Veşnice, Fecioară Preacurată, spală-mă, Stă­până şi pe mine cel spurcat şi întinat de toate păcatele.

Cântarea a 3-a. Irmos: Doamne, Cel Ce ai făcut cele…

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ierotei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca pe un sfinţit vorbitor, care grăieşti Sfintele Scripturi şi ca pe unul ce pro­povăduieşti cuvântul dreptei credinţe, adunându-ne, toţi te cinstim cu bucurie şi te lău­dăm, Sfinte Preafericite Ierotei.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ierotei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu putere, cu plecăciune şi cu dragoste Dumnezeiască, întinzându-te către Făcătorul de bine al tuturor, ţi-ai luminat gândul cu Razele cele de acolo şi sufletul ţi l-ai strălucit, preafericite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Purtător de numele sfinţirii te-ai numit şi te-ai arătat pri­nos cinstit Dumnezeiesc sfinţit Atotţiitorului şi Făcătorului veacurilor şi ai împodobit Bise­rica cea Cerească, de Dumnezeu gânditorule.

 

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cel Ce a întins cerul şi Care ţine ocolul pământului, cuprinzându-Se Trupeşte în braţele tale, cu toată Firea Dumnezeirii, te-a arătat Preacurată pe tine Întărire tuturor credincioşilor.

Irmosul:

Doamne, Cel Ce ai făcut cele de deasupra Crugu­lui Ceresc şi ai zidit Biserica, întăreşte-mă întru dragostea Ta, că Tu eşti Marginea doririlor şi credincioşilor Întărire, Unule, Iubitorule de oameni.

Cântarea a 4-a.

Irmosul:

Tu eşti Tăria mea Doamne, Tu şi Puterea mea, Tu Dumnezeul meu, Tu Bucuria mea; Cel Ce n-ai lăsat Sânurile Părinteşti şi a noastră sărăcie ai cercetat-o. Pentru aceasta, cu Proorocul Avacum, strig către Tine: Slavă Puterii Tale, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ierotei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu graiuri de ritori Dum­nezeieşti, ai luminat cetele credincoşilor, Fericite Ierotei şi ai veselit sfinţită adunarea Apos­tolilor; şi fiind întru uimire Dumnezeiască, ai cântat: Slavă Puterii Tale, Iubitorule de oameni.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ierotei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu totul te-ai făcut sfinţit lui Dumnezeu, în tot chipul, feri­cite, fiind cuprins cu sfinţitele cuvinte, cele grăitoare de Dumnezeu către Dânsul, de Dumnezeu primite, arătătorule de cele sfinte; de aceea, cei de faţă înţelepţeşte te socotesc şi ca înţelept vorbitor de Dumnezeu şi ca scriitor de laude Dum­nezeieşti.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Acum văzând, părinte, cele Dumnezeieşti, mai arătat decât toate semnele şi umbrele cele trecute, preafinţite, cu soco­tinţele cele preaadevărate ale vederii de Dumnezeu, roagă-te să se mântuiască cei ce cântă cu credinţă: Slavă Puterii Tale, Iubitorule de oameni.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Tu ai născut pe Dumnezeu Cel Neîncăput, încăpându-L în pântecele tău, Preacurată; ca Una ce eşti Curată şi Împodobită cu strălucirile nevinovăţiei, pururea Fecioară. Pentru aceea, te binevestim cu adevărat Născătoare de Dumnezeu şi cinstim cu credinţă naşterea ta.

Cântarea a 5-a.

Irmosul:

Pentru ce m-ai lepădat de la faţa Ta, Cel Ce eşti Lumină Neapusă şi m-a acoperit întunericul cel străin, pe mine ticălosul? Ci, mă întoarce şi la Lumina Poruncilor Tale îndreptează căile mele, rogu-mă.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ierotei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fiind dimpreună cu aduna­rea Apostolilor, cu ei ai sosit, Dumnezeiescule, la Dumneze­iasca adormire a Preasfintei Curatei Maici a lui Dumnezeu, care ne-a născut nouă Trupeşte pe Dătătorul de viaţă.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ierotei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Înţelegând, fericite, Minunile cele mai presus de fire ca un bătrân mai presus de fire, le-ai arătat tuturor, celor ce primesc cu credinţă, luminare; celor ce doresc să priceapă cuvântările tale despre Dumnezeu, cele adunate la un loc, fericite preaalesule.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu Razele cele preafericite ale Luminii Celei mai presus de fire luminându-te, pe mulţi ai biruit cu adeverirea Dumneze­ieştilor dovediri şi cu curăţia învăţându-te cele Dumnezeieşti, cu învăţătură preaîndelungată şi cu privirea cea preaînţelepţeşte ai arătat cele Dumnezeieşti.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Fără ispită de bărbat, Fecioară, ai zămislit pe Cu­vântul Cel Necuprins cu firea Dumnezeiască şi Care S-a Întru­pat pentru noi oamenii şi s-a închipuit din sângiuirile tale cele Fecioreşti, mai presus de cuvânt şi de Legea firii.

Cântarea a 6-a. Irmos: Curăţeşte-mă, Mântuitorule…

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ierotei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu învăţătură cuvioasă lui Dumnezeu, învăţându-te Dumnezeiasca cunoştinţă, ne-ai lăsat nouă, părinte, cuvintele tale ca a doua Scriptură, pen­tru cunoştinţa celor sfinte; lu­minând cu adevărat sufletele noastre.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ierotei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Fericit te-ai făcut cu ade­vărat, iubitorule de Dumnezeu, cu suflet curat iubind Frumuse­ţea Cea cu adevărat Fericită şi Singură Dorită a Mântuitorului, Sfinte Ierarhe Ierotei.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cu socotinţe curate, uitându-te către Fulgerele cele de în­ţeles ale Dumnezeieştilor Strălu­ciri, te-ai arătat părtaş Luminii acelora şi Strălucirii, fericite.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, pe tine te slăvim; că ai Născut în chip de negrăit cu adevărat, pe Adevăratul Dum­nezeu, Care S-a unit cu Trup, după Ipostas, Preasfântă Maică Fecioară.

Irmosul:

Curăţeşte-mă Mântuito­rule, că multe sunt fărădelegile mele şi mă ridică din adâncul răutăţilor, rogu-mă. Căci către Tine am strigat şi mă auzi, Dumnezeul mân­tuirii mele.

CONDAC, glasul al 8-lea. Podobie: Apărătoare Doamnă…

Pe tine, ierarhul Atenei, te lăudăm, ca unii care ne-am învăţat prin tine cele minunate şi negrăite; că te-ai arătat cu­vântător de cântare de Dumnezeu primit. Roagă-te, dar, Preafericite Părinte Ierotei, să ne curăţim de toate greşelile, ca să strigăm: bucură-te, părinte, de Dumnezeu înţelepţite.

CONDAC, glasul al 4-lea. Podobie: Cel Ce Te-ai Înălţat pe Cruce…

Ca un stâlp neclătinat, Sfinte Ierarhe Iero­tei, nu te-ai temut de îngrozirile vrăjmaşilor, ci ai surpat teme­iul înşelăciunii, întărindu-te ca pe o piatră cinstită, părinte. Pentru acesta, ca pe un birui­tor, Stăpânul te încununează cu dreapta cea Dumnezeiască şi În­cepătoare de viaţă; pe care roagă-L pentru noi toţi.

Cântarea a 7-a.

Irmosul:

De pogorârea lui Dum­nezeu, focul s-a ruşinat în Babilon oarecând; pentru aceasta tinerii în cuptor, cu bucuros picior, ca într-o grădină verde, săltând au cântat: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ierotei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Sârguindu-te cu viaţă curată a vedea Sfintele Sfinţilor, feri­cite, îndeplinirea Dumnezeies­cului gând înţelepţeşte ai câşti­gat-o şi cântând, strigai: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ierotei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Sunetul cuvintelor tale şi fru­museţea vorbei scrierilor tale veselesc pe cei ce cu dragoste le cinstesc şi îndeamnă către lau­dă, învăţându-i a cânta: Bine­cuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh (a Preasfintei Treimi).

Teologhisit-ai o Dumnezeire în Trei Feţe şi Lăudată în Trei Ipostasuri, gânditorule de Dumnezeu, şi cântând, strigai: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Afară de legile firii ai născut Fecioară Maică pe Stăpânul tuturor celor văzute şi celor de gând, Preacurată; pe Care, lăudându-L, cu un glas cântăm: Bine­cuvântat eşti, Dumnezeul pă­rinţilor noştri.

Cântarea a 8-a. Irmos: De şapte ori tiranul…

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ierotei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Lucrarea Sfântului Duh Cea Atotputernică, sălăşluindu-se în preacuratul tău suflet, te-a arătat propovă­duitor de Dumnezeu primit; cel ce măreşti pe Răscumpărătorul, lăudând cu sfinţită cuviinţă şi cu credinţă cântând: preoţi lăudaţi, popoare preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ierotei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu cercare de dreaptă cre­dinţă, cercetând Tainele cele ne­grăite ale rânduielii lui Hristos, de faţă le-ai arătat; slujindu-te cu grai înalt şi cu alcătuirea cea dulce a cuvintelor tale, cântai neîncetat: preoţi lăudaţi, popoare preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Darul cel preaîndestulat te-a umplut pe tine, cu însuflarea Dumnezeiască şi de teologie; pentru aceea, ca un râu ai iz­vorât dogmele, veselind inimile Apostolilor cu care împreună acum cânţi: preoţi binecuvân­taţi, popoare preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Fiindu-mi omorât sufletul de greşeli şi chinuit cu muşcătura cea veninată, Ceea ce ai născut mai presus de fire, Neispitită de nuntă, pe Dumnezeu, Cel Ce poate să învieze toate, înviază-mă şi pe mine, care cânt: preoţi binecuvântaţi, popoare preaînălţaţi pe Hristos întru toţi vecii!

Irmosul:

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne în­chinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Tiranul haldeilor a ars ne­buneşte, de şapte ori, cuptorul pentru cinstitorii de Dumnezeu şi văzându-i pe aceştia cu Putere mai bună mântuiţi, Făcătorului şi Mântuitorului a cântat: tineri binecuvântaţi-L, preoţi lăudaţi-L, popoare preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a. Irmos: Spăimântatu-s-a de aceasta…

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ierotei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca unul care te-ai făcut iu­bitor al Înţelepciunii Ce­lei mai presus de înţelepciune, acum ai luat de la Dânsa cu bucurie cununa darurilor cea frumoasă şi fiind dănţuitor în ceruri împrejurul Ziditorului tuturor, roagă-te să ne mântuim de primejdii, cei ce te lăudăm pe tine, Sfinte Sfinţite Mucenice Ierotei.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Ierotei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Sălăşluitu-te-ai în Dumnezeieştile Curţi cele de sus şi lo­cuind în Locaşurile cele veşnice, acum prăznuieşti împreună cu Oştile îngereşti şi cu cetele Apos­tolilor; cu aceştia petreci cu bucurie şi te veseleşti, cerând împreună cu ei Dumnezeiască pace, celor ce cu credinţă te cinstesc pe tine.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Luând adevărate răsplătiri pentru socotinţele ce ai avut pe pământ, înălţându-te către Dumnezeu cu dorinţa cea de-a pururea, acum roagă-te neînce­tat, Sfinte Părinte Ierotei, să se dă­ruiască iertare nouă, celor ce cu credinţă săvârşim pomeni­rea ta cea purtătoare de lumină şi preasfinţită.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Ca o Maică a Ziditorului tuturor, roagă cu îndrăzneala ta de Maică pe Fiul tău să mân­tuiască de apăsarea tirănească pe cei robiţi în orice chip, să înceteze asupririle celor răi şi să dea linişte şi mântuire celor ce te laudă pe tine.

Irmosul:

Spăimântatu-s-a de aceas­ta cerul şi marginile pământului s-au minunat. Că Dumnezeu S-a arătat oamenilor Trupeşte şi pântecele tău s-a făcut mai Desfătat decât cerurile! Pentru aceea, pe tine, Născătoare de Dumnezeu, începătoriile Cetelor îngereşti şi omeneşti, te mărim.

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul…

Strălucind cu bunătăţile cele duhovniceşti, te-ai făcut de un cuget cu învăţăturile Aposto­lilor, Preafericite Ierarhe Ierotei, părintele nostru. Căci, din Dumnezeiască hotărâre, ai împodobit scaunul, hrănindu-ţi trupul cu desăvârşită înfrânare. Pentru aceasta şi cre­dinţa, cu scumpătate propovăduind-o, ai păzit-o neclintită până la sfârşit, împreună vorbitorule cu îngerii; roagă-te lui Hristos Dumnezeu să dăruias­că iertare de greşeli celor ce cu dragoste prăznuiesc sfântă pomenirea ta.

SEDELNA, glasul al 3-lea. Podobie: Pentru mărturisire Dumnezeu…

Toată lumea ai adăpat-o, Părinte Ierotei, ca şi cu nişte ape, cu învăţăturile dogmelor dreptei credinţe; că Hristos, Izvorul vieţii, întru tine S-a odihnit, părinte cuvioase; roagă-L, dar, ca unul care ai îndrăzneală de sus, să ne dăruiască nouă mare milă.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 3-lea. Podobie: Pentru mărturisire Dumnezeu…

Nu s-a despărţit de Dumneze­iasca Fire, Trup făcându-Se în pântecele tău, ci, Întrupându-Se, a rămas Dumnezeu, Însuşi Domnul, Cel Care după naştere ca şi mai înainte de naştere, Te-a păzit Maică Fecioară fără prihană. Pe Acela neînce­tat roagă-L să dăruiască nouă mare milă.

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 3-lea. Podobie: Pentru mărturisire Dumnezeu…

Mieluşeaua Cuvântului cea Neîntinată, Fecioara, Maica cea Nestricată, văzând spânzurat pe Cruce pe Cel Ce a odrăslit dintr-însa fără dureri, tânguindu-se, ca o Maică striga: vai mie, Fiul meu! Cum pătimeşti, vrând să izbăveşti pe om de pa­timile cele de ocară!

Tot astazi, facem pomenirea:

– Sfantului Mucenic Petru din Capitoliu;

– Sfintei Mucenite Domnina si a fiicelor sale, Verina si Prosdoca;

– Sfantului Mucenic Audact si a fiicei lui, Calistena;

– Sfantului Cuvios Ammun Egipteanul;

– Sfintilor Mucenici Diaconi Faust, Gaiu, Eusebiu si Herimon;

– Sfintilor Gurie, arhiepiscopul Cazanului si Varsanufie, episcopul Tverului.

Potrivit Sinaxarului Sfintilor de pretutindeni, Editura Cartea Ortodoxa, tot astazi facem pomenirea:

Sfântul Cuv. TEODOR, pustnic din Tamas (Cipru, sec. II);

Sfântul Cuv. PAVEL cel Simplu, ucenicul Sfântului Antonie cel Mare (Egipt, +330);

Sfântul Ier. PETROIMIE, episcop de Bologna (Italia, cca +450);

Sfântul Mc. QUINTIUS (sau QUENTIN) din Tours (Franţa, cca +570);

Sfânta Cuv. AURA, stareţa Mănăstirii Sf. Marţial (Franţa, +666);

Sfântul Ier. TEODOR I, patriarhul Antiohiei şi mărturisitor (+744);

Sfântul Cuv. VLADIMIR laroslavici, prinţ de Novgorod, şi Cuvioasa ANA, mama sa (+1052 şi +1056);

Sfântul Cuv. IOAN Lampadist, făcător de minuni din Cipru (sec. X);

Sfinţii Cuv. ELADIE, ONISIM şi AMUN Pustnicul de la Pecerska (sec.XII -XIII);

Sfântul Mc. ŞTEFAN (Stelianovici), prinţ al Serbiei, şi Sfânta Cuv.ELISABETA, soţia sa (+1515);

Sfinţii Cuv. IONA şi NECTARIE din Kazan (Rusia, sec. XVI);

Sfinţii Ier. GURIE, arhiepiscop de Kazan (+1563) şi VARSANUFIE, episcop de Tver +1576); aflarea Sf. moaşte în 1595;

Sfântul Sf. Mc. EUDEMOS (sau EVDEMOZ), patriarhul Georgiei (+1642);

Sfântul PETRU (Michurin) tânărul din Siberia (+1820);

Sfântul Sf. Nou Mc. DIMITRIE (Voznesenski), preot (Rusia, +1918);

Sfinţii Sf. Noi Mucenici preoţi (Rusia, +1937):

TIHON (Arhanghelski), IACOV (Bobârev),

MIHAIL (Tverdovski) şi NICOLAE (Vereşciaghin);

Sfânta Nouă Mucenită HIONIA (Arhanghelskaia), din Rusia (+1945);

Soborul Tuturor Sfinţilor din Kazan (Rusia).

Adormirea Părintelui DUMITRU Stăniloae, preot profesor şi mărturisitor în timpul prigoanei comuniste (n. 1903 -+1993 Bucureşti; înmormântat la Mănăstirea Cernica.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult

Eveniment

Cutremur de 4 grade în ZONA SEISMICĂ VRANCEA. A fost al doilea în 30 de minute în aceeași zonă

Publicat

Un cutremur cu magnitudinea de 4.0 s-a produs, luni seară, ZONA SEISMICA VRANCEA, la Buzău. Seismul a avut loc la adâncimea de 140 de kilometri.

Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, luni, 3 Octombrie 2022, la ora 18:44:11 (ora locală a României), s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, BUZĂU un cutremur mediu cu magnitudinea ml 4.0.

Seismul s-a produs la adâncimea de 140 de kilometri.

Conform sursei citate, cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 67km E de Brașov, 78km NE de Ploiești, 115km S de Bacău, 123km V de Brăila, 124km V de Galați, 130km N de București, 149km NE de Pitești, 182km E de Sibiu, 195km N de Ruse, 197km SV de Iași.

Acesta avut loc la doar 30 de minute după ce un altul avea loc în aceeași zonă și care a avut magnitudinea de 3.4.

Primul cutremur a avut loc la ora 18:14:48 (ora locală a României) în ZONA SEISMICA VRANCEA, chiar în VRANCEA și a avut loc la adâncimea de 81km.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate