Connect with us
Publicitate

Eveniment

Până pe 11 aprilie toate pensiile vor fi plătite

Publicat

Plata pensiilor în luna aprilie va fi efectuată  mai devreme, conform anunțului făcut de Ministrul Muncii, Marius Budăi.

Anunțul a fost făcut vineri. Pensiile se vor plăti mai repede pentru a le permite oamenilor să facă pregătiri de Paște.

Toate pensiile vor fi plătite până pe 11 aprilie, a explicat ministrul Budăi.

„Pensiile se plătesc în această lună cu patru zile mai devreme, adică până la data de 11 aprilie, astfel încât părinții și bunicii noștri să aibă timp pentru a-și face cumpărăturile specifice sărbătorilor pascale”, a anunțat ministrul Muncii.

(sursa: Mediafax)

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

În România trăiesc tot mai puțini pensionari. Botoșani, în topul județelor cu cele mai mici pensii

Publicat

Anul trecut, numărul mediu de pensionari a fost de 4,98 milioane persoane dintre care, numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4,60 milioane persoane, în scădere cu 6.000 persoane faţă de  anul 2022.
În aceeași perioadă, pensia medie lunară și pensia medie lunară de asigurări sociale de stat au crescut comparativ cu anul 2022, cu 13,9%, respectiv cu 13,0%, informează tvrinfo.

Raportul total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 8 pensionari la 10 salariaţi.

Raportul prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 4 pensionari la 10 salariaţi în Municipiul Bucureşti şi judeṭul Ilfov, la 13 pensionari la 10 salariaṭi în judeţele Botoṣani şi Giurgiu, 14 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Vaslui și la 15 pensionari la 10 salariaṭi în judeţul Teleorman.

Pensia medie lunară de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 1079 lei .

Cele mai mici valori ale pensiei medii lunare de asigurări sociale de stat s-au înregistrat în judeţele: Botoşani (1588 lei), Vrancea (1600 lei) şi în Giurgiu (1603 lei), iar cele mai mari valori ale pensiei medii lunare de asigurări sociale de stat s-au înregistrat în judeţele: Hunedoara (2667 lei), Municipiul Bucureşti (2545 lei), Gorj (2360 lei) şi Braşov (2351 lei) .

La 1 Decembrie 2021 cu ocazia ultimului recensământ al populației și locuințelor, ponderea  gospodariilor formate dintr-o singură persoană cu vârsta de 65 ani și peste, în numărul total de gospodării, a fost de 13.95%.

Mai multe detalii, AICI

Citeste mai mult

Eveniment

Județul Botoșani de află sub avertizare de COD GALBEN de vânt puternic

Publicat

Județul Botoșani se va află sub o avertizare meteorologică tip cod galben de intensificări ale vântului.

Temporar, vântul va avea intensificări, cu rafale ce vor depăși 55-65 km/h.

Atenție pe unde vă deplasați!

Evitați zonele cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți!

Nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt și nu vă adăpostiți aproape de construcții improvizate!

Parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate!

Îndepărtați copacii sau ramurile uscate, care pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale!

Nu atingeți firele căzute la pământ.

#ISU_BOTOSANI #pompieri #prevenire

Citeste mai mult

Administratie

A început modernizarea unui nou drum județean de piatră din județul Botoșani

Publicat

Un nou sector de drum este modernizat de Consiliul Județean prin intermediul Direcției Județene de Drumuri și Poduri.

O asociere condusă de firma botoșăneană Transasfalt Prod a primit ordinul de începere și a demarat lucrările la DJ291D, Oroftiana; Baranca – Bajura.

Predarea amplasamentului către constructor s-a realizat ieri în prezența Doinei Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani, a vicepreședintelui Dorin Birta, a senatorului Lucian Trufin, a deputaților Alexandra Huțu și Dan Șlincu, precum și a primarilor Viorel Atomei (Hudești), Alin Gârbaci (Darabani) și Marcel Chelariu (Suharău).
„Am promis că vom moderniza acest drum și ne ținem de cuvânt. Este un drum important, paralel cu Prutul, care unește unele dintre cele mai nordice localități ale țării și sper ca modernizarea lui să aducă noi oportunități de dezvoltare a zonei”, a declarat Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani.
Sectorul de drum județean de piatră care va fi modernizat are o lungime de 10,2 kilometri, din care 2 kilometri sunt în comuna Suharău, 3,55 kilometri în comuna Hudești, iar 4,66 kilometri aparțin de orașul Darabani. Soluția tehnică pentru sistemul rutier presupune realizarea unei fundații din balast de 40 de centimetri, peste care se va turna un strat de 20 de centimetri de balast stabilizat și două straturi de asfalt de 10 centimetri.
Valoarea totală a investiției este de peste 50 de milioane de lei (10 milioane de euro), din care 10 milioane de lei o reprezintă finanțarea guvernamentală, iar 40 de milioane de lei (peste 8 milioane de euro) cea asigurată de Consiliul Județean Botoșani.
„Ne dorim lucrări de calitate, care să dureze în timp. Avem încredere că mesajul nostru a fost pe deplin înțeles de către constructori, care sunt determinați să lucreze la fel de bine ca și pe celelalte drumuri județene pe care le-au făcut în ultimii ani”, a declarat Dorin Birta, vicepreședintele Consiliului Județean Botoșani.
Sectorul de drum Oroftiana; Baranca – Bajura face parte din cele pentru care Consiliul Județean Botoșani a obținut finanțare în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”, care este continuarea firească a Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL). „În cadrul Programului «Anghel Saligny» mai avem în diferite stadii de execuție alte patru proiecte de modernizare, astfel că, la finalul implementării lor, vom avea încă 40 de kilometri de drum județean asfaltați”, a conchis Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani.

Cele patru sectoare de drum județean aflate în plin proces de modernizare sunt:
DJ293A, Coțușca – Viișoara Mică – Viișoara (6 kilometri)
DJ 294A, Avrămeni – Panaitoaia – D. Cantemir – DN 24C (7,8 kilometri)
DJ 294B, Ștefănești – Murguța – Dobârceni (10,6 kilometri)
DJ 291K, Lozna (DJ291B) – Călinești – DN 29C – Talpa (7,22 kilometri)

Citeste mai mult

Eveniment

Duminică este cea mai scurtă zi din an. În noaptea de 30 spre 31 martie, România trece la ora de vară

Publicat

În noaptea de sâmbătă, 30 martie, spre duminică, 31 martie, trecem la ora de vară 2024. Trecerea la ora de vară se face în ultima zi a lunii martie, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră, ora 3:00 devenind ora 4:00.
Potrivit unui comunicat al CFR, trenurile operate de CFR Călători vor circula după ora actuală (de iarnă) până în noaptea de 30/31 martie a.c. la ora 03:00, care va deveni ora 04.00.

După ora 04.00, trenurile vor pleca la orele din mersul de tren în vigoare, respectând ora oficială de vară.

Trenurile operate de CFR Călători aflate în circulație după ora 03:00, care devine ora 04:00, își vor continua mersul până la stația de destinație, iar în cazul în care orele de plecare ale acestor trenuri se suprapun cu orele normale de plecare în intervalul orar 04.00 – 05.00, vor pleca în ordinea rangului.

Modificări anunțate de CFR
În data de 31 martie 2024, pentru adaptarea circulației trenurilor la ora de vară vor interveni următoarele modificări:

RM 7905 – București Nord – Aeroport Henri Coandă se anulează

RM 7908 – Aeroport Henri – Coandă București Nord se anulează

R 9302 – Roșiori de Vede – București Basarab va circula ca tren R 13302 și cu orar modificat: Roșiori de Vede (pl. 02.20 ora de iarnă) – București Basarab (sos. 05.34).

Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea la ora de vară se face în aceeaşi zi de duminică, 31 martie 2024, între staţiile de frontieră cu țările vecine, trenurile vor circula după graficele din mersul de tren în vigoare.

România a adoptat procedura trecerii la ora de vară din 1932, până în 1940. Apoi a reluat-o din anul 1979, după ce a semnat Convenția fusurilor orare.

În anul 1997 s-a adoptat o ordonanță în care se precizează: ”În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00″.

În prezent, peste 100 de ţări din toată lumea folosesc acest mecanism. În lume sunt însă state sau teritorii care nu au adoptat această convenţie, de exemplu ora de vară nu este folosită în ţările de la Ecuator şi de la Tropicul Capricornului şi nici de Japonia şi China sau în statele americane Hawaii şi Arizona.

Beneficii ale trecerii la ora de vară
Motivul iniţial al adoptării Convenţiei privind trecerea la ora de vară a fost strict economic, fiind legat de economisirea energiei electrice pentru iluminat: în cazul păstrării orei de iarnă, o parte din activităţile populaţiei precum şi cele industriale s-ar desfăşura în condiţii de noapte, care ar necesită utilizarea unei cantităţi de energie electrică.

De exemplu, în Statele Unite se face o economie de un procent, în special în consumul casnic, la fel şi în Brazilia, iar în Noua Zeelandă s-a constatat că trecerea la ora de vară aduce o scădere chiar cu 3,5% a consumului energetic.

 

Totuşi, studiile legate de economisirea energiei prin trecerea la Ora de vară sunt limitate sau chiar contradictorii, pentru că astăzi, structura consumului de energie electrică s-a schimbat şi iluminatul nu mai este preponderent.

Critici la adresa orei de vară
Trecerea la ora de vară este criticată de cei care consideră că schimbarea orei care se produce de două ori pe an ar avea mai multe efecte nedorite.

Cei care se opun schimbării orei vorbesc despre inconvenientul adaptării la un alt orar de somn, cei mai mulţi oameni se obişnuiesc rapid cu noul orar, dar persoanele cu tulburări de somn găsesc că această tranziţie este extrem de dificilă. Lipsa unei ore de somn ar creşte riscul de infarct, ar provoca dureri de cap, ar schimba starea de spirit sau apetitul.

O oră mai puţin de somn ar scădea productivitatea la locul de muncă sau ar creşte riscul accidentelor de muncă pentru cei cu joburi fizice stresante. Se invocă şi numărul mai mare de accidente auto dimineaţă, cel puţin în prima zi de luni, după ce ora de vară este activă oficial.

Inconveniente sunt şi pentru oamenii care se trezesc în zori sau al căror program depinde de răsăritul soarelui, cum sunt fermierii şi crescătorii de păsări.

În Israel, evreii sefarzi ultraortodocşi au iniţiat chiar o campanie împotriva trecerii la ora de vară, pe motiv că ei trebuie să-şi recite rugăciunile de penitenţă, Slihot, în primele ore ale dimineţii pe perioada lunii evreieşti, Elul.

Se aduc critici şi în legătură cu nevoia potrivirii ceasurilor, a complicării orarelor sau a planificării multor activităţi, a călătoriilor, întâlnirilor sau a plăţilor.

Pot fi şi perturbări în funcţionarea dispozitivelor medicale sau a multor tipuri de echipamente, în lipsa unor softuri adecvate care să schimbe în mod automat ora.

Cum a apărut ideea trecerii la Ora de vară
„Ora de vară” a fost lansată pentru prima oară de omul de ştiinţă american Benjamin Franklin în 1784, într-un eseu intitulat “Un proiect economic”, prin care îndemna populaţia să se trezească mai devreme pentru a se folosi de lumina soarelui şi a economisi uleiul utilizat la lămpile de iluminat public.

Şi entomologul George Vernon Hudson din Nouă Zeelandă a propus modificarea orei în vara anului 1895, şi anume pentru a petrece mai mult timp adunând insecte după încheierea programului său de lucru de la poştă. El a prezentat un studiu Societăţii Filosofice din Wellington în care propunea chiar modificarea cu două ore. Schimbarea orei a fost însă adoptată doar după ce Hudson s-a pensionat.

Ideea lui Franklin a fost preluată şi de constructorul britanic William Willett, care a propus în 1907 să se adauge câte 20 de minute în fiecare duminică din aprilie, şi să se scadă apoi aceste minute în duminicile lunii septembrie. După aproximativ un an de campanie, proiectul său a atras atenţia autorităţilor britanice, şi, în 1909, a fost făcut un proiect de lege care să facă ora de vară obligatorie. Dar ora de vară a fost adoptată de britanici abia în mai 1916, la un an după moartea lui Willet şi la o lună după ce Germania a luat, prima, o hotărâre similară.

Ora de vară a fost aplicată în timpul Primului Război Mondial de câteva ţări din Europa. Pe 19 martie 1918 s-a introdus şi în Statele Unite, dar a fost folosită doar până în 1919, când, din cauza opoziţiei fermierilor, s-a renunţat.

Au adoptat ora de vară, pe rând, şi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania. În SUA a fost apoi din nou aplicată, pentru o perioadă mai îndelungată, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945, dar s-a creat confuzie pentru că fiecare stat avea propria regulă de introducere a orei de vară, situaţie ce s-a menţinut până în 1966.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate
Publicitate

Trending