O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Revista „Ramuri” nr. 12 din 2024. Gabriela Gheorghişor publică o cronică („Vremea elegiei”) la volumul lui Gellu Dorian, „Zilele unui timp infernal” (Editura „Tracus Arte”, 2024). Reţin: 1. „Gellu Dorian analizează/înregistrează un timp golit de timp, o peltea indefinită în care mintea obosită se împotmoleşte, o vreme de sărbătoare nesfârşită fără nimic de sărbătorit, un ceasornic crăpat căruia i s-au blocat rotiţele, o aşteptare zadarnică a neaşteptatului, un calendar decolorat, lipsit de orice semnificaţie”; 2. „dacă maşinăria temporală rulează în gol, ca o moară stricată, distincţie între „săptămâna de lucru” şi „săptămâna de sărbătoare” sau „alte zile oarecare”, nu mai este decât una aparentă”; 3. „Gellu Dorian pare că şi-a pierdut nu numai liniştea (pe care poeţii  nici nu o cunosc vreodată cu adevărat), ci şi nădejdea că va fi citit, de unde şi un acut sentiment al deşertăciunii ce-i străbate versurile”; 4. „poetul se simte ca un tren deraiat pe o linie moartă, actor şi spectator al unei vieţi umile, creatură abandonată ironiei sorţii”; 5. „Zilele unui timp infernal” este un volum elegiac unitar, al crizei şi al înstrăinării, al declinului şi al golului, cu imagini poetice memorabile, adesea suprarealiste, cu plasticizări tropice sugestive. Senzaţia de nimicnicie şi inutilitate, într-o vreme câinoasă, nu poate fi contracarată decât tot prin scris”; 6. „Pentru Gellu Dorian,  poezia rămâne colacul de salvare din bulboana existenţială, o cale spre imponderabilitatea şi ascensionalitatea fiinţei”; 

Ziarul „Lumina” din 18 decembrie 2024 acordă o pagină întreagă lui Theodor Damian. Reţin din prezentarea făcută: „A publicat mai multe volume în domeniile teologie şi etică, critică literară,  poezie şi comentariu literar, numeroase studii, eseuri, recenzii, articole în cărţi, ziare şi reviste academice şi literare de prestigiu din România şi din străinătate. A participat şi prezentat comunicări ştiinţifice la un mare număr de congrese naţionale şi internaţionale. A primit numeroase premii şi distincţii pentru activitatea sa la nivel teologic, literar, cultural în general”.

Prezentare este urmată de şase poeme: „Orb, aşa scriu”; „Ne trebuie o egipteancă”;  „Un alt pustiu”; „Gura Peşterii”; „Sfială” şi „Refugiu”.  Câteva versuri, de o sclipitoare reflecţie, merită reţinute: 1. „Scriu din inima scrisului / de-acolo de unde vine / Cuvântul”; 2. „Orb / aşa scriu / ca o prăpastie / infinită/ şuvoiul de lumină îl sorb / când îl simt lângă mine”; 3. „Ne trebuie o Marie / O Egipteancă la fiecare / să ne conducă / din partea în care-am murit / în partea unde / nu se mai moare”; „Şi oul este un eon / e o peşteră în adâncul lui”; „Casa tatălui meu / e dintr-un alt vis / nu acela în care cazi / ci acela / din care / încă nu te-ai desprins”; „Trebuie să deschidem o secţie de chirurgie existenţială”; „Ne găsim locul / ca litera reaşezată-n cuvânt”:

O casă din localitatea Corni a fost în pericol, în această seară, după ce funinginea depusă pe pereții din interiorul coșului de fum s-a aprins.

Pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani au intervenit cu autospecială de stingere și au lichidat incendiul înainte să se înregistreze pagube materiale însemnate.

Pentru prevenirea unor situații similare, ISU Botoșani vă reamintește:

– verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grunzi, astereală etc.);

– curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare;

– tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

– îngrășați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

– păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

Sistemele de supraveghere aeriană ale României şi cele NATO nu au detectat traversarea spaţiului aerian românesc de către o rachetă rusească, relatează mediafax.ro, după ce autorităţile ucrainene au raportat că o rachetă rusească ar fi trecut prin spaţiul aerian al Republicii Moldova şi, pentru două minute, prin nordul României, desupra localității Darabani.

MApN continuă cercetările pentru clarificarea situaţiei, iar forţele aeriene rămân în alertă pentru protejarea spaţiului naţional şi aliat.

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a precizat printr-un comunicat că sistemele de supraveghere aeriană ale României, integrate în sistemul NATO, nu au detectat vreo rachetă rusească traversând spaţiul aerian naţional.

Informaţiile au apărut după ce autorităţile ucrainene au raportat că, în jurul orei 7:30, o rachetă a Federaţiei Ruse ar fi evoluat prin spaţiul aerian al Republicii Moldova şi, pentru aproximativ două minute, prin zona de nord a României, în proximitatea localităţii Darabani.

Sistemele de monitorizare ale României, împreună cu mijloacele suplimentare NATO, nu au confirmat acest incident. MApN a anunţat că structurile competente vor continua cercetările pentru clarificarea circumstanţelor.

Forţele şi mijloacele Serviciului de Luptă Poliţie Aeriană, sub comandă naţională şi NATO, rămân în alertă pentru protejarea spaţiului aerian al României şi al aliaţilor, relatează sursa citată.