„Oppenheimer”, drama de trei ore despre fabricarea primei bombe atomice, în regia lui Christopher Nolan, a confirmat statutul de mare favorită câştigând 7 premii Oscar, printre care şi cel pentru cel mai bun film, în cadrul celei de-a 96-a gale a premiilor Oscar, desfăşurată duminică seară la Hollywood, transmite Reuters.
Actorul irlandez Cillian Murphy a câştigat premiul pentru cea mai bună interpretare masculină în rolul fizicianului J. Robert Oppenheimer, considerat părintele bombei atomice. Regizorul filmului „Oppenheimer”, Christopher Nolan, a câştigat premiul pentru regie.
Foto: (c) Carlos Barria/REUTERS
„Am făcut un film despre un om care a creat bomba atomică şi, de bine sau de rău, trăim în lumea lui Oppenheimer. Aşa că aş dori să dedic acest premiu celor care luptă pentru pace din întreaga lume”, a declarat Cillian Murphy după ce a primit trofeul.
Publicitate
O dramă de 3 ore despre ştiinţă, politică şi responsabilitate morală, „Oppenheimer” s-a dovedit a fi şi un neaşteptat succes de casă, adunând încasări de 953,8 milioane de dolari dar şi laudele criticilor.
„Oppenheimer” este primul film în regia lui Christopher Nolan care se impune la categoria cel mai bun film, categoria regină a Oscarurilor. Nolan este cunoscut pentru producţii precum trilogia „The Dark Knight”, „Inception” sau „Memento”. În discursul său de acceptare a premiului Nolan a remarcat că industria filmului este veche de mai bine de un secol şi încă evoluează. „Să ştiu că pentru voi şi eu sunt o parte însemnată a acestei lumi înseamnă totul pentru mine” a spus el.
Emma Stone a primit Oscarul pentru cea mai bună interpretare feminină cu rolul unei femei înviate din morţi în comedia neagră „Poor Things”. Acesta este cel de-al doilea premiu Oscar din cariera actriţei, care a câştigat şi în 2016 cu rolul din musicalul „La La Land”. „Mă simt cu adevărat copleşită”, a spus ea când a primit premiul.
Foto: (c) Mike Blake/REUTERS
Cursa pentru cea mai bună actriţă a fost considerată foarte strânsă, actriţa Lily Gladstone fiind la rândul ei nominalizată pentru rolul din „Killers of the Flower Moon”. Dacă ar fi câştigat, Gladstone ar fi devenit prima actriţă amerindiană laureată a Oscarului.
La categoriile pentru roluri secundare, premiul Oscar a fost cucerit de Robert Downey Jr. („Oppenheimer”) şi de Da’Vine Joy Randolph („The Holdovers”), ambii actori aflaţi la primul Oscar din carieră.
Downey, care a mai fost nominalizat la Oscar în 1993, înainte de prăbuşirea carierei sale din cauza consumului de droguri, a câştigat premiul pentru interpretarea lui Lewis Strauss, inamicul lui J. Robert Oppenheimer. „Aş vrea să mulţumesc teribilei mele copilării şi Academiei, în această ordine”, a glumit Downey, după care şi-a salutat soţia, Susan, despre care a mărturisit că l-a găsit „ca pe un animal de companie abandonat” şi „l-a iubit până l-a trezit din nou la viaţă”.
Da’Vine Joy Randolph a câştigat premiul Oscar pentru rol secundar cu interpretarea unei mame îndurerate care lucrează într-o cantină, în comedia „The Holdovers”, a cărei acţiune este plasată într-un internat din New England. „Atât de mult timp mi-am dorit mereu să fiu diferită, iar acum înţeleg că trebuie să fiu doar eu însămi. Vă mulţumesc pentru că m-aţi văzut”, a declarat ea când a acceptat statueta.
Câştigătorii au fost aleşi prin vot de cei aproximativ 10.500 de membri ai Academiei Americane de Film.
După ce anul 2023 a fost marcat de grevele actorilor şi scenariştilor, premiile Oscar au oferit Hollywoodului şansa de a celebra două succese mondiale. „Oppenheimer” şi aventura feministă a păpuşii „Barbie”, o altă peliculă nominalizată la categoria cel mai bun film, au adus încasări combinate de 2,4 miliarde de dolari, într-o bătălie estivală la box-office supranumită „Barbenheimer”.
„Barbie” a părăsit cursa pentru Oscar învinsă, dar având totuşi un Oscar drept premiu de consolare. Billie Eilish şi Finneas O’Connell au câştigat premiul pentru cântec original cu balada „What Was I Made For?”. Billie Eilish a interpretat de altfel această piesă pe scena galei Oscar.
Interpretul lui Ken din „Barbie”, Ryan Gosling, şi-a făcut apariţia îmbrăcat cu un costum roz aprins, mănuşi şi pălărie de cowboy pentru a interpreta balada rock „I’m Just Ken”, înconjurat de dansatori îmbrăcaţi în negru.
Printre momentele importante ale ceremoniei s-a numărat şi apelul la pace în Fâşia Gaza lansat de regizorul dramei despre Holocaust „The Zone of Interest”, Jonathan Glazer. „Toate alegerile noastre au fost făcute pentru a reflecta şi a confrunta ceea ce se întâmplă în prezent, şi nu pentru a spune uite de ce erau în stare atunci. Mai bine ne uităm la ceea ce se întâmplă acum. Filmul nostru arată unde poate duce dezumanizarea”, a susţinut Glazer în discursul prin care a acceptat premiul Oscar pentru cel mai bun film internaţional.
O parte dintre celebrităţi, printre care Billie Eilish, Mahershala Ali şi Mark Ruffalo, au purtat insigne roşii, gest prin care au cerut încetarea focului în Gaza. Sute de susţinători pro-palestinieni au protestat împotriva războiului pe străzile din jurul Dolby Theatre. „În timp ce voi vă uitaţi, bombele cad”, se putea citi pe una dintre pancartele protestatarilor.
„Oscarurile se desfăşoară aici, lângă noi, în timp ce oameni sunt ucişi, bombardaţi”, conform unuia dintre protestatari.
Gazda şi producătorul de talk-show Jimmy Kimmel a revenit pentru a patra oară în postura de amfitrion pentru a prezenta cele mai importante distincţii ale industriei cinematografice. El a lăudat filmul „Barbie” pentru că „a transformat o păpuşă de plastic care nu mai plăcea nimănui” într-un simbol al mişcării feministe. Înainte de acest film „aveam o şansă mai mare ca soţia mea să-i cumpere fiicei noastre un pachet de Marlboro decât o păpuşă Barbie”, a glumit el în deschiderea galei ce a fost transmisă live de reţeaua americană ABC.
De asemenea, Jimmy Kimmel s-a plâns că unele dintre filmele aflate anul acesta în cursa pentru Oscar sunt prea lungi, făcând referire în special la producţia de 3 ore şi jumătate a lui Martin Scorsese, „Killer of the Flower Moon”, despre membrii tribului amerindian Osage ce au fost ucişi în Oklahoma anilor 1920. „În timpul de care ai nevoie pentru a privi acest film, poţi să conduci până în Oklahoma şi să rezolvi crimele”, a clamat el.AGERPRES
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Ritmurile de vegetație la speciile de câmp și pomi-viticole vor avea o evoluție în general normală pe majoritatea suprafețelor agricole, pe parcursul următoarelor zile, iar în zonele depresionare din nordul și centrul țării procesele de creștere și dezvoltare ale culturilor de primăvară se vor desfășura ușor mai lent, potrivit prognozei agrometeorologice emisă de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), valabilă până pe 23 mai.
‘În cultura grâului de toamnă, conținutul de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm va prezenta valori scăzute și deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată și puternică în cea mai mare parte a Banatului, Crișanei, Transilvaniei și Olteniei, local în nordul, estul, sudul, sud-estul, sud-vestul și vestul Munteniei, nordul și centrul Dobrogei, sudul, estul și izolat nord-estul Moldovei. În Maramureș, pe suprafețe agricole extinse din Moldova și Muntenia, local în sudul, centrul și estul Dobrogei, estul, centrul și izolat nord-estul Transilvaniei, nord-estul Banatului, sud-estul Crișanei și estul Olteniei, aprovizionarea cu apă a solului se va situa în limite satisfăcătoare și apropiate de optim’, spun specialiștii ANM.
Rezerva de umiditate în stratul de sol 0-20 cm, în cultura de porumb, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în cea mai mare parte a țării. Deficite de apă în sol (secetă pedologică moderată și puternică) se vor înregistra pe suprafețe agricole extinse din Dobrogea, local în sudul și sud-estul Munteniei.
Ca urmare, ritmurile de vegetație la speciile de câmp și pomi-viticole vor avea o evoluție în general normală, pe majoritatea suprafețelor agricole. Totodată, în zonele depresionare din nordul și centrul țării, procesele de creștere și dezvoltare ale culturilor de primăvară se vor desfășura ușor mai lent.
Sub aspect fenologic, orzul și grâul de toamnă însămânțate în perioada optimă vor parcurge înspicarea (10-100%) și înflorirea (10-40%), iar în semănăturile tardive se va definitiva alungirea tulpinii (100%), continuându-se, totodată, înspicarea (10-50%).
În sudul, sud-estul, estul și centrul țării, rapița se va afla la înflorire (40-100%), precum și formarea silicvelor (10-100%) și a boabelor în silicve (10-30%). În funcție de data semănatului, la floarea-soarelui se va definitiva germinarea (100%), continuându-se totodată răsărirea și formarea primei perechi de frunze (10-100%), precum și înfrunzirea (3-10 frunze).
Publicitate
La cultura de porumb, predominante vor fi fazele de germinare (70-100%), răsărire (50-100%), formare a frunzei a treia (30-100%) și înfrunzire (4-10 frunze).
În Transilvania și Moldova, sfecla de zahăr își va continua răsărirea (70-100%) și dezvoltarea primelor frunze ale rozetei (10-100%). Cultura de cartof va înregistra încolțirea (60-100%) și răsărirea (40-100%), iar la soiurile timpurii se vor continua formarea și creșterea lăstarilor (10-50%).
Pomii fructiferi vor parcurge creșterea lăstarilor/frunzelor/rodului, iar soiurile timpurii de cireș, coacerea fructelor.
La vița-de-vie se vor semnala fazele de înfrunzire, creștere a lăstarilor, precum și înflorirea la soiurile timpurii.
‘Pe ansamblu, condițiile meteorologice vor permite desfășurarea lucrărilor agricole specifice (fertilizări, erbicidări, prașile mecanice, tratamente fitosanitare etc.), pe aproape întreg teritoriul agricol al țării’, conform ANM.
Specialiștii ANM vin și cu recomandări de specialitate, precum: fertilizarea foliară a speciilor de toamnă; combaterea bolilor și dăunătorilor în culturile de toamnă; aplicarea de tratamente fitosanitare în vii și livezi; efectuarea lucrărilor agrotehnice de întreținere a culturilor de primăvară (prașile mecanice, erbicidări, tratamente cu insecto-fungicide) la culturile de câmp.
Până pe 23 mai 2025, regimul termic al aerului va fi mai scăzut decât în mod obișnuit, în cea mai mare parte a țării. Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între 6 și 18 grade, mai scăzută cu 1 – 6 grade în raport cu mediile multianuale, pe întreg teritoriul agricol.
Temperatura maximă a aerului se va situa între 9 și 23 grade în aproape toată țara, iar minima va fi cuprinsă între 2 și 13 grade pe majoritatea suprafețelor agricole, valori mai scăzute fiind posibile în zonele depresionare.
Temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 10 cm va oscila între 8 – 17 grade în toate zonele de cultură, limite favorabile desfășurării primelor faze de vegetație, îndeosebi la culturile prășitoare semănate în perioada optimă.
Sunt prognozate ploi locale sub formă de aversă, dar și torențiale, fiind însoțite de descărcări electrice și intensificări ale vântului, în cea mai mare parte a țării. De asemenea, se pot înregistra cantități de apă mai însemnate, iar izolat vor fi condiții de producere a grindinei. AGERPRES
Sfântul Patrichie a trăit în secolul al 4-lea după Hristos şi a fost Episcop în Prusa. Acest oraş avea izvoare de ape fierbinţi şi era situat pe malul dinspre Asia al Mării Negre, din ţinutul Bitiniei. Acolo, mulţime de bolnavi veneau să se vindece de bolile lor.
Pentru că ţinutul era foarte populat şi căutat de oameni, romanii, în timpul lui Iulian Apostatul (361-363), au aşezat o capişte şi o statuie a lui Esculap, în semn de mulţumire adusă zeului păgân, cinstit de ei ca mare vindecător de boli. În acea vreme, însuşi dregătorul împărătesc al Bitiniei, Iuliu, s-a vindecat datorită acelor ape.
El nu s-a mulţumit să aducă singur mulţumire lui Esculap, ci i-a silit pe toţi locuitorii să aducă cinstire acestui zeu păgân, inclusiv pe creştini. Deci, Episcopul Patrichie, fiind adus şi poruncindu-i-se să jertfească idolului, L-a mărturisit cu mult curaj pe Hristos, arătând dregătorului că nu Esculap l-a vindecat, ci Dumnezeul Cel viu al creştinilor, care a zidit acele ape spre binele oamenilor.
Auzind acestea, tiranul i-a zis cu asprime lui Patrichie: „Dacă te-aş arunca în mijlocul acestor ape fierbinţi, pedepsind îndrăzneala ta de a defăima pe zei, crezi, oare, că Hristos al tău te va salva?” Atunci Patrichie i-a răspuns: „Hristos poate să-mi păzească viaţa în aceste ape, dar poate să mi-o şi ridice prin ele. Nici un fir de păr din capul oamenilor nu se clinteşte fără ştirea Lui”. Dregătorul, spumegând de furie, a poruncit ca Patrichie să fie aruncat în clocotul apelor, dar Episcopul a ieşit de acolo nevătămat. Drept aceea, a dat poruncă să li se taie capul atât lui Patrichie, cât şi celor trei preoţi aflaţi împreună cu el.
Alegerile prezidențiale din 2025 s-au încheiat, iar rezultatele aproape finale indică victoria clară a lui Nicușor Dan. Cu 99,5% din procesele verbale centralizate, candidatul independent susținut de alianța de centru-dreapta a obținut 5.353.441 de voturi, reprezentând 54,93% din totalul sufragiilor exprimate.
George Simion, candidatul AUR, a fost votat de 4.393.190 de alegători, ceea ce înseamnă 45,07%. Diferența este de peste 960.000 de voturi, un rezultat care confirmă o mobilizare solidă în favoarea lui Nicușor Dan, mai ales în marile orașe și în diaspora.
Prezența la urne la nivel național a fost de 55,57%, adică 9.996.408 de votanți din totalul de 17.988.218 cetățeni înscriși pe listele permanente. Au votat 8.416.686 de persoane pe listele permanente, 1.484.806 pe liste suplimentare, iar 94.916 prin intermediul urnei mobile. Mediul urban a fost mai activ, cu 5.689.262 de voturi, față de 4.307.146 înregistrate în rural.
George Simion a reușit să se impună la Botoșani, unde a obținut 54,48% din voturi, față de 45,52% pentru Nicușor Dan. Cu mici excepții, în restul țării, balanța a înclinat semnificativ în favoarea noului președinte.
Nicușor Dan devine astfel al cincilea președinte post-decembrist al României, într-un context electoral marcat de polarizare, dar și de o mobilizare importantă în turul decisiv. Rezultatele finale urmează să fie validate oficial de Biroul Electoral Central.
Botoșănenii s-au exprimat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, iar George Simion a câștigat detașat în județ. Potrivit datelor parțiale centralizate, candidatul AUR a obținut 85.238 de voturi, ceea ce înseamnă 54,48% din totalul voturilor valabil exprimate.
Nicușor Dan, contracandidatul său, a fost votat de 71.216 alegători, reprezentând 45,52%. În total, 156.454 de persoane au ales între cei doi candidați în județul Botoșani.
Doar în municipiile Botoșani și Dorohoi, dar și în comuna Pomârla, Nicușor dan nu a putut fi bătul de George Simion.
Prezența la urne a fost de 43,41%, cu 162.686 de alegători prezenți din totalul celor 374.762 înscriși pe listele permanente. Dintre aceștia, 144.240 au votat pe listele permanente, 16.642 pe liste suplimentare, iar 1.804 prin urnă mobilă. Votul a fost mai activ în mediul rural (88.168 de alegători) decât în urban (74.518).
Victoria lui George Simion în județul Botoșani confirmă tendința de mobilizare a electoratului din zonele tradițional conservatoare. Rezultatul vine pe fondul unei campanii intens polarizate, într-un tur decisiv care a captat atenția întregii țări. Rezultatele finale vor fi anunțate după centralizarea completă a proceselor-verbale de la nivel național.