„Oppenheimer”, drama de trei ore despre fabricarea primei bombe atomice, în regia lui Christopher Nolan, a confirmat statutul de mare favorită câştigând 7 premii Oscar, printre care şi cel pentru cel mai bun film, în cadrul celei de-a 96-a gale a premiilor Oscar, desfăşurată duminică seară la Hollywood, transmite Reuters.
Actorul irlandez Cillian Murphy a câştigat premiul pentru cea mai bună interpretare masculină în rolul fizicianului J. Robert Oppenheimer, considerat părintele bombei atomice. Regizorul filmului „Oppenheimer”, Christopher Nolan, a câştigat premiul pentru regie.
Foto: (c) Carlos Barria/REUTERS
„Am făcut un film despre un om care a creat bomba atomică şi, de bine sau de rău, trăim în lumea lui Oppenheimer. Aşa că aş dori să dedic acest premiu celor care luptă pentru pace din întreaga lume”, a declarat Cillian Murphy după ce a primit trofeul.
Publicitate
O dramă de 3 ore despre ştiinţă, politică şi responsabilitate morală, „Oppenheimer” s-a dovedit a fi şi un neaşteptat succes de casă, adunând încasări de 953,8 milioane de dolari dar şi laudele criticilor.
„Oppenheimer” este primul film în regia lui Christopher Nolan care se impune la categoria cel mai bun film, categoria regină a Oscarurilor. Nolan este cunoscut pentru producţii precum trilogia „The Dark Knight”, „Inception” sau „Memento”. În discursul său de acceptare a premiului Nolan a remarcat că industria filmului este veche de mai bine de un secol şi încă evoluează. „Să ştiu că pentru voi şi eu sunt o parte însemnată a acestei lumi înseamnă totul pentru mine” a spus el.
Emma Stone a primit Oscarul pentru cea mai bună interpretare feminină cu rolul unei femei înviate din morţi în comedia neagră „Poor Things”. Acesta este cel de-al doilea premiu Oscar din cariera actriţei, care a câştigat şi în 2016 cu rolul din musicalul „La La Land”. „Mă simt cu adevărat copleşită”, a spus ea când a primit premiul.
Foto: (c) Mike Blake/REUTERS
Cursa pentru cea mai bună actriţă a fost considerată foarte strânsă, actriţa Lily Gladstone fiind la rândul ei nominalizată pentru rolul din „Killers of the Flower Moon”. Dacă ar fi câştigat, Gladstone ar fi devenit prima actriţă amerindiană laureată a Oscarului.
La categoriile pentru roluri secundare, premiul Oscar a fost cucerit de Robert Downey Jr. („Oppenheimer”) şi de Da’Vine Joy Randolph („The Holdovers”), ambii actori aflaţi la primul Oscar din carieră.
Downey, care a mai fost nominalizat la Oscar în 1993, înainte de prăbuşirea carierei sale din cauza consumului de droguri, a câştigat premiul pentru interpretarea lui Lewis Strauss, inamicul lui J. Robert Oppenheimer. „Aş vrea să mulţumesc teribilei mele copilării şi Academiei, în această ordine”, a glumit Downey, după care şi-a salutat soţia, Susan, despre care a mărturisit că l-a găsit „ca pe un animal de companie abandonat” şi „l-a iubit până l-a trezit din nou la viaţă”.
Da’Vine Joy Randolph a câştigat premiul Oscar pentru rol secundar cu interpretarea unei mame îndurerate care lucrează într-o cantină, în comedia „The Holdovers”, a cărei acţiune este plasată într-un internat din New England. „Atât de mult timp mi-am dorit mereu să fiu diferită, iar acum înţeleg că trebuie să fiu doar eu însămi. Vă mulţumesc pentru că m-aţi văzut”, a declarat ea când a acceptat statueta.
Câştigătorii au fost aleşi prin vot de cei aproximativ 10.500 de membri ai Academiei Americane de Film.
După ce anul 2023 a fost marcat de grevele actorilor şi scenariştilor, premiile Oscar au oferit Hollywoodului şansa de a celebra două succese mondiale. „Oppenheimer” şi aventura feministă a păpuşii „Barbie”, o altă peliculă nominalizată la categoria cel mai bun film, au adus încasări combinate de 2,4 miliarde de dolari, într-o bătălie estivală la box-office supranumită „Barbenheimer”.
„Barbie” a părăsit cursa pentru Oscar învinsă, dar având totuşi un Oscar drept premiu de consolare. Billie Eilish şi Finneas O’Connell au câştigat premiul pentru cântec original cu balada „What Was I Made For?”. Billie Eilish a interpretat de altfel această piesă pe scena galei Oscar.
Interpretul lui Ken din „Barbie”, Ryan Gosling, şi-a făcut apariţia îmbrăcat cu un costum roz aprins, mănuşi şi pălărie de cowboy pentru a interpreta balada rock „I’m Just Ken”, înconjurat de dansatori îmbrăcaţi în negru.
Printre momentele importante ale ceremoniei s-a numărat şi apelul la pace în Fâşia Gaza lansat de regizorul dramei despre Holocaust „The Zone of Interest”, Jonathan Glazer. „Toate alegerile noastre au fost făcute pentru a reflecta şi a confrunta ceea ce se întâmplă în prezent, şi nu pentru a spune uite de ce erau în stare atunci. Mai bine ne uităm la ceea ce se întâmplă acum. Filmul nostru arată unde poate duce dezumanizarea”, a susţinut Glazer în discursul prin care a acceptat premiul Oscar pentru cel mai bun film internaţional.
O parte dintre celebrităţi, printre care Billie Eilish, Mahershala Ali şi Mark Ruffalo, au purtat insigne roşii, gest prin care au cerut încetarea focului în Gaza. Sute de susţinători pro-palestinieni au protestat împotriva războiului pe străzile din jurul Dolby Theatre. „În timp ce voi vă uitaţi, bombele cad”, se putea citi pe una dintre pancartele protestatarilor.
„Oscarurile se desfăşoară aici, lângă noi, în timp ce oameni sunt ucişi, bombardaţi”, conform unuia dintre protestatari.
Gazda şi producătorul de talk-show Jimmy Kimmel a revenit pentru a patra oară în postura de amfitrion pentru a prezenta cele mai importante distincţii ale industriei cinematografice. El a lăudat filmul „Barbie” pentru că „a transformat o păpuşă de plastic care nu mai plăcea nimănui” într-un simbol al mişcării feministe. Înainte de acest film „aveam o şansă mai mare ca soţia mea să-i cumpere fiicei noastre un pachet de Marlboro decât o păpuşă Barbie”, a glumit el în deschiderea galei ce a fost transmisă live de reţeaua americană ABC.
De asemenea, Jimmy Kimmel s-a plâns că unele dintre filmele aflate anul acesta în cursa pentru Oscar sunt prea lungi, făcând referire în special la producţia de 3 ore şi jumătate a lui Martin Scorsese, „Killer of the Flower Moon”, despre membrii tribului amerindian Osage ce au fost ucişi în Oklahoma anilor 1920. „În timpul de care ai nevoie pentru a privi acest film, poţi să conduci până în Oklahoma şi să rezolvi crimele”, a clamat el.AGERPRES
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat marți, 1 aprilie, că rata șomajului în România a ajuns în luna februarie 2025 la 5,6%, în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de luna ianuarie. Tendința ascendentă este vizibilă și în comparație cu aceeași lună a anului trecut, când rata era de 5,3%.
Conform datelor oficiale, numărul total al șomerilor cu vârste între 15 și 74 de ani a fost estimat la 456.800 de persoane, față de 450.900 înregistrate în ianuarie și 436.300 în februarie 2024.
Distribuția pe sexe arată că șomajul afectează mai mult bărbații decât femeile. În timp ce rata șomajului în rândul bărbaților a fost de 5,7%, cea a femeilor s-a situat la 5,3%, diferența fiind de 0,4 puncte procentuale.
Cea mai gravă situație se înregistrează în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani, unde rata șomajului rămâne alarmant de ridicată, la 26,3%. Este același nivel înregistrat și în ultimul trimestru al anului 2024, ceea ce indică o problemă structurală pe piața muncii.
În cazul adulților cu vârste între 25 și 74 de ani, rata șomajului a fost estimată la 4,3% în februarie 2025, cu 4,4% pentru bărbați și 4,1% pentru femei. Totodată, această categorie reprezintă 72,5% din totalul șomerilor la nivel național.
Potrivit INS, doar într-o singură săptămână, aproximativ 6.000 de români și-au pierdut locurile de muncă, ceea ce confirmă o dinamică negativă pe piața forței de muncă.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani a anunțat astăzi trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a trei bărbați acuzați de comiterea unor fapte de o gravitate extremă, petrecute într-o sală de jocuri din centrul municipiului Botoșani.
Potrivit anchetatorilor, este vorba despre B.D., în vârstă de 23 de ani, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la omor, tulburarea ordinii și liniștii publice, precum și portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase. Alături de el, au fost trimiși în judecată și M.C.S., de 19 ani, respectiv P.D., de 42 de ani, ambii acuzați de tentativă la omor și tulburarea ordinii și liniștii publice.
Faptele au avut loc în seara zilei de 9 martie 2025, în jurul orei 23:15, într-un cazinou situat în zona centrală a municipiului. Victima, I.D., se afla în incinta localului când a fost atacată de M.C.S. și P.D., care, ulterior, l-au alertat pe B.D. cu privire la prezența acesteia.
La scurt timp, B.D. a intrat în cazinou și l-a lovit pe I.D. cu o sabie în zona capului și a umerilor. Victima a suferit leziuni care au necesitat între 14 și 15 zile de îngrijiri medicale. Prin actele de violență comise, inculpații au provocat o stare de panică și au tulburat grav ordinea și liniștea publică.
Procurorii au transmis că această etapă a procesului penal marchează trimiterea dosarului în instanță și nu înfrânge în niciun fel principiul prezumției de nevinovăție, care le este garantat tuturor inculpaților până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
În perioada 29-3 martie 2025, polițiștii din cadrul Biroului Județean de Poliție Transporturi au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale în stațiile de călători, în trenurile care circulă pe raza județului, precum și pe arterele rutiere din proximitatea acestora.
Astfel, au fost controlate 18 autovehicule și fost desfășurate activități specifice în patru trenuri de călători și cinci stații CFR, prilej cu care au fost legitimate 27 de persoane.
În urma neregulilor constatate au fost aplicate 14 sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 6.000 de lei și a fost constatată o infracțiune.
Duminică, polițiștii din cadrul Biroului Județean de Poliție Transporturi Botoșani au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele unui tânăr, de 23 de ani, din municipiul Dorohoi, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere fără permis.
Din cercetări, a reieșit faptul că acesta, ar fi condus un autoturism, pe drumul public din municipiul Dorohoi, având exercitarea dreptului de a conduce suspendată de pe data de 22 martie a.c. Mai mult decât atât, fiind testat cu aparatul alcooltest, valoarea rezultată a fost de 0,26 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Cercetările sunt continuate pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis.