„Oppenheimer”, drama de trei ore despre fabricarea primei bombe atomice, în regia lui Christopher Nolan, a confirmat statutul de mare favorită câştigând 7 premii Oscar, printre care şi cel pentru cel mai bun film, în cadrul celei de-a 96-a gale a premiilor Oscar, desfăşurată duminică seară la Hollywood, transmite Reuters.
Actorul irlandez Cillian Murphy a câştigat premiul pentru cea mai bună interpretare masculină în rolul fizicianului J. Robert Oppenheimer, considerat părintele bombei atomice. Regizorul filmului „Oppenheimer”, Christopher Nolan, a câştigat premiul pentru regie.
Foto: (c) Carlos Barria/REUTERS
„Am făcut un film despre un om care a creat bomba atomică şi, de bine sau de rău, trăim în lumea lui Oppenheimer. Aşa că aş dori să dedic acest premiu celor care luptă pentru pace din întreaga lume”, a declarat Cillian Murphy după ce a primit trofeul.
Publicitate
O dramă de 3 ore despre ştiinţă, politică şi responsabilitate morală, „Oppenheimer” s-a dovedit a fi şi un neaşteptat succes de casă, adunând încasări de 953,8 milioane de dolari dar şi laudele criticilor.
„Oppenheimer” este primul film în regia lui Christopher Nolan care se impune la categoria cel mai bun film, categoria regină a Oscarurilor. Nolan este cunoscut pentru producţii precum trilogia „The Dark Knight”, „Inception” sau „Memento”. În discursul său de acceptare a premiului Nolan a remarcat că industria filmului este veche de mai bine de un secol şi încă evoluează. „Să ştiu că pentru voi şi eu sunt o parte însemnată a acestei lumi înseamnă totul pentru mine” a spus el.
Emma Stone a primit Oscarul pentru cea mai bună interpretare feminină cu rolul unei femei înviate din morţi în comedia neagră „Poor Things”. Acesta este cel de-al doilea premiu Oscar din cariera actriţei, care a câştigat şi în 2016 cu rolul din musicalul „La La Land”. „Mă simt cu adevărat copleşită”, a spus ea când a primit premiul.
Foto: (c) Mike Blake/REUTERS
Cursa pentru cea mai bună actriţă a fost considerată foarte strânsă, actriţa Lily Gladstone fiind la rândul ei nominalizată pentru rolul din „Killers of the Flower Moon”. Dacă ar fi câştigat, Gladstone ar fi devenit prima actriţă amerindiană laureată a Oscarului.
La categoriile pentru roluri secundare, premiul Oscar a fost cucerit de Robert Downey Jr. („Oppenheimer”) şi de Da’Vine Joy Randolph („The Holdovers”), ambii actori aflaţi la primul Oscar din carieră.
Downey, care a mai fost nominalizat la Oscar în 1993, înainte de prăbuşirea carierei sale din cauza consumului de droguri, a câştigat premiul pentru interpretarea lui Lewis Strauss, inamicul lui J. Robert Oppenheimer. „Aş vrea să mulţumesc teribilei mele copilării şi Academiei, în această ordine”, a glumit Downey, după care şi-a salutat soţia, Susan, despre care a mărturisit că l-a găsit „ca pe un animal de companie abandonat” şi „l-a iubit până l-a trezit din nou la viaţă”.
Da’Vine Joy Randolph a câştigat premiul Oscar pentru rol secundar cu interpretarea unei mame îndurerate care lucrează într-o cantină, în comedia „The Holdovers”, a cărei acţiune este plasată într-un internat din New England. „Atât de mult timp mi-am dorit mereu să fiu diferită, iar acum înţeleg că trebuie să fiu doar eu însămi. Vă mulţumesc pentru că m-aţi văzut”, a declarat ea când a acceptat statueta.
Câştigătorii au fost aleşi prin vot de cei aproximativ 10.500 de membri ai Academiei Americane de Film.
După ce anul 2023 a fost marcat de grevele actorilor şi scenariştilor, premiile Oscar au oferit Hollywoodului şansa de a celebra două succese mondiale. „Oppenheimer” şi aventura feministă a păpuşii „Barbie”, o altă peliculă nominalizată la categoria cel mai bun film, au adus încasări combinate de 2,4 miliarde de dolari, într-o bătălie estivală la box-office supranumită „Barbenheimer”.
„Barbie” a părăsit cursa pentru Oscar învinsă, dar având totuşi un Oscar drept premiu de consolare. Billie Eilish şi Finneas O’Connell au câştigat premiul pentru cântec original cu balada „What Was I Made For?”. Billie Eilish a interpretat de altfel această piesă pe scena galei Oscar.
Interpretul lui Ken din „Barbie”, Ryan Gosling, şi-a făcut apariţia îmbrăcat cu un costum roz aprins, mănuşi şi pălărie de cowboy pentru a interpreta balada rock „I’m Just Ken”, înconjurat de dansatori îmbrăcaţi în negru.
Printre momentele importante ale ceremoniei s-a numărat şi apelul la pace în Fâşia Gaza lansat de regizorul dramei despre Holocaust „The Zone of Interest”, Jonathan Glazer. „Toate alegerile noastre au fost făcute pentru a reflecta şi a confrunta ceea ce se întâmplă în prezent, şi nu pentru a spune uite de ce erau în stare atunci. Mai bine ne uităm la ceea ce se întâmplă acum. Filmul nostru arată unde poate duce dezumanizarea”, a susţinut Glazer în discursul prin care a acceptat premiul Oscar pentru cel mai bun film internaţional.
O parte dintre celebrităţi, printre care Billie Eilish, Mahershala Ali şi Mark Ruffalo, au purtat insigne roşii, gest prin care au cerut încetarea focului în Gaza. Sute de susţinători pro-palestinieni au protestat împotriva războiului pe străzile din jurul Dolby Theatre. „În timp ce voi vă uitaţi, bombele cad”, se putea citi pe una dintre pancartele protestatarilor.
„Oscarurile se desfăşoară aici, lângă noi, în timp ce oameni sunt ucişi, bombardaţi”, conform unuia dintre protestatari.
Gazda şi producătorul de talk-show Jimmy Kimmel a revenit pentru a patra oară în postura de amfitrion pentru a prezenta cele mai importante distincţii ale industriei cinematografice. El a lăudat filmul „Barbie” pentru că „a transformat o păpuşă de plastic care nu mai plăcea nimănui” într-un simbol al mişcării feministe. Înainte de acest film „aveam o şansă mai mare ca soţia mea să-i cumpere fiicei noastre un pachet de Marlboro decât o păpuşă Barbie”, a glumit el în deschiderea galei ce a fost transmisă live de reţeaua americană ABC.
De asemenea, Jimmy Kimmel s-a plâns că unele dintre filmele aflate anul acesta în cursa pentru Oscar sunt prea lungi, făcând referire în special la producţia de 3 ore şi jumătate a lui Martin Scorsese, „Killer of the Flower Moon”, despre membrii tribului amerindian Osage ce au fost ucişi în Oklahoma anilor 1920. „În timpul de care ai nevoie pentru a privi acest film, poţi să conduci până în Oklahoma şi să rezolvi crimele”, a clamat el.AGERPRES
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Procesul dintre botoșăneanul Ion Clămparu, considerat cel mai temut interlop român din Europa, și un medic a ajuns într-un veritabil joc de „alba-neagra” judiciară între instanțele din Alba și Cluj. Cele două tribunale și-au declinat succesiv competența, pasând dosarul de la unul la altul, situație care a dus la sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, chemată acum să stabilească instanța competentă, relatează alba24.ro.
Dosarul îl are ca reclamant chiar pe Clămparu, cunoscut în lumea interlopă sub porecla „Cap de Porc”. De această dată, fostul lider al celei mai mari rețele de prostituție din Spania nu se află în postura de inculpat, ci susține că a devenit victimă într-un conflict cu o doctoriță, pe care o acuză că i-ar fi întrerupt tratamentul medical.
Litigiul a ajuns astfel într-un blocaj procedural, după ce atât Tribunalul Alba, cât și Tribunalul Cluj au considerat că nu sunt competente să judece cauza, declinând dosarul unul către celălalt. În lipsa unui acord, decizia finală privind instanța care va judeca procesul urmează să fie luată de ÎCCJ.
Mai exact Clămparu se judecă pentru un tratament întrerupt în 2020. Acesta este încarcerat în Penitenciarul de Maximă Siguranță Aiud, unde execută o pedeapsă de 25 de ani de închisoare. Clămparu îi cere medicului despăgubiri morale în cuantum de 200.000 lei. Deși acesta a intentat acțiunea în civil, în 2023, magistrații din Cluj și Alba și-au declinat dosarul de la o instanță la alta.
Alba neagra între Alba și Cluj
Mai pe scurt nici nu a început judecarea cauzei, ci în ultimii trei ani a fost doar în perioada de declinare de la o instanță la altă instanță. Cea mai recentă decizie a fost dată de magistații Tribunalului Alba, în data de 28 ianuarie 2026.
Pe scurt, magistrații din Alba au decis că dosarul trebuie judecat de magistrații din Cluj. Asta în condițiile în care în trecut cei din Cluj l-au trimis la Alba.
Publicitate
Drept urmare cum ambele instanțe au declinat cazul s-a ajuns la un conflict negativ de competență. Asta însemană că Înalta Curte de Casație și Justiție va decide pe ce instanță se va judeca cauza.
Pentru ce se judecă cel mai temut interlop al României din Europa
Clămparu spune că o doctoriță din Cluj Napoca i-a întrerupt tratamentul, tratament pe care îl lua pentru o afecțiune gravă la ficat. Mai exact, Ioan Clămparu a fost diagnosticat cu o boală grava la ficat în 2020 și urma un tratament injectabil săptămânal cu Pegasys, în Penitenciarul Aiud. Însă la un moment dat un medic a decis să întrerupă tratamentul injectabil.
Drept urmare, Clămparu a făcut mai multe acțiuni și cereri prin care a vrut să afle de ce i-a fost întrerupt tratamentul.
Lipsa de toleranță la medicament
Medicul a luat decizia de a întrerupe medicamentul pentru ca pacientul să nu dezvolte o formă severă de COVID și lipsa de tolerență la medicamentul administrat, pe baza analizelor de sânge trimise din penitenciar către unitatea medicală.
După 4 săptămâni în care tratamentul a fost stopat fără justificare şi în mod cu totul neprofesional, dna dr (…) a studiat mai amănunțit standardele medicale pe care le cunoştea oricum, sens în care şi-a reconsiderat poziția.
Întreruperea prematură a tratamentului şi reluarea lui ulterioară, la distanță de o lună, au făcut ca organismul să nu mai recepteze tratamentul în maniera așteptată şi chiar să conducă la înrăutățirea iremediabilă a stării sale de sănătate
Clămparu a precizat că medicul i-a întrerupt tratamentul administrat cu încălcarea protocolului medical în vigoare și cu „încălcarea obligaţiei fundamentale” de a-l informa în legătură cu motivele deciziei şi consecințele continuării sau întreruperii administrării medicației.
Apoi după plângerile sale făcute la conducerea Penitenciarului Aiud, tratamentul a fost reluat. Însă în urma întreruperii, Clămparu a notat că starea sa de sănătate s-a agravat.
Medicul s-a apărat
Doctorița care a întrerupt tratamentul a precizat că ”s-a apreciat corect faptul că tratamentul a fost întrerupt în mod justificat, datorită faptului că pacientul a prezentat o lipsă de toleranţă, criteriu de întrerupere a terapiei prevăzut expres în protocol. S-a ajuns la această concluzie prin analiza valorilor unor constante din timpul tratamentului anterior întreruperii, precum şi prin observarea creşterii valorilor după întreruperea definitivă a tratamentului”, se arată în documentul citat.
Mai mult de atât a arătat că ”tratamentul a fost întrerupt nu doar din cauza riscului de infectare cu virusul SARS COV 2, ci mai ales datorită lipsei de toleranță la tratament. De altfel, din consimțământul informat aflat în foaia de observație a pacientului rezultă, contrar afirmațiilor acestuia, că a luat la cunoştinţă, sub semnătură, despre posibilitatea de întrerupere a tratamentului”, a mai notat medicul.
Însă, Clămparu îi cere medicului care lucrează în spitalul Cluj, suma de 200.000 lei, pentru întreruperea tratamentului medical.
Instanța care va judeca cazul va fi decisă de Înalta Curte de Casație și Justiție.
”Cap de porc” spaima Europei
Între anii 2000-2004 Ioan Clămparu a pus bazele celei mai mari rețele de prostituție din Spania. Acesta ducea din România și Republica M0ldova sute de fete la prostituție în Spania.
Ziarele vremii spun că în fiecare noapte gruparea interlopă pe care Ioan Clămparu o conducea ducea în jur de 150 de femei la prostituție în parcul Casa de Campo.
A devenit cunoscut după modul brutal în care trata femeile obligate la prostituție. În timp rețeaua lui a devenit cea mai cunoscută rețea de prostituție din Europa, iar el cel mai de temut interlop român al Europei.
Liderii Partidul Social Democrat au decis, în ședința Consiliului Politic Național desfășurată astăzi, să susțină adoptarea, în regim de urgență, a pachetului de relansare economică și a pachetului de solidaritate, măsuri menite să protejeze populația în fața creșterii accelerate a costului vieții.
Anunțul a fost făcut de senatorul Doina Federovici, liderul PSD Botoșani, care a subliniat că adoptarea imediată a celor două pachete este „absolut obligatorie” și nu poate fi blocată de negocieri politice sau dispute legate de funcții și scenarii de guvernare.
Potrivit PSD, limita de suportabilitate a populației a fost deja depășită, iar România nu își mai permite experimente financiare care afectează direct cetățenii și mediul economic. Prioritatea acestui moment este costul vieții și nivelul de trai al românilor.
Pachetul de relansare economică este considerat vital pentru menținerea locurilor de muncă și supraviețuirea firmelor românești, în timp ce pachetul de solidaritate vizează pensionarii cu venituri mici, familiile vulnerabile, copiii cu dizabilități, persoanele cu handicap și veteranii.
Impactul bugetar total al măsurilor este estimat la 3,39 miliarde de lei, urmând să beneficieze peste 5 milioane de persoane la nivel național.
Sprijin financiar pentru pensionari
În ceea ce privește pensionarii, PSD propune acordarea unui sprijin financiar în două tranșe egale, în lunile aprilie și decembrie, pentru aproximativ 2,8 milioane de persoane. Astfel, 1,24 milioane de pensionari cu venituri sub 1.500 de lei ar urma să primească 1.000 de lei, 497.000 de pensionari cu venituri între 1.501 și 2.000 de lei – 800 de lei, iar 612.000 de pensionari cu venituri între 2.001 și 3.000 de lei – 600 de lei.
Publicitate
De asemenea, PSD susține introducerea unei scheme de sprijin pentru persoanele vulnerabile după liberalizarea prețurilor la gaze, pe un model similar celui aplicat în sectorul energiei electrice.
Social-democrații au transmis că nu vor accepta reduceri ale bugetului Educației și vor susține menținerea investițiilor în infrastructura mare de transport, sănătate, agricultură și comunitățile locale, la nivelul anului 2025. Adoptarea celor două pachete este considerată esențială înainte de aprobarea bugetului consolidat pentru anul 2026.
Facturile la gaze ale românilor au crescut semnificativ în ianuarie 2026, ajungând cu până la 30% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut. Analiza aparține Asociația Energia Inteligentă, iar concluziile sunt prezentate de președintele organizației, Dumitru Chisăliță.
Potrivit datelor centralizate, consumul de gaze al populației a fost cu aproximativ 18% mai mare în ianuarie 2026 comparativ cu ianuarie 2025, pe fondul gerului persistent. Deși stocurile din depozite au fost mai mari cu circa 11%, acest surplus nu a fost suficient, iar România a apelat masiv la importuri.
Gazele din import au venit însă la prețuri ridicate, cu până la 40% mai mari decât cele din producția internă, iar în unele cazuri chiar cu peste 80% peste prețul reglementat. În ianuarie 2025, România era exportator net de gaze, situație care s-a schimbat radical în acest an.
Asociația estimează că majorarea facturilor se datorează în proporție de aproximativ 20% creșterii consumului și de circa 5% creșterii prețului gazelor, restul fiind influențat de structura sistemului energetic și de dependența de importuri în perioadele de ger.
Concret, pentru apartamentele izolate, creșterile pot însemna între 100 și 150 de lei în plus pe factură, iar pentru locuințele neizolate sau case, majorarea poate ajunge la 200–400 de lei într-o singură lună.
„Problema nu este doar frigul, ci faptul că România intră în fiecare iarnă nepregătită, cu locuințe ineficiente energetic și pierderi mari de căldură”, avertizează Dumitru Chisăliță.
Publicitate
Specialiștii subliniază că, fără investiții serioase în reabilitare termică și eficiență energetică, astfel de creșteri vor deveni o constantă în fiecare sezon rece.