„Oppenheimer”, drama de trei ore despre fabricarea primei bombe atomice, în regia lui Christopher Nolan, a confirmat statutul de mare favorită câştigând 7 premii Oscar, printre care şi cel pentru cel mai bun film, în cadrul celei de-a 96-a gale a premiilor Oscar, desfăşurată duminică seară la Hollywood, transmite Reuters.
Actorul irlandez Cillian Murphy a câştigat premiul pentru cea mai bună interpretare masculină în rolul fizicianului J. Robert Oppenheimer, considerat părintele bombei atomice. Regizorul filmului „Oppenheimer”, Christopher Nolan, a câştigat premiul pentru regie.
Foto: (c) Carlos Barria/REUTERS
„Am făcut un film despre un om care a creat bomba atomică şi, de bine sau de rău, trăim în lumea lui Oppenheimer. Aşa că aş dori să dedic acest premiu celor care luptă pentru pace din întreaga lume”, a declarat Cillian Murphy după ce a primit trofeul.
Publicitate
O dramă de 3 ore despre ştiinţă, politică şi responsabilitate morală, „Oppenheimer” s-a dovedit a fi şi un neaşteptat succes de casă, adunând încasări de 953,8 milioane de dolari dar şi laudele criticilor.
„Oppenheimer” este primul film în regia lui Christopher Nolan care se impune la categoria cel mai bun film, categoria regină a Oscarurilor. Nolan este cunoscut pentru producţii precum trilogia „The Dark Knight”, „Inception” sau „Memento”. În discursul său de acceptare a premiului Nolan a remarcat că industria filmului este veche de mai bine de un secol şi încă evoluează. „Să ştiu că pentru voi şi eu sunt o parte însemnată a acestei lumi înseamnă totul pentru mine” a spus el.
Emma Stone a primit Oscarul pentru cea mai bună interpretare feminină cu rolul unei femei înviate din morţi în comedia neagră „Poor Things”. Acesta este cel de-al doilea premiu Oscar din cariera actriţei, care a câştigat şi în 2016 cu rolul din musicalul „La La Land”. „Mă simt cu adevărat copleşită”, a spus ea când a primit premiul.
Foto: (c) Mike Blake/REUTERS
Cursa pentru cea mai bună actriţă a fost considerată foarte strânsă, actriţa Lily Gladstone fiind la rândul ei nominalizată pentru rolul din „Killers of the Flower Moon”. Dacă ar fi câştigat, Gladstone ar fi devenit prima actriţă amerindiană laureată a Oscarului.
La categoriile pentru roluri secundare, premiul Oscar a fost cucerit de Robert Downey Jr. („Oppenheimer”) şi de Da’Vine Joy Randolph („The Holdovers”), ambii actori aflaţi la primul Oscar din carieră.
Downey, care a mai fost nominalizat la Oscar în 1993, înainte de prăbuşirea carierei sale din cauza consumului de droguri, a câştigat premiul pentru interpretarea lui Lewis Strauss, inamicul lui J. Robert Oppenheimer. „Aş vrea să mulţumesc teribilei mele copilării şi Academiei, în această ordine”, a glumit Downey, după care şi-a salutat soţia, Susan, despre care a mărturisit că l-a găsit „ca pe un animal de companie abandonat” şi „l-a iubit până l-a trezit din nou la viaţă”.
Da’Vine Joy Randolph a câştigat premiul Oscar pentru rol secundar cu interpretarea unei mame îndurerate care lucrează într-o cantină, în comedia „The Holdovers”, a cărei acţiune este plasată într-un internat din New England. „Atât de mult timp mi-am dorit mereu să fiu diferită, iar acum înţeleg că trebuie să fiu doar eu însămi. Vă mulţumesc pentru că m-aţi văzut”, a declarat ea când a acceptat statueta.
Câştigătorii au fost aleşi prin vot de cei aproximativ 10.500 de membri ai Academiei Americane de Film.
După ce anul 2023 a fost marcat de grevele actorilor şi scenariştilor, premiile Oscar au oferit Hollywoodului şansa de a celebra două succese mondiale. „Oppenheimer” şi aventura feministă a păpuşii „Barbie”, o altă peliculă nominalizată la categoria cel mai bun film, au adus încasări combinate de 2,4 miliarde de dolari, într-o bătălie estivală la box-office supranumită „Barbenheimer”.
„Barbie” a părăsit cursa pentru Oscar învinsă, dar având totuşi un Oscar drept premiu de consolare. Billie Eilish şi Finneas O’Connell au câştigat premiul pentru cântec original cu balada „What Was I Made For?”. Billie Eilish a interpretat de altfel această piesă pe scena galei Oscar.
Interpretul lui Ken din „Barbie”, Ryan Gosling, şi-a făcut apariţia îmbrăcat cu un costum roz aprins, mănuşi şi pălărie de cowboy pentru a interpreta balada rock „I’m Just Ken”, înconjurat de dansatori îmbrăcaţi în negru.
Printre momentele importante ale ceremoniei s-a numărat şi apelul la pace în Fâşia Gaza lansat de regizorul dramei despre Holocaust „The Zone of Interest”, Jonathan Glazer. „Toate alegerile noastre au fost făcute pentru a reflecta şi a confrunta ceea ce se întâmplă în prezent, şi nu pentru a spune uite de ce erau în stare atunci. Mai bine ne uităm la ceea ce se întâmplă acum. Filmul nostru arată unde poate duce dezumanizarea”, a susţinut Glazer în discursul prin care a acceptat premiul Oscar pentru cel mai bun film internaţional.
O parte dintre celebrităţi, printre care Billie Eilish, Mahershala Ali şi Mark Ruffalo, au purtat insigne roşii, gest prin care au cerut încetarea focului în Gaza. Sute de susţinători pro-palestinieni au protestat împotriva războiului pe străzile din jurul Dolby Theatre. „În timp ce voi vă uitaţi, bombele cad”, se putea citi pe una dintre pancartele protestatarilor.
„Oscarurile se desfăşoară aici, lângă noi, în timp ce oameni sunt ucişi, bombardaţi”, conform unuia dintre protestatari.
Gazda şi producătorul de talk-show Jimmy Kimmel a revenit pentru a patra oară în postura de amfitrion pentru a prezenta cele mai importante distincţii ale industriei cinematografice. El a lăudat filmul „Barbie” pentru că „a transformat o păpuşă de plastic care nu mai plăcea nimănui” într-un simbol al mişcării feministe. Înainte de acest film „aveam o şansă mai mare ca soţia mea să-i cumpere fiicei noastre un pachet de Marlboro decât o păpuşă Barbie”, a glumit el în deschiderea galei ce a fost transmisă live de reţeaua americană ABC.
De asemenea, Jimmy Kimmel s-a plâns că unele dintre filmele aflate anul acesta în cursa pentru Oscar sunt prea lungi, făcând referire în special la producţia de 3 ore şi jumătate a lui Martin Scorsese, „Killer of the Flower Moon”, despre membrii tribului amerindian Osage ce au fost ucişi în Oklahoma anilor 1920. „În timpul de care ai nevoie pentru a privi acest film, poţi să conduci până în Oklahoma şi să rezolvi crimele”, a clamat el.AGERPRES
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Vârsta persoanelor care suferă accidente vasculare cerebrale (AVC) a scăzut până la 35 de ani, a declarat, miercuri, medicul neurolog Cristina Luchian de la Spitalul Județean de Urgență ‘Mavromati’ Botoșani.
Potrivit sursei citate, în 2024 au fost înregistrate la unitatea medicală din Botoșani aproximativ 700 de cazuri de AVC, fie ischemic, fie hemoragic. Înmulțirea numărului de astfel de cazuri este pusă pe seama modului de viață.
‘Cea mai tânără pacientă, pe care am înregistrat-o zilele trecute, are 35 de ani. A avut un accident vascular cerebral hemoragic. Într-adevăr, vârsta a scăzut. Stilul de viață predominant… Mult stres’, a afirmat Luchian într-o conferință de presă.
Medicul neurolog atrage atenția populației să accidentul vascular diagnosticat în primele ore de la producerea sa poate fi eligibil pentru tromboliza intravenoasă, care dă șanse pacientului să fie recuperat.
‘Majoritatea ajung târziu la medic. Ori nu realizează, ori spun că mai stau puțin, că le trece, dar orice minut pierdut înseamnă pierdere’, a adăugat medicul. AGERPRES
Conflictul colectiv de muncă apare atunci când între angajați și angajatori intervin neînțelegeri legate de negocierea, desfășurarea sau încheierea contractelor ori acordurilor colective de muncă.
Legea garantează lucrătorilor dreptul de a iniția astfel de conflicte în contextul negocierilor contractuale. Totuși, revendicările care necesită modificarea legislației sau adoptarea unor acte normative nu pot face obiectul unui conflict colectiv.
Situații în care poate fi declanșat un conflict colectiv:
Angajatorul sau organizația patronală refuză să demareze negocierile pentru un contract colectiv, deși nu există unul în vigoare sau cel anterior a expirat.
Angajatorul nu acceptă revendicările angajaților.
Negocierile nu duc la un acord până la termenul stabilit de comun acord de ambele părți
Când există premisele declanșării unui conflict, sindicatul reprezentativ sau, în lipsa acestuia, reprezentanții aleși ai angajaților, trebuie să informeze în scris angajatorul sau organizația patronală. În notificare trebuie incluse revendicările, justificarea acestora și propunerile de soluționare.
Angajatorul are obligația să primească și să înregistreze această sesizare și să răspundă în scris în maximum două zile lucrătoare, punctând clar poziția față de fiecare revendicare.
Publicitate
Dacă aceste aspecte sunt discutate direct între reprezentanții angajaților și ai angajatorului și sunt consemnate într-un proces-verbal, obligația de notificare este considerată îndeplinită.
Ce se întâmplă în timpul unui contract colectiv în vigoare?
Pe durata valabilității unui contract colectiv, nu pot fi declanșate conflicte colective de muncă. Orice neînțelegeri sau încălcări ale prevederilor contractuale se soluționează fie amiabil, fie în instanță. Totuși, acest lucru nu exclude apariția unor proteste spontane, neorganizate oficial de sindicate sau de reprezentanții salariaților.
Dacă în urma negocierilor părțile ajung la un acord, conflictul colectiv se consideră încheiat.
Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Dorohoi au identificat, luni, un bărbat, de 45 de ani, din municipiul Dorohoi, pe numele căruia era emis de către Judecătoria Dorohoi, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea.
Acesta a fost condamnat la un an de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.
Bărbatul a fost depistat în municipiul Dorohoi, fiind reținut și ulterior escortat către Penitenciarul Botoșani, în vederea încarcerării.
Ordin de protecție emis de către polițiști pentru violență în familie
La data de 1 iulie 2025, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 1 Botoșani au emis ordin de protecție provizoriu față de un bărbat, de 39 de ani, din comuna Răchiți, pentru faptul că, în timp ce se afla la domiciliu, pe fondul unui conflict, ar fi agresat-o fizic pe soția sa.
Ordinul de protecție a fost emis pe o perioadă de 5 zile, iar bărbatul are obligația de a păstra o distanță de 50 de metri față de soția sa. În situația în care nu sunt respectate aceste obligații, se vor demara cercetări pentru infracțiunea de încălcare a ordinului de protecție, iar față de bărbat poate fi dispusă o măsură privativă de libertate.
Cercetările sunt continuate sub aspectul comiterii infracțiunii de violență în familie, urmând ca în funcție de rezultate să fie dispuse măsuri legale.
Măsurile de siguranță care se pot lua în cazul violenței în familie
Măsurile de siguranţă au ca scop eliminarea stării de pericol public şi prevenirea infracţionalităţii în general.
Publicitate
Astfel, Legea nr. 217/2003 Rep., pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, prevede instituirea Ordinului de protecţie. Potrivit prevederilor art.23, ordinul de protecţie reprezintă hotărârea emisă de instanţa de judecată cu caracter provizoriu, prin care aceasta dispune, la solicitarea unei persoane a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei, una sau mai multe dintre următoarele măsuri/obligaţii/interdicţii:
–evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
–reintegrarea victimei, și după caz, a copiilor în locuința familiei;
–obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia, ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ ale victimei.
–interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau orice alt mod cu victima.
Victima violenței în familie se poate adresa:
-Poliției pentru a depune o plângere;
– unei unități spitalicești, pentru a primi îngrijiri medicale;
– Medicului legist pentru a obține certificat medico legal;
-Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului pentru a beneficia de servicii sociale complexe, mai ales în cazul în care sunt implicați copiii victimei.