Connect with us

Eveniment

Orice persoană cu studii superioare poate preda în școli, fără module de pregătire sau masterat didactic. Noua lege a Educației

Publicat

Publicitate

O excepție din proiectul Legii învățământului preuniversitar prevede că orice persoană cu studii superioare ar putea să devină cadru didactic, chiar dacă nu a urmat programele de formare psihopedagogică sau nu are masteratul didactic, notează alba24.ro.

Aceștia ar urma să susțină o probă de verificare a cunoștințelor pedagogice, probă organizată de CNFDCD (Centrul Național de Formare si Dezvoltare in Cariera Didactică), scrie edupedu.ro.

Traseul va fi mult mai ușor pentru candidatul care nu are formarea inițială și pregătire în domeniu, decât pentru cei care se pregătesc pentru asta prin modulele psihopedagogice, masterat didactic sau facultate de specialitate, potrivit sursei citate.

Art. 127 din proiectul de lege:

  • (1) Studenţii şi absolvenţii de învăţământ superior care optează pentru cariera didactică au obligaţia să absolve cursurile unui masterat didactic cu durata de 2 ani ori programele de formare psihopedagogică de nivel I, respectiv II, acreditate conform legii.
  • (2) Prin excepție, pot opta pentru cariera didactică și absolvenți ai învățământului superior care nu au parcurs formarea inițială prevăzută la alin.(1), sub condiția susținerii și promovării unei probe suplimentare de examinare a cunoștințelor teoretice de pedagogie pentru debutul în stagiatura didactică, organizat de CNFDCD la nivelul structurilor teritoriale.

Ioana Lazăr, secretarul general al Ministerului Educației, a declarat într-un interviu pentru Edupedu.ro că „în momentul în care cariera didactică nu este ofertantă pentru absolvenții de top, atunci nu poți să ai pretenția ca aduci în sistemul de învățământ preuniversitar cei mai buni profesori. În momentul în care salariile vor crește și debutantul va avea un salariu suficient ca să-i permită să își întemeieze o familie, să facă un credit, să pornească în viață, eu sunt convinsă că acea carieră didactică va deveni ofertantă pentru cei mai buni absolvenți.”

Aceasta a mai spus că „cei care nu au formare inițială cu DPDD-uri, masterat didactic, dar au studii superioare, doresc să se facă profesori, vor putea face acest lucru prin această stagiatură.”

Publicitate

Formarea inițială a profesorilor se face în România prin urmarea unui modul psihopedagogic în timpul facultății, la care poate participa orice student, indiferent dacă termină cu media 5 la disciplina pe care vrea ca el însuși la să o predea în preuniversitar.

Etapele pentru viitorii profesori, ca să poată preda

În proiect se precizează că, indiferent de formare, cei care vor să fie profesori vor trece printr-un mentorat, timp în care vor fi încadrați cu jumătate de normă și vor fi plătiți cu salariul mediu net pe economie, apoi va urma licențierea.

Pentru a deveni profesori, absolvenții de învățământ superior sunt în continuare obligați “să absolve cursurile unui masterat didactic cu durata de 2 ani ori programele de formare psihopedagogică de nivel I, respectiv II, acreditate conform legii”, după cum apare în proiectul amintit anterior.

O noutate prevăzută la acest capitol permite ca, în loc de master didactic, cei care nu au absolvit formarea inițială să susțină un examen la Centrul Național pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică (CNFDCD).

Programe noi de formare inițială pentru profesori

În proiectul legii Educației în învățământul preuniversitar, au fost introduse programe noi de formare inițială pentru profesori.

  • a) module dedicate activității didactice în învățământul profesional;
  • b) module dedicate evaluării, respectiv proiectare, realizare, interpretare, utilizare și revizuire, concomitent cu includerea în componenta de practică a competențelor în evaluare;
  • c) un modul care să faciliteze formarea competențelor elevilor aferente disciplinei “Educație pentru viață”;
  • d) un modul pedagogic de alfabetizare funcțională.

După obținerea masterului didactic, pe baza acestor acorduri-cadru, unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială încheie contracte de colaborare cu durata de 1 – 4 ani, pentru stabilirea condiţiilor de organizare şi desfăşurare a stagiilor practice. Stagiul durează un an.

Debutul în profesie se realizează după parcurgerea stagiaturii didactice, la finalul căreia cadrul didactic stagiar susține examenul de licențiere pentru cariera didactică, ce cuprinde două componente de evaluare sumativă:

  • a) raportul de evaluare a stagiului practic;
  • b) examen scris.

Certificarea calității de cadru didactic cu drept de practică se obține în urma promovării examenului de licențiere pentru cariera didactică.

„Examenul naţional de licențiere în cariera didactică este organizat de Ministerul Educaţiei, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi constă în:

  • a) etapa I, eliminatorie – analiza raportului de evaluare a stagiului practic, care cuprinde date privind activitatea profesională la nivelul unităţii de învăţământ, și a portofoliului profesional personal,  realizată de DJIP/DMBIP și de Corpul de mentorat și licențiere în cariera didactică;
  • b) etapa a II-a – examinarea scrisă, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei, pentru fiecare specialitate în parte, realizată la finalizarea stagiaturii didactice cu durata de un an şcolar.

Stagiarii care promovează examenul de licențiere în cariera didactică dobândesc titlul de cadru didactic cu drept de practică în învăţământul preuniversitar.”

Formarea inițială a cadrelor didactice – procedura actuală

Potrivit art. 236 alin (1) din Legea Educației Naționale 1/2011, formarea inițială pentru ocuparea funcțiilor didactice din învățământul preuniversitar cuprinde:

  • a) formarea inițială, teoretică, în specialitate, realizată prin universități, în cadrul unor programe acreditate potrivit legii;
  • b) finalizarea masterului didactic cu durata de 2 ani sau pregătirea în cadrul programelor de formare psihopedagogică de nivel I și II realizată prin departamentele de specialitate din cadrul instituțiilor de învățământ superior;
  • c) stagiul practic cu durata de un an școlar, realizat într-o unitate de învățământ, de regulă sub coordonarea unui profesor mentor.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), formarea personalului din educația antepreșcolară pentru funcția de educator-puericultor, a celui din învățământul preșcolar și primar pentru funcțiile de educatoare/educator și învățătoare/învățător se realizează prin liceele pedagogice, iar a maiștrilor-instructori și a antrenorilor prin unități de învățământ terțiar nonuniversitar.

(3) Pentru a obține altă specializare, absolvenții studiilor de licență pot urma un modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obținerea de competențe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diploma de licență. Acest modul poate fi urmat în paralel cu masterul didactic sau după finalizarea acestuia.”

Art. 238 din Legea Educației Naționale 1/2011:

„(1) Studenții și absolvenții de învățământ superior care optează pentru profesiunea didactică au obligația să absolve cursurile unui master didactic cu durata de 2 ani ori programele de formare psihopedagogică de nivel I, respectiv II, acreditate conform legii.

(1^1) Programele de formare psihopedagogică de nivel I și II pot fi urmate pe parcursul studiilor universitare de licență, respectiv master sau în regim postuniversitar.

(1^2) Programele de formare psihopedagogică pentru funcțiile didactice de educator-puericultor, educatoare, învățător, antrenor și maistru-instructor se aprobă de Ministerul Educației și Cercetării și se desfășoară în liceele cu profil pedagogic. Pentru absolvenții liceelor pedagogice și colegiilor universitare de institutori se consideră îndeplinită condiția de formare psihopedagogică de nivel I.

(1^3) Absolvenților care au finalizat cu diplomă de licență/absolvire studii universitare de lungă sau scurtă durată până în anul 2005 li se consideră îndeplinită condiția de formare psihopedagogică de nivel I și II, dacă prin foaia matricolă fac dovada parcurgerii disciplinelor: psihologie școlară, pedagogie, metodica predării specialității și practică pedagogică la specialitatea înscrisă pe diploma de licență/absolvire.”

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Mesajul ministrului Educației, Daniel David, pentru profesori. Ce spune despre sistemul de educație

Publicat

Publicitate

5 iunie, Ziua Învățătorului. Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, le-a transmis cadrelor didactice un mesaj prin care susține că apreciază modul în care își fac datoria față de elevi într-un sistem care nu-i susține întotdeauna așa cum ar trebui, scrie alba24.ro.

Acesta spune că știe problemele legate de rolul social, de infrastructură, de deficiențele procesului educațional și de birocrație. Însă, în opinia sa, profesorii trebuie să fie optimiști că acest sistem de învățământ poate fi îmbunătățit.

”Învățătorul este aici un termen simbolic pentru toate cadrele didactice din învățământul preuniversitar. Mie îmi place să vă spun (să ne spunem) și ‘oameni ai educației’. Cu această ocazie, vă spun tuturor La Mulți Ani!

Vreau să vă spun că apreciez enorm faptul că încercați să vă faceți datoria față de elevi, într-un sistem care astăzi nu vă susține întotdeauna așa cum ar trebui în această nobilă misiune, metaforic spus, de a căuta scânteia din fiecare copil și de a o transforma în lumină. Adică de a face o educație bună, prin care copiii să devină în final buni specialiști, buni cetățeni și oameni mulțumiți de propria viață. Vă mulțumesc!

Vreau să vă spun că știu problemele legate de rolul social, de infrastructură, de deficiențele procesului educațional și de birocrație. Și nu este în regulă să nu le rezolvăm”, a susținut ministrul în mesajul său, citat de Agerpres.

5 iunie, Ziua Învățătorului. Daniel David: să fim parte din soluție, nu din problemă

Daniel David i-a îndemnat pe dascăli să fie optimiști că sistemul poate fi îmbunătățit, iar fiecare să fie parte din soluție, nu din problemă.

Publicitate

”Vreau să vă spun însă că trebuie să fim optimiști și că împreună putem să îmbunătățim acest sistem, de dragul tuturor oamenilor educației, dacă alegem să avem încredere unii în alții, să cooperăm, să ne facem la rândul nostru partea care trebuie făcută, așa cum trebuie, unde trebuie și când trebuie și, cel mai important, să fim parte din soluție, nu din problemă”, a mai spus ministrul David.

El a amintit că Ziua Învățătorului dedicată cadrelor didactice a fost stabilită prin raportare la data nașterii lui Gheorghe Lazăr, considerat unul dintre fondatorii învățământului modern.

”Ca rector ales al Universității ‘Babeș-Bolyai’ din Cluj-Napoca (UBB) nu pot să nu amintesc și să mă bucur că această zi de sărbătoare dedicată cadrelor didactice a fost stabilită prin raportare la data nașterii lui Gheorghe Lazăr, considerat unul dintre fondatorii învățământului modern (inclusiv superior) în limba română (personalitatea principală în acest sens în Țara Românească), care și-a realizat studiile inițiale de învățământ superior (academic) în instituția academică clujeană pe care UBB o continuă astăzi”, a precizat ministrul Educației și Cercetării.

Citeste mai mult

Eveniment

Un pas important pentru Botoșani: Guvernul a aprobat exproprierile necesare construirii Șoselei de Centură

Publicat

Publicitate

Municipiul Botoșani se apropie de concretizarea unuia dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din ultimii ani. Guvernul României a aprobat declanșarea procedurilor de expropriere pentru terenurile aflate pe traseul viitoarei Șosele de Centură – un pas esențial pentru începerea lucrărilor. Exproprierile vor fi realizate de Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, cu o alocare de 2,29 milioane de lei destinată despăgubirii proprietarilor.

            „Este un proiect la care s-a muncit foarte mult, cu răbdare și încredere. Domnul primar Cosmin Andrei, alături de echipa Zonei Metropolitane Botoșani, a crezut cu tărie în acest demers. Șoseaua de Centură va scoate traficul greu din oraș și va lega două axe rutiere importante ale județului: Botoșani – Suceava și Botoșani – Iași. Va aduce nu doar fluidizarea traficului, ci și o șansă reală de dezvoltare pentru întreg județul. Mă bucur că am avut ocazia, în calitate de consilier de stat, să susțin acest proiect în fazele-cheie de la nivel guvernamental. E o responsabilitate pe care o privesc cu seriozitate, dar și cu entuziasm – pentru că știu cât de mult înseamnă pentru botoșăneni”, a declarat Florin Gavril, consilier de stat și unul dintre susținătorii constanți ai proiectului.

            Cu o viziune orientată spre rezultate concrete, Florin Gavril face parte din noua generație social-democrată, care crede că marile proiecte de infrastructură pot face diferența și pot reduce decalajele față de restul țării. Un astfel de proiect este și cel al Centurii Botoșani. Prima etapă a Variantei Ocolitoare va avea 10 kilometri și va include un nod rutier cu pasaj suprateran în zona Baisa (conexiune cu DN29 și viitorul Drum Expres Botoșani – Suceava) și două sensuri giratorii, la Băiceni și Lebăda.

            Valoarea totală a proiectului depășește 58 de milioane de euro, dintre care doar 2% reprezintă contribuția municipalității, restul fiind acoperit din fonduri europene, prin Programul de Transport 2021–2027.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

„Combate poluarea cu plastic!”, tema Zilei Mondiale a Mediului 2025

Publicat

Publicitate

ANMAP –jud. Botoşani organizează, în această perioadă, o campanie de conștientizare și informare dedicată sărbătoririi, pe 5 iunie 2025, a Zilei Mondiale a Mediului.

Tema aleasă în acest an de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu: „Combate poluarea cu plastic!” atrage atenția asupra pericolului repezentat de poluarea mediului cu deșeuri din plastic și îndeamnă la acțiuni comune.

Poluarea cu plastic este scăpată de sub control. Susținută de producția și consumul nesustenabil, creșterea gradului de poluare cu plastic a creat o problemă gravă la nivel global, punând în pericol sănătatea populației și bunăstarea economică și socială.

Programul de activităţi stabilit pentru campania de informare Zilele Mediului 2025 a debutat cu acțiunile dedicate marcării Zilei internaționale a biodiversității, pe 22 mai 2025, și continuă, în aceste zile, cu activități educative specifice desfășurate în colaborare cu unităţile de învăţământ şi instituţii partenere, și anume: întâlniri pe teme de mediu în şcoli, expoziţii de desene, dezbateri de specialitate, activități practice etc.

 

“Deși utilizarea plasticului a adus beneficii umanității, de la economisirea energiei la conservarea resurselor, totuși, poluarea cu plastic amenintă atât planeta, cât și sănătatea oamenilor. De decenii,poluarea cu plastic a pătruns în fiecare colt al planetei, contaminând apa potabilă, mâncarea și aerul pe care îl respirăm.Ziua Mondială a Mediului mobilizează comunitățile pentru a implementa soluții pentru a combate poluarea cu plastic. Schimbarea are loc cu ajutorul nostru. Este necesar să regândim proiectarea, fabricarea, utilizarea și reutilizarea plasticului.” au declarat reprezentanții instituției.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

5 iunie – Ziua Învățătorului

Publicat

Publicitate

Ziua învățătorului, instituită prin Legea nr. 289/2007, este sărbătorită, anual, la data de 5 iunie, ziua nașterii marelui pedagog Gheorghe Lazăr.

Un proiect legislativ privind instituirea Zilei Învățătorului a fost depus de mai mulți deputați și senatori, în mai 2007. ‘Ziua Învățătorului se dorește a fi un bun prilej de reflecție asupra școlii și slujitorilor ei, o oportunitate pentru a ne manifesta recunoștința față de dascăli, în special a ‘fondatorului învățământului în limba națională în Țara Românească’ – Gheorghe Lazăr, care s-a născut la data de 5 iunie’, se arată în expunerea de motive, conform https://www.cdep.ro/. Senatul a adoptat proiectul de lege la 20 iunie 2007 și Camera Deputaților, la 9 octombrie 2007.

Legea nr. 289/2007 privind instituirea zilei de 5 iunie ca Ziua Învățătorului a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 749 din 5 noiembrie 2007. Potrivit legii, Ziua Învățătorului este sărbătorită în toate unitățile de învățământ de stat, particulare și confesionale din sistemul românesc. De asemenea, se precizează că Ministerul Educației și alte instituții pot acorda premii, distincții, medalii și titluri onorifice cadrelor didactice și elevilor, pentru merite deosebite.

Ziua Învățătorului este zi nelucrătoare pentru personalul din învățământ, începând din 2024, fiind introdusă în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Activitate Învățământ Preuniversitar, semnat în 2023, potrivit https://www.portalinvatamant.ro/ și https://www.edupedu.ro/.

***

Gheorghe Lazăr (n. 5 iunie 1779, după alte surse, 9 ianuarie 1782 – m. 17 sept. 1823) – pedagog, teolog, traducător și inginer – este considerat fondatorul învățământului în limba română din Țara Românească. A înființat, în București, în 1818, prima școală cu predare în limba română.

Publicitate

Și-a început educația la școala primară din Avrig, localitatea natală, apoi, a urmat liceul piarist din Cluj (1798-1805). În 1802 a învățat la liceul catolic din Sibiu, iar în 1805 – la Cluj. Studiile variate – limbi străine, teologie, drept, filosofie, științe – au pus bazele viitoarei pregătiri enciclopedice a lui Gheorghe Lazăr. A obținut o bursă și a devenit student la Viena. Aici a audiat cursuri de teologie, filosofie, drept, pedagogie, literatură, matematică, inginerie, științe militare, medicină, fiind influențat de curentul iluminist, potrivit lucrării ‘Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900’ (București, Editura Academiei, 1979).

În 1811 era profesor la Seminarul Episcopiei Ortodoxe din Sibiu. După o serie de ostilități din partea autorităților și, mai ales, din partea episcopului Vasile Moga, Gheorghe Lazăr a plecat la Brașov. În continuare a avut de suferit, încercările de a-și tipări lucrările traduse, în 1814-1815, fiind supuse eșecului. Arhidiacon din 1814, a candidat în 1815 la scaunul episcopal de la Arad, dar a fost înlăturat de un contracandidat susținut de mitropolitul Stratimirovci. În cele din urmă, Lazăr a fost destituit din profesorat. A trecut munții, în 1816, și s-a stabilit în București, unde a predat în particular.

Pentru a-și putea duce la capăt planul de înființare a primei școli naționale de nivel superior în limba română, cărturarul ardelean trebuia mai întâi să se facă cunoscut, să își demonstreze competența în chestiuni școlare și să obțină sprijinul boierilor-efori din București, dar și al altor cărturari români, potrivit lucrării ‘Cultură națională și spirit european (1818-1864)’ (Nicolae Isar, Editura Universității din București, 2004).

Anafora boierilor-efori, semnată la data de 6 martie 1818, a reprezentat actul de întemeiere al primei școli naționale românești. Între semnatarii acesteia, pe lângă mitropolitul Nectarie, se numărau Constantin Bălăceanu, Iordache Golescu, Grigore Dimitrie Ghica.

Cererea boierilor-efori a fost aprobată la 24 martie 1818, de domnul Ioan Caragea (1812-1818), care a consfințit deschiderea în august a primei școli superioare românești, în localul de la ‘Sf. Sava’. La început, elevii săi erau băieți de mici meseriași, târgoveți și dascăli, pentru că fiii de boieri frecventau în continuare școala grecească.

Școala și-a început activitatea în august 1818, fiind inaugurată prin lansarea cunoscutei ‘Înștiințări’ aparținând lui Gheorghe Lazăr, în care acesta a expus un adevărat proiect de organizare a învățământului românesc în patru trepte (‘tagme’) de învățături.

În procesul de predare, Gheorghe Lazăr a fost frecvent ajutat de Eufrosin Poteca, Petrache Poenaru, Simion Marcovici, Ioan Pandele și, din 1819, de fostul său elev Ion Heliade-Rădulescu. El însuși a predat matematica și filosofia în prelegeri destinate elevilor, dar și în prelegeri publice, prin care urmărea nu numai educația culturală a auditoriului, ci și o educație patriotică și națională.

Vasta acțiune didactică includea și pregătirea viitorilor profesori români, cerință reflectată în decizia Eforiei Școalelor de a trimite, în 1820, la studii în străinătate, la Pisa și la Paris, pe Eufrosin Poteca, Costache Moroiu, Simion Marcovici și pe Ioan Pandele.

Principala operă a lui Gheorghe Lazăr o constituie faptele sale culturale și activitatea sa pedagogică, bazată pe ideea iluministă potrivit căreia răspândirea culturii și științei în limba poporului va pune capăt înapoierii sociale și asupririi naționale. Școala de la ‘Sf. Sava’ a dat roade în plan național prin pregătirea generației pașoptiste.

Ideile lui s-au reflectat cel mai bine în cele două discursuri extrașcolare, singurele cunoscute, în ‘Cuvânt al lui G. Lazăr, la înscăunarea mitropolitului Dionisie’ (1819), o înscăunare care punea capăt unui lung șir de mitropoliți greci, sau în cel dedicat înscăunării domnului Grigore Dimitrie Ghica la 30 iulie 1822, după revoluția condusă de Tudor Vladimirescu. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending