Schimbare epocală la jumătatea acestui an. China nu mai este țara cu cea mai mare populație din lume. Potrivit datelor oficiale publicate la începutul lui 2023, populaţia chineză a scăzut anul trecut pentru prima dată după perioada 1960-1961, când o foamete, care a început în 1959, a făcut zeci de milioane de morţi în urma erorilor din politica economică a ţării, relatează alba24.ro.
Potrivit CNN numărarea a milioane de oameni nu este niciodată o sarcină ușoară, dar conform Națiunilor Unite, India are acum mai mulți oameni decât China, o schimbare epocală în demografia globală care a avut loc la mijlocul acestui an.
India a devenit țara cu cea mai mare populație din lume
Astfel, potrivit estimărilor ONU India a depășit China cu câteva milioane de locuitori.
Cea mai mare parte a lumii a crescut cu China deținând titlul de cea mai populată țară din lume, dar decenii de politici restrictive care limitează familiile la un copil au încetinit dramatic rata natalității în China, permițând Indiei să avanseze.
Populaţia indiană, potrivit estimărilor ONU din mai 2023, a ajuns la 1,425. miliarde de locuitori şi cea a Chinei de 1,411 miliarde de locuitori, indică un raport al United Nations Population Fund (UNFPA) despre situaţia populaţiei mondiale, citat de Wikipedia.org.
Potrivit datelor oficiale publicate la începutul lui 2023, populaţia chineză a scăzut anul trecut pentru prima dată după perioada 1960-1961, când o foamete, care a început în 1959, a făcut zeci de milioane de morţi în urma erorilor din politica economică a ţării.
Publicitate
Paradoxal, scăderea populaţiei din China s-a produs în pofida relaxării politicii de limitare a naşterilor în ultimii ani.
În urmă cu 10 ani, chinezii aveau dreptul să aibă un singur copil. Din 2021, ei pot avea trei.
Această scădere este în general imputată costului vieţii care a crescut puternic în China, la fel şi cel pentru educaţia copilului. Nivelul mai ridicat al studiilor femeilor amână, de asemenea, sarcinile.
Cum vrea China să atenueze fenomenul de îmbătrânire a populației
„Beneficiul demografic al unei ţări nu depinde doar de cantitatea (populaţiei), ci şi de calitate. Nu depinde doar de populaţie, ci şi de talentul său”, a reacţionat Wang Wenbin, purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe.
China „implementează o strategie naţională pentru a răspunde activ fenomenului de îmbătrânire a populaţiei, promovează politica celor trei copii şi măsuri de sprijin, răspunzând totodată la schimbările produse în dezvoltarea populaţiei”, a subliniat el.
India nu dispune de nicio dată oficială recentă despre numărul locuitorilor săi, întrucât nu a mai efectuat un recensământ din 2011.
Recensământul din India, care are loc o dată la un deceniu, ar fi trebuit să se desfăşoare în 2021, dar a trebuit să fie amânat din cauza pandemiei de coronavirus.
Obstacole logistice şi reticenţe politice au împedicat desfăşurarea sa în perioada actuală şi este puţin probabil ca acest exerciţiu de mare amploare să aibă loc în curând.
Guvernul naţionalist hidus al prim-ministrului Narendra Modi este acuzat de criticii săi că întârzie intenţionat recensământul pentru a nu face publice date despre chestiuni sensibile, precum şomajul, înaintea alegerilor naţionale de anul viitor.
Economia indiană întâmpină dificultăţi în a oferi locuri de muncă milioanelor de tineri care ajung în fiecare an pe piaţa muncii.
Jumătate din populaţia Indiei are mai puţin de 30 de ani.
Ţara asiatică se confruntă totodată cu enorme dificultăţi pentru a produce electricitate, hrană şi locuinţe în cantităţi suficiente pentru locuitorii săi deveniţi tot mai numeroşi. Marile oraşe indiene se luptă să facă faţă acestei situaţii.
8 miliarde de locuitori pe Pământ
Potrivit Pew Research Centre, populaţia indiană a crescut cu peste 1 miliard de persoane din 1950, anul de la care ONU a început să primească date demografice.
Raportul UNFPA estimează că populaţia mondială va ajunge la 8,045 miliarde de locuitori până la jumătatea anului 2023.
Alte ţări, în principal din Europa şi Asia, se pot aştepta la o prăbuşire demografică pe parcursul deceniilor următoare, potrivit datelor ONU publicate în iulie 2022 despre evoluţia populaţiei mondiale până în 2100.
În schimb, în Africa, populaţia ar trebui să crească de la 1,4 miliarde la 3,9 miliarde de locuitori până în 2011, reprezentând 38% dintre locuitorii planetei, comparativ cu 18% în prezent, conform aceloraşi date.
Opt ţări cu peste 10 milioane de locuitori, majoritatea din Europa, inclusiv Grecia, Italia, Polonia, Portugalia şi România, s-au confruntat cu o scădere a populaţiei în ultimul deceniu.
Japonia cunoaşte şi ea un declin cauzat de îmbătrânirea populaţiei, înregistrând o scădere de peste 3 milioane de locuitori între 2011 şi 2021.
În ceea ce priveşte populaţia mondială, aceasta nu ar trebui să scadă decât începând din jurul anului 2090, după ce va atinge pragul de 10,4 miliarde de locuitori, potrivit datelor ONU.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Zile libere legale în 2026: Anul 2026 aduce 16 zile libere legale pentru angajații din România cu una mai puțin decât în 2025. Diferența apare deoarece, în 2026, Ziua Copilului (1 iunie) se suprapune cu Lunea de Rusalii, rezultând astfel o singură zi liberă, relatează alba24.ro.
Totuși anul 2026 prezintă numeroase oportunități de mini-vacanțe prin combinarea sărbătorilor legale cu weekendurile. Paștele, Anul Nou, 1 Mai sau Rusaliile oferă perioade avantajoase pentru concedii scurte, în timp ce alte sărbători pică în weekend și nu generează zile libere suplimentare.
Calendarul actualizat arată în ce zi a săptămânii pică fiecare sărbătoare și unde apar cele mai bune combinații cu weekendul, de la Paște și 1 Mai până la Crăciun.
Zile libere fără ”punte” între Anul Nou și Bobotează
Guvernul scurtează minivacanța bugetarilor de la începutul lui ianuarie 2026. Ziua de luni, 5 ianuarie, va fi lucrătoare pentru angajații din sectorul public. Angajații din instituțiile publice vor începe anul 2026 fără tradiționala „punte” dintre zilele libere de Revelion și sărbătorile de Bobotează și Sfântul Ioan.
5 ianuarie 2026, va fi zi lucrătoare, iar bugetarii se vor întoarce la serviciu după primele două zile libere ale anului. Decizia întrerupe o minivacanță de 7 zile care începea din JOI- 1 ianuarie și se încheia MIERCURI-7 ianuarie.
Publicitate
Zile libere în Ianuarie
1 ianuarie (joi) – Anul Nou
2 ianuarie (vineri) – Anul Nou
Minivacanță de 4 zile: 1–4 ianuarie (4 zile libere cu weekend)
6 ianuarie (marți) – Boboteaza
7 ianuarie (miercuri) – Sfântul Ioan Botezătorul
24 ianuarie (sâmbătă) – Ziua Unirii Principatelor Române
Zile libere în Aprilie – Paștele ortodox 2026
10 aprilie (vineri) – Vinerea Mare
12 aprilie (duminică) – Paștele
13 aprilie (luni) – A doua zi de Paște
Mini-vacanță de 4 zile: 10–13 aprilie
Zile libere în Mai
1 mai (vineri) – Ziua Muncii
Mini-vacanță de 3 zile: 1–3 mai
Zile libere în Iunie
1 iunie (luni) – Ziua Copilului
31 mai (duminică) – Rusalii
1 iunie (luni) – A doua zi de Rusalii
Mini-vacanță de 3 zile: 30 mai – 1 iunie
Ziua Copilului și a doua zi de Rusalii coincid în 2026
Zile libere în August
15 august (sâmbătă) – Adormirea Maicii Domnului
Zile libere în Noiembrie
30 noiembrie (luni) – Sfântul Andrei
Zile libere în Decembrie
1 decembrie (marți) – Ziua Națională a României
Minivacanță de 4 zile: 28 noiembrie- 1 decembrie
25 decembrie (vineri) – Crăciunul
26 decembrie (sâmbătă) – A doua zi de Crăciun
Mini-vacanță de 3 zile: 25–27 decembrie
Minivacanțe în 2026
Anul Nou: 4 zile consecutive (1–4 ianuarie)
Paște: 4 zile consecutive (10–13 aprilie)
1 Mai: 3 zile (1–3 mai)
Rusalii + 1 Iunie: 3 zile (30 mai – 1 iunie)
Sf. Andrei + 1 Decembrie: 4 zile (28 noiembrie–1 decembrie)
Crăciun: 3 zile (25–27 decembrie)
Potrivit legislației în vigoare, angajații care sunt nevoiți să lucreze în zilele de sărbătoare legală beneficiază de:
compensare cu timp liber, sau plata dublă a zilei lucrate, dacă nu se pot acorda zile libere ulterior.
Ministrul Culturii, Andras Demeter, afirmă, într-o declarație acordată AGERPRES, că prin modificările propuse de Ministerul Culturii (MC) la Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, autorii și artiștii nu vor avea nimic de pierdut și chiar pot câștiga mai mult.
Precizările ministrului Culturii survin unor opinii pro și contra modificărilor propuse de MC la Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, exprimate în spațiul public.
‘Tema este una destul de tehnică și poate nu atât de interesantă pentru toată lumea, dar foarte importantă pentru autori și pentru utilizatorii care folosesc operele muzicale în scop ambiental (‘comunicare publică’ este termenul exact). Mai intervin aici și organismele de gestiune colectivă și, evident, fiecare parte implicată are observațiile ei. Noi am ținut cont de toate propunerile în măsura în care se subscriu legislației și practicii europene. Modificările din OUG, despre care discutăm, au fost solicitate de Comisia Europeană de 8 ani, în 2017, apoi în 2021, apoi în iunie 2025. Deci România amână punerea în acord cu legislația europeană și continuă să o încalce de ani de zile, drept pentru care riscă penalități uriașe, de zeci de mii de euro pe zi pentru fiecare zi de întârziere. Acești bani vor fi plătiți de noi toți, prin bugetul de stat’, a declarat ministrul.
Ministrul Culturii a afirmat că amânările, sesizările și comentariile apărute online sunt cauzate, pe de o parte, de o informare deficitară și, pe de altă parte, de anumite interese, dar a asigurat că autorii și artiștii nu vor avea nimic de pierdut, ci, dimpotrivă, vor putea câștiga mai mult.
‘Iar beneficiarii muzicii, adică utilizatorii, vor plăti rezonabil, nimeni nu are interesul să provoace pagube sau complicații. Pe scurt, fiecare autor își poate gestiona propriile compoziții în mai multe moduri: a) direct sau prin impresar, mandatar etc.; b) prin intermediul OGC (organisme de gestiune colectivă); c) prin intermediul entităților de gestiune independentă; d) mixt – adică o parte a repertoriului este autorizat direct, iar altă parte, prin OGC sau EGI. Este o situație similară economiilor care nu sunt depuse în același cont, la aceeași bancă, ci în conturi diferite, la bănci diferite, în funcție de cele mai avantajoase condiții contractuale, maximizând, pe cât posibil, profitul și evitând riscurile’, a spus Andras Demeter.
El a subliniat că, prin modificările propuse în OUG, ministerul dorește ‘libertatea autorului și interpretului, respect pentru beneficiar, adică utilizatorul muzicii în spații publice, și un business corect pentru OGC’.
Publicitate
‘Da, de aceea sunt păreri diferite, pentru că în cazul altor creații se practică această tehnică și actorii care au semnat zilele trecute scrisoarea de susținere asta spun că toți trebuie tratați la fel, nu facem legi diferite în funcție de interese financiare sau frici nemotivate. Îmi doresc să înțeleagă colegii din executiv complexitatea și particularitățile situației; știm că nu e simplu nici chiar pentru mulți profesioniști din domeniu, dar este important să facem toți un efort pentru a nu ne trezi cu costuri pe care tot noi le vom plăti, și atunci chiar nu va conta dacă opozanții au fost juriști, ingineri, actori sau muzicieni’, a mai spus ministrul Culturii, Andras Demeter.
***
Potrivit Ministerului Culturii, ordonanța care urmează să alinieze legislația națională privind drepturile de autor și drepturile conexe la normele și practicile europene prevede eliminarea gestiunii colective extinse (LCEE) pentru comunicarea publică a operelor muzicale, măsură care pune pe primul loc voința autorului și titularilor de drepturi, ca principiu fundamental al exercitării drepturilor exclusive, și deschide piața către un mediu concurențial modern, în deplină concordanță cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și cu practicile statelor membre.
‘În industria muzicală europeană, licențierea individuală este o practică obișnuită, iar autorii trebuie să poată alege în mod liber între gestiunea individuală (direct sau prin impresari), organismele de gestiune colectivă (OGC) și entitățile de gestiune independentă (EGI). Eliminarea LCEE încurajează concurența loială și eficiența pe piață. Apariția și funcționarea EGI-urilor, precum Soundreef (Irlanda) sau Jamendo S.A. (Luxemburg), oferă alternative reale de licențiere, stimulând în același timp creșterea calității serviciilor furnizate de OGC-uri’, precizează sursa citată.
Autorii care apreciază că soluțiile individuale sau cele oferite de EGI nu răspund nevoilor lor pot mandata oricând un OGC, fapt ce conduce la creșterea numărului membrilor asociației.
Scăderea nivelului remunerațiilor colectate, invocată de OGC în spațiul public, are în vedere comisionul (propriu) de administrare, nu veniturile efective ale autorilor, care continuă să încaseze remunerațiile conform opțiunii liber exprimate (gestiune individuală sau EGI), drepturile autorilor străini rămânând protejate prin acordurile de reprezentare reciprocă dintre organismele din România și cele din străinătate, inclusiv atunci când anumite drepturi sunt gestionate colectiv în regim facultativ.
Pentru a simplifica procedura de autorizare și pentru a crește transparența activității de colectare și repartizare a OGC-urilor, Ministerul Culturii susține instituirea unei metodologii unice și înființarea unui organism comun de colectare, în cazul comunicării publice a operelor în scop ambiental.
În prezent, există mai mulți colectori comuni și patru metodologii cu conținut similar, dar cu proceduri diferite de licențiere și cu categorii/subcategorii distincte, ceea ce a generat de-a lungul timpului birocrație, incoerențe și o bază de plătitori sub potențial, mai informează Ministerul Culturii. AGERPRES
Un episod timpuriu de încălzire stratosferică ar putea influența vremea din prima lună a anului viitor. Luna ianuarie 2026 ar putea fi marcată de episoade de frig accentuat, temperaturi sub normalul perioadei și ninsori consistente, în Europa, America de Nord și inclusiv în România.
Evoluția este legată de perturbarea vortexului polar, în urma unui fenomen rar de încălzire stratosferică, potrivit analizelor meteorologice internaționale.
Ce s-a întâmplat cu vortexul polar
Potrivit unei analize publicate de platforma de specialitate Severe Weather Europe, în a doua parte a lunii noiembrie și la începutul lunii decembrie 2025 s-a produs un episod neobișnuit de timpuriu de încălzire stratosferică (Sudden Stratospheric Warming – SSW).
Acest fenomen a slăbit structura vortexului polar, un sistem de vânturi care, în mod normal, menține aerul extrem de rece blocat în zona Arcticii. Atunci când vortexul polar este destabilizat sau fragmentat, masele de aer rece pot coborî spre latitudini medii, afectând direct Europa și America de Nord.
Specialiștii arată că efectele unui astfel de proces nu sunt imediate, ci se resimt la 20–40 de zile după producerea fenomenului, ceea ce plasează luna ianuarie 2026 în intervalul cu risc crescut pentru valuri de aer polar.
Publicitate
Două nuclee reci, direcționate spre Europa și America de Nord
Conform Severe Weather Europe, vortexul polar inferior s-ar fi separat în două nuclee principale, unul orientat spre America de Nord și celălalt spre Europa. Această configurație favorizează fluxuri persistente de aer rece dinspre nord, cu potențial de ger și episoade de ninsoare, în funcție de umiditatea atmosferică.
Pentru Europa, hărțile meteo indică un tipar de presiune cu valori ridicate în nordul continentului și presiune mai scăzută spre sud și centru, un scenariu clasic pentru transportul aerului rece polar.
Cum ar putea fi afectată România
În cazul menținerii acestui tipar atmosferic, România ar putea traversa în ianuarie 2026 perioade prelungite de vreme rece, cu temperaturi sub mediile climatologice normale ale lunii, potrivit evaluărilor citate de presa centrală dar și a prognozelor meteo anunțate pentru perioada de după revelion 2026
Episoade similare au mai fost înregistrate în ultimii ani. Meteorologii subliniază însă că prognozele pe termen lung rămân orientative, iar intensitatea exactă a frigului va depinde de modul în care perturbarea vortexului polar se va transmite către straturile inferioare ale atmosferei.
Iarna 2025–2026, una cu episoade reci frecvente
Climatologii avertizează că iarna 2025–2026 ar putea fi caracterizată de alternanțe între perioade mai blânde și episoade de frig accentuat, chiar dacă vortexul polar superior ar putea să se reconsolideze temporar.
„Un vortex polar slăbit nu înseamnă automat o iarnă extremă pe toată durata sezonului, dar crește probabilitatea valurilor de frig în lunile de iarnă, în special în ianuarie și februarie”, explică specialiștii citați de publicațiile de profil.
Cum va fi vremea în ianuarie 2025
Meteorologii transmis prognoza vremii pentru perioada 29 decembrie 2025 – 26 ianuarie 2026 şi aceasta arată că va fi ger în toată ţara.
Săptămâna 29 decembrie – 5 ianuarie
Temperaturile în săptămâna în care trecem în noul an vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această perioadă, în întreaga țară. Cel mai frig va fi evident la munte, unde abaterea termică negativă va fi ușor mai accentuată.
Vom avea precipitaţii mai multe în nordul Carpaților Orientali și în Munții Apuseni. În rest, cantitățile de precipitații vor fi în general apropiate de cele normale.
Săptămâna 5-12 ianuarie
Temperaturile vor rămâne sub media ultimilor ani în toată ţara, dar mai ales în jumătatea vestică. Meteorologii estimează cantități ușor excedentare de precipitații în toate regiunile.
Săptămâna 12-19 ianuarie
Gerul se mai domoleşte, dar temperatura medie a aerului rămâne la valori ușor mai coborâte decât cele normale pentru acest interval. Regimul pluviometric va fi ușor excedentar în cea mai mare parte a țării.
Săptămâna 19-26 ianuarie
Temperaturile rămân ușor sub cele specifice în cea mai mare parte a țării. Cantitățile de precipitații vor avea o tendință ușor excedentară în regiunile extracarpatice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale.
Polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Albița efectuează cercetări în privinţa unui bărbat cu cetățenie română și Republica Moldova care a încercat să introducă ilegal în țară un revolver, ascuns în peretele lateral al microbuzului pe care îl conducea.
În data de 27 decembrie a.c., în jurul orei 21.10, în Punctul de Trecere a Frontierei Albița-ITPF Iaşi, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control, pentru a intra în țară, conducând un microbuz, un bărbat cu cetățenie română și R. Moldova, în vârstă de 27 de ani.
În baza profilului de risc stabilit, s-a procedat la efectuarea unui control amănunţit asupra mijlocului de transport şi persoanei, ocazie cu care echipa comună de control, formată din lucrători vamali și polițiști de frontieră, a descoperit, ascuns în peretele lateral al microbuzului și nedeclarat, un revolver încărcat cu cinci cartușe, cal. 9 mm, nepercutate, fără glonț.
În privința armei descoperite la controlul de frontieră, bărbatul a declarat că, la rugămintea unui conațional, transportă microbuzul din Chișinău într-o parcare situată în proximitatea Punctului de Trecere a Frontierei Albița. Acesta a mai declarat că nu are cunoștință despre arma ascunsă în peretele microbuzului pe care îl conducea.
Conform prevederilor legale, arma a fost ridicată în vederea continuării și definitivării cercetărilor.
Publicitate
În cauză, polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de nerespectarea regimului armelor și munițiilor și tentativă la contrabandă calificată.