Elevii români au obținut patru medalii de aur la Olimpiada Internațională de Informatică, care s-a desfășurat în Bolivia.

”Rezultat istoric pentru România la Olimpiada Internațională de Informatică: patru medalii de aur! (…) Este cel mai bun rezultat obținut de România la această competiție, aflată la cea de-a 37 ediție. IOI s-a desfășurat la Sucre, în Bolivia, cu participarea a peste 90 de țări”, anunță sâmbătă Ministerul Educației, pe pagina de Facebook.

Medaliile au fost câștigate de: Rareș-Andrei Neculau, clasa a XI-a, Colegiul Național ‘Vasile Alecsandri’ Galați; Rareș-Felix Tudose, clasa a XII-a, Liceul Teoretic Internațional de Informatică București; Mihai-Valeriu Voicu, clasa a XI-a, Liceul Teoretic Internațional de Informatică București; Mircea Maxim Rebengiuc, clasa a XI-a, Colegiul Național de Informatică ‘Tudor Vianu’ București.

Coordonarea științifică a lotului țării noastre a fost asigurată de reprezentanții Societății pentru Excelență și Performanță în Informatică (SEPI), care au făcut selecția și pregătirea loturilor reprezentative: Marius Nicoli, Colegiul Național ‘Frații Buzești’ Craiova, și Bogdan Ioan Popa, Universitatea București, iar cea organizatorică de către reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării.

”Felicitări elevilor și tuturor celor ce au contribuit la această performanță”, au transmis reprezentanții MEC. AGERPRES

Uniunea Europeană va interzice vânzarea câinilor și pisicilor în pet shop-uri. Noua legislație include și măsuri pentru protejarea bunăstării animalelor de companie.

„Parlamentul European a votat recent, cu o largă majoritate, primele norme comune privind protecția câinilor și pisicilor în întreaga Uniune Europeană.

Mă bucur să susțin această inițiativă care răspunde nevoilor reale ale societății – atât din perspectiva protejării animalelor, cât și a siguranței și responsabilității sociale”, a scris Gabriela Firea într-o postare recentă pe pagina de Facebook.

Printre cele mai importante prevederi ale noii legislații se numără:

• identificare obligatorie prin microcip și înregistrare în baze de date naționale interoperabile, cu numerele de identificare stocate într-un bază unică gestionată de CE;
• interzicerea vânzării de câini și pisici în pet shop-uri;
• reguli stricte pentru importurile din afara UE, inclusiv microcipare și înregistrare în avans;
• interzicerea reproducerii între rude apropiate și a încrucișărilor periculoase între animale cu trăsături fizice exagerate care pot afecta grav sănătatea acestora;
• protejarea bunăstării animalelor prin interzicerea lanțurilor, zgărzilor cu țepi sau a celor care provoacă suferință;

Așadar, noile reguli pot ajuta autoritățile să țină sub control creșterea și comerțul cu câini și pisici, oferind în același timp cumpărătorilor mai multă transparență cu privire la originea animalelor și la respectarea regulilor în privința acestuia.

Noile reguli, care vizează milioane de cetățeni europeni, urmează să fie armonizate cu Consiliul Uniunii Europene pentru a schimba modul în care animalele de companie sunt îngrijite.

În acest moment, polițiștii botoșăneni desfășoară o razie în zona Cișmea, din municipiul Botoșani, împreună cu reprezentanți ai S.C. LOCATIVA și jandarmi, pentru verificarea legalității persoanelor care locuiesc în zona respectivă.

Concomitent cu aceste activități sunt puse în executare patru mandate de percheziție domiciliară la persoane bănuite de comiterea infracțiunii de distrugere.

Acțiunea se desfășoară cu sprijinul polițiștilor din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale și este coordonată de șeful I.P.J. BOTOȘANI.

Împăratul Iustinian a fost unul dintre cei mai de seamă împărați ai Imperiului Bizantin. S-a născut în anul 483 din părinţi binecredincioşi, în Tauresium, o localitate la sud de Uskub, lângă Scopje, capitala Macedoniei de astăzi.

Savatie şi Biglenisa, părinţii săi, creştini fiind, i-au acordat o educaţie aleasă. În anul 518, unchiul său, Iustin, a ajuns împărat, apoi, cu patru luni înainte să moară, în luna aprilie a anului 527, l-a înfiat pe Iustinian, ungându-l împărat în locul său. A primit o educaţie deosebită încă din tinereţe, devenind un excepţional cunoscător al dreptului şi istoriei Imperiului Roman, dar şi un foarte bun teolog.

Domnia lui poate fi urmărită pe patru planuri:
1. A fost mare ctitor de biserici. Împăratul Iustinian a ctitorit câteva biserici de seamă, dintre care menţionăm „Sfânta Ecaterina”, de la poalele muntelui Sinai, apoi Biserica „San Vitale”, din Ravena. În anul 532 a început şi în anul 537 a sfinţit capodopera creştinătăţii – Biserica „Sfânta Sofia” din Constantinopol.
2. A fost un mare reformator al legislaţiei bizantine. Dintre reformele sale amintim „Codex Iustinianus”, din anii 528-529, şi „Digestensto Pandectae”.
3. A fost un mare teolog, el însuşi era un teolog, dar era şi preocupat de treapta de învăţătură a Bisericii şi de pacea Bisericii. El s-a implicat direct în adaptarea formulei numite „theopasite”, adică unul din Sfânta Treime a pătimit în trup, adoptată chiar de călugării din Sciţia Mică, după cum a avut o contribuţie importantă la convocarea, apoi la desfăşurarea lucrărilor celui de-al V-lea Sinod ecumenic, care a avut loc în anul 553, în lunile mai-iunie, sinod care a condamnat erezia lui Origen. A fost şi un mare trăitor, un mare postitor şi un mare rugător, după cum şi un mare iubitor al Bisericii.
4. A avut legătură cu teritoriile noastre prin reformele sale. Sunt cunoscute mai multe lucrări pe care Iustinian le-a întreprins în ceea ce priveşte construcţiile militare şi de apărare, lucru menţionat în lucrarea „De edificiis”, inclusiv în zona sud-dunăreană. În anul 535, printr-o reformă legislativă numită novelă, a pus bazele Arhiepiscopiei „Iustiniana Prima”, care avea în jurisdicție, printre altele, şi două oraşe cetăţi din spaţiul ţării noastre de atunci, din zona Banatului.

Din acest punct de vedere, domnia binecredinciosului împărat Iustinian cel Mare, este importantă prin faptul că teritoriul romanesc, în timpul domniei sale, a reintrat sub stăpânire bizantină, iar din punct de vedere bisericesc, acest spaţiu a fost integrat în jurisdicţia Patriarhiei Ecumenice, prin „Iustiniana Prima”.