Connect with us

Eveniment

În noaptea de 25 spre 26 martie, România trece la ora de vară: Cum ne potrivim ceasurile

Publicat

Publicitate

Ora de vară 2023: România trece la ora de vară la o săptămână după Echinocțiul de primăvară. Schimbarea orei în România, pentru a trece la ora de vară 2023, va avea loc în ultimul weekend din luna martie.

În noaptea de 25 spre 26 martie, România trece la ora de vară 2022. Ceasurile se dau înainte cu o oră: ora 3.00 devine ora 4.00. „Dormim mai puțin”, iar 27 martie 2022 este cea mai scurtă zi a anului, având 23 de ore.

În perioada orei de vară, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore (față de două ore când e ora de iarnă).

Ceasurile se vor da înainte cu o oră la finalul lunii martie, atunci când România trece la ora de vară. Astfel se dorește o utilizare mai eficientă la luminii naturale, perioadele din zi încep să fie din ce în ce mai mari.

România trece la ora de vară 2023 în noaptea de 25 spre 26 martie. Ceasurile se dau înainte cu o oră, ora 3.00 devenind ora 4.00. Duminică, 26 martie 2023 va fi cea mai scurtă zi a anului, cu 23 de ore.

Ce efecte poate avea trecerea la ora de vară
Organismul uman are nevoie de o perioadă de acomodare, astfel că schimbarea orei poate avea efecte asupra psihicului și sănătății.

Publicitate

Potrivit specialiștilor, pot surveni și dereglări hormonale, în legătură cu reglarea ceasului biologic al organismului.

Ne putem confrunta cu o perioadă de oboseală și lipsă de tonus fizic.

Studiile arată că în perioada imediat următoare trecerii la ora de vară au loc mai multe accidente rutiere decât în mod normal. Asta tocmai pentru că această schimbare favorizează apariția oboselii și a lipsei de atenție în cazul multor persoane.

De ce se trece la ora de vară
Se are în vedere creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui. Pe vremuri, era avantajoasă pentru cei care lucrau în agricultură.

Ora standard este însă ora de iarnă.

Prin sistemul de schimbare a orei, se ajustează ceasurile cu o oră, în fiecare primăvară şi toamnă. La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3.00 devine ora 4.00). La ora de iarnă operațiunea e inversă, ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4.00 devine ora 3.00.

Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (29 octombrie 2023).

Prin acest sistem, activitățile se desfășoară cât mai mult posibil pe lumină naturală. Aceasta este un stimulator al tonusului fizic și psihic. În al doilea rând, prin trecerea la ora de vară se economisește și energia electrică necesară iluminatului artificial.

Când a fost introdusă ora de vară
Americanul Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui.

Ideea folosirii orei de vară este atribuită însă neozeelandezului George Vernon Hudson, entomologul care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi a venit cu această idee în 1895.

Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva țări din Europa.

Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu anul 1916 (între 30 aprilie — 1 octombrie).

Au urmat britanicii, ce au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai — 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

Pe continentul european, schimbarea se face în toate țările, cu excepția Islandei, Belarusului și Rusiei.

Schimbarea, însă, nu este simultană în toate țările, din cauza diferenței de fus orar. În unele țări, trecerea se realizează în prima duminică a lunii aprilie.

În prezent mecanismul prin care se schimbă ora, primăvara și toamna, respectiv trecerea la ora de vară și la ora de iarnă, este folosit în peste 100 de țări din lumea întreagă.

În România, schimbarea orei a fost introdusă prima dată în anul 1932.

Propunerea de renunțare la ora de vară

În 26 martie 2019, eurodeputații au votat renunțarea la schimbarea orei de două ori pe an, începând din 2021. Anterior, după un sondaj realizat în tot spaţiul comunitar, Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea sezonieră a orei. Adică fiecare stat trebuia să decidă dacă rămâne pe ora de vară sau pe cea de iarnă.

Eliminarea schimbării sezoniere a orei a fost susţinută în primul rând de Germania. Statele care preferau să rămână la ora standard urmau să schimbe ora pentru ultima dată în ultima duminică din luna octombrie 2021. Era prevăzută, însă, şi posibilitatea unei amânări de 12 luni.

În condiţii normale, România şi celelalte state membre ale UE urmau să informeze Comisia Europeană asupra alegerii lor până în aprilie 2020, după care urma o etapă de coordonare. Negocierile privind Brexit şi izbucnirea pandemiei a oprit însă complet acest proces.

În România, o propunere legislativă pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României (L281/2018) a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 29 mai 2018, în calitate de primă Cameră sesizată. La data respectivă şi guvernul României şi-a exprimat poziţia de a nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Memorialul Ipotești a devenit motorul culturii de la Botoșani. „1001 CĂRȚI OBIECT”, o nouă expoziție care dă viață literaturii

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești s-a impus în ultimii ani ca principal centru cultural al județului Botoșani, transformându-se dintr-un spațiu dedicat exclusiv memoriei lui Mihai Eminescu într-un adevărat motor al vieții culturale.

Evenimentele care se desfășoară aici atrag, constant, artiști, scriitori, profesori și public de toate vârstele, consolidând rolul instituției ca reper cultural național.

Pe lângă zeci de alte manifestări culturale din ultimii ani, cea mai recentă dovadă este expoziția „1001 CĂRȚI OBIECT”, vernisată în sala „Horia Bernea”. Evenimentul face parte din Festivalul de Literatură pentru Copii și Adolescenți „Apolodor”, aflat la prima ediție la Botoșani, și aduce în atenția publicului lucrări create de studenți, masteranzi și doctoranzi ai specializării Grafică din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași.

Expoziția are o dublă semnificație: marchează atât cei 165 de ani de existență ai Universității de Arte, cât și 35 de ani de la înființarea specializării Grafică. În același timp, este o incursiune în lumea cărților obiect și a ilustrațiilor de carte – creații unice, realizate printr-un proces complex, care pornește de la interpretarea textului și se finalizează într-o operă de artă autentică.

Curatorul expoziției, conf. univ. dr. Cezarina Caloian, subliniază importanța acestui demers: o rampă de lansare pentru tinerii ilustratori și o invitație adresată publicului de a descoperi cartea ca obiect de artă, cu rol educativ, formator și ludic.

Astfel de evenimente confirmă că Memorialul Ipotești este astăzi nu doar locul unde se păstrează memoria eminesciană, ci și locul unde cultura contemporană prinde viață. De la festivaluri de literatură, la expoziții și dezbateri, instituția respiră prin fiecare proiect și reușește să pună Botoșaniul pe harta culturală a României.

Publicitate

Memorialul nu mai este doar un spațiu de vizitare, ci a devenit centrul de greutate al vieții culturale botoșănene – un motor care inspiră, coagulează și proiectează cultura locală spre viitor.

Citeste mai mult

Eveniment

Captură a polițiștilor de fontieră la Botoșani: 30.000 de țigarete de contrabandă și un autoturism de 45.000 de lei, confiscate

Publicat

Publicitate

Polițiștii de frontieră din Botoșani au dat o nouă lovitură contrabandiștilor. Un bărbat a fost prins în timp ce transporta 30.000 de țigarete de proveniență Duty Free, ascunse în portbagajul autoturismului.

Incidentul a avut loc sâmbătă, 20 septembrie, în jurul orei 11.00, pe raza municipiului Botoșani. Oamenii legii au oprit în trafic un autoturism înmatriculat în România, iar la control au găsit trei colete pline cu pachete de țigări.

În urma inventarierii, s-a stabilit că este vorba despre 30.000 de țigarete, de diferite mărci, fără timbru de acciză, cu o valoare totală de 18.750 de lei.

Pe lângă întreaga cantitate de țigarete, polițiștii de frontieră au dispus și confiscarea autoturismului, evaluat la 45.000 de lei.

Bărbatul este acum cercetat pentru infracțiunea de contrabandă, iar cazul a fost preluat de polițiștii de frontieră botoșăneni pentru continuarea cercetărilor.

„Astfel de acțiuni vor continua pentru a preveni și combate contrabanda cu produse accizabile”, au transmis reprezentanții Poliției de Frontieră.

Publicitate

Citeste mai mult

Administratie

Proiectele CNI din Botoșani blocate de austeritatea lui Bolojan: Dispensare, școli și drumuri rămase în așteptare

Publicat

Publicitate

Măsurile de austeritate aplicate de Guvernul României condus de liberalul Ilie Bolojan, începând cu 1 august 2025, au dus la blocarea a aproape 100 de proiecte derulate de Compania Națională de Investiții (CNI).

Ritmul lucrărilor a fost redus cu 90%, ceea ce înseamnă amânarea unor investiții esențiale pentru comunități. Printre cele mai afectate regiuni se află Moldova, unde județele Botoșani, Neamț și Suceava au câte șapte proiecte blocate, relatează g4media.ro.

Lista proiectelor blocate în județul Botoșani

Conform listei transmise de CNI, șapte obiective din județul Botoșani, care vizau sănătatea, educația și infrastructura rutieră, au fost puse pe pauză:

  • Albești – Construirea și dotarea unui dispensar medical uman

  • Bălușeni – Construirea și dotarea unui centru de permanență

  • Botoșani (municipiu) – Modernizarea și extinderea Secției de Oncologie (str. Marchian nr. 11)

    Publicitate
  • Botoșani (municipiu) – Reabilitarea și modernizarea spațiilor școlare la Școala Profesională Specială „Sfântul Stelian” (str. Nicolae Iorga nr. 39C)

  • Flămânzi – Construirea și dotarea unui centru medical de permanență (str. Bosânceni)

  • Păltiniș – Reabilitarea și modernizarea drumurilor afectate de calamități în satele Păltiniș, Horodiștea și Cuzlău

  • Ștefănești – Construirea unui centru de permanență

Efecte directe asupra comunităților locale

Blocarea acestor investiții lasă în așteptare mii de botoșăneni, mai ales în mediul rural, unde accesul la servicii medicale și infrastructură modernă este deja limitat.

Dispensarele și centrele de permanență ar fi trebuit să aducă o gură de oxigen sistemului medical local, în timp ce modernizarea Secției de Oncologie din municipiul Botoșani era considerată prioritară pentru pacienții oncologici din tot județul, însă liberalul din vârful guvernului nu este de acord cu această necesitate a populației.

Moldova, în topul regiunilor afectate

Botoșaniul se află alături de Neamț și Suceava pe lista județelor cel mai puternic lovite de austeritate. Alte zone cu investiții suspendate sunt Argeș și Bihor (câte 6 proiecte), Harghita (5), București și Gorj (câte 4), însă Moldova are cel mai mult de suferut de pe urma deciziei premierului Bolojan, cel care până nu demult conducea doar un Consiliu Județean în vestul Transilvaniei.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Proroc Iona; Sfântul Apostol Codrat

Publicat

Publicitate

Sfântul proroc Iona este cinstit pe 21 septembrie. Sfântul Iona era fiul lui Amatie. Mama acestui proroc Iona, fiind văduvă, petrecea în Sarepta Sidonului. Această văduvă a hrănit pe Ilie prorocul în vreme de foamete; mai ales ea a fost hrănită de dânsul, că vadră de făînă n-a scăzut şi urciorul cu untdelemn nu s-a împuţinat în casă ei prin venirea prorocului. Atunci Iona, fiind prunc mic, s-a îmbolnăvit şi a murit.

Sfântul Apostol Codrat a făcut parte din cei Șaptezeci de Apostoli ai Mântuitorului. A viețuit în secolul al ÎI lea și a vestit Evanghelia în Atena și Magnesia. Prin predică să, a stins focul jertfelor păgânești și a zdrobit idolii. Dar, după cum întunericul urăște lumina, tot astfel și păgânii l-au urat pe Sfântul Codrat. L-au bătut cu pietre, l-au aruncat în temniță și l-au înfometat până ce și-a dat sufletul în mâinile Domnului. A trecut la cele veșnice în timpul împăratului Adrian (117-138).

Sfântul Codrat a scris o Apologie a creștinismului și i-a dat-o împăratului Adrian. Această carte l-a atins atât de mult pe Adrian, încât a dat ordin încetării oricăror persecuții împotriva creștinilor, afară de situația vinovăției lor din cauza unei crime civile.

Tot astăzi, facem pomenirea:

– Sfântului Cuvios Iona Savaitul;

– Sfântului Mucenic Eusebie;

Publicitate

– Sfinților Mucenici și frați Eusebie, Nestavu și Zinon;

– Sfinților Meletie și Isachie, episcopii Ciprului;

– Sfântului Mucenic Prisc și a sfinților șase mucenici, paznicii împăratului Maximian.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending