Connect with us

Eveniment

În noaptea de 25 spre 26 martie, România trece la ora de vară: Cum ne potrivim ceasurile

Publicat

Publicitate

Ora de vară 2023: România trece la ora de vară la o săptămână după Echinocțiul de primăvară. Schimbarea orei în România, pentru a trece la ora de vară 2023, va avea loc în ultimul weekend din luna martie.

În noaptea de 25 spre 26 martie, România trece la ora de vară 2022. Ceasurile se dau înainte cu o oră: ora 3.00 devine ora 4.00. „Dormim mai puțin”, iar 27 martie 2022 este cea mai scurtă zi a anului, având 23 de ore.

În perioada orei de vară, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore (față de două ore când e ora de iarnă).

Ceasurile se vor da înainte cu o oră la finalul lunii martie, atunci când România trece la ora de vară. Astfel se dorește o utilizare mai eficientă la luminii naturale, perioadele din zi încep să fie din ce în ce mai mari.

România trece la ora de vară 2023 în noaptea de 25 spre 26 martie. Ceasurile se dau înainte cu o oră, ora 3.00 devenind ora 4.00. Duminică, 26 martie 2023 va fi cea mai scurtă zi a anului, cu 23 de ore.

Ce efecte poate avea trecerea la ora de vară
Organismul uman are nevoie de o perioadă de acomodare, astfel că schimbarea orei poate avea efecte asupra psihicului și sănătății.

Publicitate

Potrivit specialiștilor, pot surveni și dereglări hormonale, în legătură cu reglarea ceasului biologic al organismului.

Ne putem confrunta cu o perioadă de oboseală și lipsă de tonus fizic.

Studiile arată că în perioada imediat următoare trecerii la ora de vară au loc mai multe accidente rutiere decât în mod normal. Asta tocmai pentru că această schimbare favorizează apariția oboselii și a lipsei de atenție în cazul multor persoane.

De ce se trece la ora de vară
Se are în vedere creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui. Pe vremuri, era avantajoasă pentru cei care lucrau în agricultură.

Ora standard este însă ora de iarnă.

Prin sistemul de schimbare a orei, se ajustează ceasurile cu o oră, în fiecare primăvară şi toamnă. La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3.00 devine ora 4.00). La ora de iarnă operațiunea e inversă, ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4.00 devine ora 3.00.

Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (29 octombrie 2023).

Prin acest sistem, activitățile se desfășoară cât mai mult posibil pe lumină naturală. Aceasta este un stimulator al tonusului fizic și psihic. În al doilea rând, prin trecerea la ora de vară se economisește și energia electrică necesară iluminatului artificial.

Când a fost introdusă ora de vară
Americanul Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui.

Ideea folosirii orei de vară este atribuită însă neozeelandezului George Vernon Hudson, entomologul care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi a venit cu această idee în 1895.

Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva țări din Europa.

Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu anul 1916 (între 30 aprilie — 1 octombrie).

Au urmat britanicii, ce au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai — 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

Pe continentul european, schimbarea se face în toate țările, cu excepția Islandei, Belarusului și Rusiei.

Schimbarea, însă, nu este simultană în toate țările, din cauza diferenței de fus orar. În unele țări, trecerea se realizează în prima duminică a lunii aprilie.

În prezent mecanismul prin care se schimbă ora, primăvara și toamna, respectiv trecerea la ora de vară și la ora de iarnă, este folosit în peste 100 de țări din lumea întreagă.

În România, schimbarea orei a fost introdusă prima dată în anul 1932.

Propunerea de renunțare la ora de vară

În 26 martie 2019, eurodeputații au votat renunțarea la schimbarea orei de două ori pe an, începând din 2021. Anterior, după un sondaj realizat în tot spaţiul comunitar, Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea sezonieră a orei. Adică fiecare stat trebuia să decidă dacă rămâne pe ora de vară sau pe cea de iarnă.

Eliminarea schimbării sezoniere a orei a fost susţinută în primul rând de Germania. Statele care preferau să rămână la ora standard urmau să schimbe ora pentru ultima dată în ultima duminică din luna octombrie 2021. Era prevăzută, însă, şi posibilitatea unei amânări de 12 luni.

În condiţii normale, România şi celelalte state membre ale UE urmau să informeze Comisia Europeană asupra alegerii lor până în aprilie 2020, după care urma o etapă de coordonare. Negocierile privind Brexit şi izbucnirea pandemiei a oprit însă complet acest proces.

În România, o propunere legislativă pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României (L281/2018) a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 29 mai 2018, în calitate de primă Cameră sesizată. La data respectivă şi guvernul României şi-a exprimat poziţia de a nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

 

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

VIDEO: Părintele protopop Petru Fercal, la hramul Bisericii „Sfinții Trei Ierarhi” : „Să luăm aminte pe unde pășim, dacă mergem pe drumul mântuirii sau al osândei”

Publicat

Publicitate

Credincioșii ortodocşi au adus ieri, ca în fiecare an la 30 ianuarie, cuvenita cinstire Sfinţilor Trei Ierarhi, cu prilejul unuia dintre cele mai însemnate praznice ale începutului de an. Sfinţii Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur au, fiecare, şi câte o dată individuală de prăznuire în calendar (1 ianuarie, 25 ianuarie, respectiv 13 noiembrie), dar şi această sărbătoare comună, fixată de biserică în semn de recunoştinţă pentru rolul lor deosebit în istoria creştinismului.

Biserica închinată acestor mari ierarhi a primi un suflu nou, o înfățișare nouă prin haina picturii, devenind cu adevărat o bijuterie arhitecturală.

Acest lăcaș sfânt din municipiul Botoșani a fost ctitorit de negustorul grec Constantin Gheorghiu, cu puterea lui Dumnezeu și ajutorul creștinilor în anul 1789 și a cunoscut în ultimii ani o transformare spectaculoasă.

Sărbătoarea a început miercuri seară, cu slujba Vecerniei cu Litie, oficiată de un sobor de preoți, în frunte cu protopopul Petru Fercal. Popasul duhovnicesc a adunat zeci de credincioși care au venit din toate colțurile orașului ca să îi cinstească pe Sfinții Trei Ierarhi.

Răspunsurile la strană au fost oferite de mai mulți cântăreți din oraș.

Părintele protopop a binecuvântat la finalul slujbei, prin rugăciunea Litiei, pâinea, grâul, vinul și untdelemnul, elemente folosite în cultul divin public, după care a ținut un cuvânt de învățătură în care a realizat o incursiune în viața celor trei corifei din panteonul marilor ierarhi, teologi și sfinți ai Bisericii creștine, evidențiind contribuția lor atât în ceea ce privește formarea învățăturii creștine, cât și în păstrarea și transmiterea ei generațiilor succesive de creștini.

Publicitate

Părintele paroh al Bisericii „Sfinții Trei Ierarhi”, Gabriel Mihăescu, un om de o rară noblețe sufletească și un slujitor al Altarului care și-a apropiat enoriașii cu vorba blândă, dar cu direcții clare și ferme în urcușul lor duhovnicesc, a avut o scurtă intervenție la final, copleșit la rândul său de număr foarte mare de credincioși prezenți la slujba Vecerniei.

Sărbătoarea a continuat a doua zi cu slujba sfintei Liturghii, după care a urmat tradiționala agapă frățească, cu sărmăluțe și cozonac, gospodinele din parohie demonstrând adevărate aptitudini culinare.

Citeste mai mult

Economie

Val de scumpiri din aprilie 2025. Statul actualizează nivelul accizelor la benzină, motorină și alte produse energetice

Publicat

Publicitate

Val de scumpiri din aprilie 2025. Statul actualizează nivelul accizelor la benzină, motorină, gaz lichefiat, cărbune și electricitate. Acesta va fi revizuit în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025.

Datele sunt prevăzute în Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2025 și proiecția acesteia pe anii 2026-2028, publicat joi în dezbatere de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

Potrivit sursei citate, începând cu data de 1 ianuarie 2025, se are în vedere introducerea unui calendar de creștere graduală a nivelului accizelor, pentru perioada 2025-2026, la următoarele categorii de băuturi: bere, vinuri, băuturi fermentate, produse intermediare și alcool etilic. Totodată, este vizată exceptarea de la prevederile privind actualizarea cu creșterea prețurilor de consum a nivelului accizelor pentru aceste produse.

În același timp, se menționează actualizarea nivelului accizelor cu creșterea prețurilor de consum, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, inclusiv, conform regulii generale prevăzută de Codul fiscal, pentru următoarele produse energetice: benzină cu plumb, benzină fără plumb, motorină, păcură, gaz petrolier lichefiat, gaz natural, petrol lampant (kerosen), cărbune și cocs și electricitate.

Val de scumpiri din aprilie 2025. Majorări în etape

Proiectul de buget include și majorarea, începând cu 1 aprilie 2025, a nivelului de acciză pentru produsele din tutun prelucrat, respectiv țigarete, țigări și țigări de foi, tutun fin tăiat, destinat rulării în țigarete și alte tutunuri de fumat.

Tot de la aceeași dată, ar urma să crească nivelul accizelor pentru produsele supuse accizelor nearmonizate, respectiv lichid cu sau fără nicotină, produse care conțin tutun, destinate inhalării fără ardere, produse destinate inhalării fără ardere, care conțin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină și pentru produsele cu nicotină, care nu conțin tutun, destinate consumului pe cale orală.

Publicitate

De asemenea, din 1 ianuarie 2026, este prevăzută majorarea nivelului accizelor pentru bere, vinuri, băuturi fermentate, produse intermediare și alcool etilic și, totodată, exceptarea de la prevederile privind actualizarea cu creșterea prețurilor de consum a nivelului accizelor pentru aceste produs.

De la 1 aprilie 2026 va crește atât nivelul accizelor pentru produsele din categoria tutun prelucrat, respectiv țigarete, țigări și țigări de foi, tutun fin tăiat, destinat rulării în țigarete și alte tutunuri de fumat, cât și pentru produsele supuse accizelor nearmonizate, respectiv: lichid cu sau fără nicotină, produse care conțin tutun, destinate inhalării fără ardere, produse destinate inhalării fără ardere, care conțin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină și pentru produsele cu nicotină, care nu conțin tutun, destinate consumului pe cale orală.

Proiectul de buget

Ministerul Finanțelor a publicat, joi, proiectul de buget pentru acest an, construit pe o creștere economică de 2,5%, ceea ce duce valoarea Produsului Intern Brut la 1.912 miliarde de lei prețuri curente.

Inflația medie anuală pe care a fost calculat bugetul este de 4,4%, potrivit Agerpres.

Deficitul bugetar este estimat la 7,04% din PIB.

Veniturile bugetului consolidat sunt estimate 667,523 miliarde de lei, reprezentând 34,9% din PIB, iar cheltuielile la 802,170 miliarde de lei, respectiv 41,9% din PIB.

Citeste mai mult

Eveniment

Medicii specialiști cu practică independentă, nemulțumiți de valoarea punctului per serviciu medical

Publicat

Publicitate

Patronatul Medicilor Specialiști cu Practică Independentă și-a manifestat nemulțumirea, vineri, față de valoarea punctului per serviciu medical prevăzută în proiectul de buget pus în transparență decizională pe site-ul Ministerului de Finanțe.

‘Patronatul Medicilor Specialiști cu Practică Independentă a examinat proiectul de buget pus în transparență decizională pe site-ul Ministerului de Finanțe și aduce în atenția autorităților situația absolut catastrofală și de neînțeles la care este condamnată medicina de ambulatoriu în acest moment’, se arată într-un comunicat remis AGERPRES.

PMSPI susține că a tras numeroase semnale de alarmă și a solicitat dublarea bugetului alocat pe 2025, ceea ce ar fi făcut ca valoarea punctului să ajungă la 8 lei per punct per serviciu medical.

‘Alocarea este acum însă de 4,12 milioane lei față de 3,7 milioane lei pe 2024, adică o majorare de doar 10,81% care acoperă strict creșterea organică data de creșterea numărului de servicii prin intrarea în contract a noilor furnizori. Practic, valoarea punctului per serviciu medical de la 5 lei va crește la 5,22 lei, valoare absolut insuficientă, în realitate, din cauza inflației reprezentând o valoare de 4,7 lei’, a explicat organizația.

Patronatul Medicilor Specialiști cu Practică Independentă solicită rediscutarea bugetului, cu implicarea tuturor părților ‘relevante’, pentru a aloca fondurile necesare funcționării acestui sector medical.

‘Este timpul ca decidenții politici să înțeleagă un adevăr fundamental: sănătatea românilor este o prioritate pentru medici și trebuie să devină o prioritate reală și pentru Guvern’, a mai transmis organizația patronală. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Cum pot fi reclamați șoferii agresivi în trafic. Care este procedura stabilită de MAI

Publicat

Publicitate

Cum pot fi reclamați șoferii agresivi în trafic. Comportamentele agresive ale șoferilor pot fi reclamate și prin prezentarea unor imagini video din trafic. Procedura prin care astfel de sesizări pot fi acceptate și soluționate a fost prezentată de către Ministerul Afacerilor Interne (MAI), scrie alba24.ro.

Legislația a fost modificată la jumătatea anului 2024, prin OUG 84/2024. Aceasta a introdus în Codul Rutier posibilitatea ca șoferii să fie sancționați de polițiști și în baza unor înregistrări surprise de alți participanți la trafic sau de administratorii drumurilor publice.

În 30 ianuarie 2025, MAI a pus în dezbatere publică un proiect privind ”utilizarea platformei informatice destinate primirii și verificării sesizării formulate de un participant la trafic cu privire la efectuarea unor manevre agresive, pe drumul public, de către conducătorul unui vehicul”.

Sesizarea participantului la trafic va trebui să conțină, în mod obligatoriu:

datele acestuia de identificare (nume, prenume și codul numeric personal ori, după caz, codul de identificare)
datele de contact, număr de telefon și adresa de corespondență
declarație pe propria răspundere cu privire la veridicitatea aspectelor percepute și a înregistrării audio-video sau video
data, ora, locul sau orice alte elemente care să conducă la identificarea locului unde a fost surpinsă posibila faptă contravențională
semnătura.
Cum pot fi reclamați șoferii agresivi în trafic. Procedura
În vederea comunicării sesizării, participantul la trafic, denumit în continuare utilizator, se autentifică în HUB, cu ajutorul contului de utilizator și al parolei asociate, după care accesează e-SAR.

Ulterior, utilizatorul:

Publicitate

accesează formularul privind sesizarea, pre-completat cu datele cu character personal
completează informațiile cu privire la posibila faptă contravențională
încarcă înregistrarea audio-video sau video.
Sesizarea se transmite numai după ce utilizatorul își exprimă acordul cu privire la termenii și condițiile prezentate în formular, confirmând că:

a perceput în mod nemijlocit manevrele agresive în calitate de participant la trafic
își exprimă consimțământul pentru prelucrarea datelor cu caracter personal.
Prin transmiterea sesizării, utilizatorul își asumă în mod expres autenticitatea și veridicitatea informațiilor furnizate, inclusiv cu privire la înregistrarea audio-video sau video, această acțiune având aceeași valoare juridică ca semnarea olografă a sesizării.

Înregistrarea audio-video sau video poate fi vizualizată și descărcată de către utilizator într-un interval de maximum o oră de la momentul transmiterii sesizării.

Ulterior transmiterii, sesizarea nu poate fi anulată sau actualizată de către utilizator.

Stadiul, modalitatea soluționării, precum și motivele de clasare a sesizării, după caz, pot fi vizualizate de către utilizator în cadrul e-SAR.

Orice altă cerere privind stadiul, modalitatea soluționării și motivele de clasare a sesizării nu se ia în considerare și se clasează, fără vreo altă formalitate.

 Cerințe tehnice pentru înregistrarea sesizării în e-SAR

Sesizarea trebuie să conțină un format valid de număr de înmatriculare/înregistrare.

Dimensiunea maximă a înregistrării audio-video sau video, precum și formatul digital al acesteia se stabilesc de către administratorul tehnic, de comun acord cu Direcția Rutieră, în funcție de capabilitățile tehnice ale platformei, și se aduc la cunoștința utilizatorului prin intermediul platformei

Ce se poate reclama

Conform prevederilor articolului 54^1 din O.U.G. 195/2002, se interzice conducătorilor de vehicule să adopte un comportament agresiv în conducerea acestora pe drumurile publice.

Prin comportament agresiv se înţelege efectuarea, pe drumul public, de către conducătorul de vehicul, a uneia dintre următoarele manevre:

deplasarea succesivă de pe o bandă de circulaţie pe alta sau de pe un rând pe altul, alternând din stânga în dreapta, în scopul depăşirii unui şir de vehicule care circulă în acelaşi sens
întoarcerea vehiculului prin folosirea frânei de ajutor
pornirea vehiculului de pe loc prin patinarea excesivă, în gol, a roţilor motoare
circulaţia cu vehiculul la o distanţă foarte redusă faţă de un alt vehicul, înaintea sau în spatele acestuia, cât şi în lateral, ori reducerea bruscă a vitezei de deplasare fără motiv întemeiat, de natură a intimida conducătorul acestuia
folosirea repetată a semnalelor sonore şi/sau luminoase de natură a obliga nejustificat conducătorul de vehicul care circulă în faţa sa să elibereze banda de circulaţie
conducerea mopedului sau motocicletei având în contact cu partea carosabilă numai una dintre roţi
mersul cu spatele cu vehiculul în scopul intimidării celorlalţi participanţi la trafic care circulă în spatele acestuia
realizarea intenţionată a unui derapaj controlat al vehiculului în vederea întoarcerii sau rotirii acestuia
conducerea intenţionată a unui vehicul prin accelerarea repetată a motorului, de natură a stânjeni persoanele aflate în zona drumului public.

Amenzi

Sancțiunea pentru comportamentul agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice este prevăzută de articolul 100/3/i din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Presupune 4-5 puncte de amendă (660-825 de lei) și măsura complementară de reținere a permisului de conducere pentru 30 de zile.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending