Adunarea Generală a Judecătorilor de la Tribunalul Botoșani, întrunită marți, 26 august 2025, a decis să suspende soluționarea cauzelor, cu anumite excepții, începând cu data de 27 august și până la retragerea proiectului de lege privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților.

Decizia a fost luată în urma convocării făcute de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care a solicitat instanțelor din țară să dezbată efectele noului proiect legislativ. Judecătorii botoșăneni au acuzat lipsa de stabilitate și previzibilitate a statutului magistraților, punerea repetată în discuție a pensiilor de serviciu și lipsa consultării reale a sistemului judiciar.

În hotărârea adoptată, magistrații atrag atenția asupra „riscului iminent de distrugere a statului de drept” și solicită Guvernului și Parlamentului să oprească „campania agresivă împotriva autorității judecătorești”.

Pe perioada protestului, Tribunalul Botoșani va judeca doar cauze urgente, precum ordonanțe președințiale, cereri privind plasamentul minorilor, ordine de protecție, dosare cu inculpați aflați sub măsuri preventive sau contestații la executare legate de privarea de libertate.

Hotărârea a fost adoptată cu cvorum, 16 dintre cei 25 de judecători fiind prezenți la ședință. Documentul a fost transmis Consiliului Superior al Magistraturii, Curții de Apel Suceava și Baroului Botoșani și a fost publicat pe portalul instanței.

Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a inițiat în platforma electronică de achiziții publice SICAP o licitație pentru un contract complex ce are ca obiect achiziția de software dedicat modernizării și extinderii funcționalităților serviciului național de urgență 112, relatează alba24.ro.

Proiectul vizează integrarea unor soluții informatice avansate, printre care se numără aplicații capabile să colecteze, să centralizeze și să proceseze date geospațiale, cu scopul de a crește viteza și precizia intervențiilor în caz de urgență. Aceste dezvoltări urmăresc să optimizeze atât fluxul operațional al centrelor de preluare a apelurilor, cât și colaborarea dintre instituțiile implicate în gestionarea situațiilor de criză.

Potrivit Economedia, odată cu prelucrarea și integrarea acestor date, operatorul care preia telefonul va putea avea acces la indicații mai precise privind localizarea apelantului, dincolo de cele pe care le trimite acesta.

De asemenea, echipajul de intervenție va putea urmări în timp real poziția apelantului.

În plus, accesul la aceste date geospațiale ar putea descuraja și limita apelurile de tip farsă.

Contractul de achiziție are o valoare estimată de 29,2 milioane de lei.

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean, deschide porțile celei de-a XII-a ediții a Salonului Internațional de Artă Naivă „Gheorghe Sturza”.

Evenimentul se va desfășura între 19 septembrie și 19 octombrie 2025 și va aduce la Botoșani lucrări semnate de 53 de artiști naivi din România și din străinătate.

Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 19 septembrie, de la ora 12:00, în holul Casei Văsescu, pe strada Unirii nr. 10. Publicul va putea admira creațiile unor artiști consacrați precum Elena Ștefănescu, Ioan Măric, Calistrat Robu, dar și lucrările a numeroși expozanți din Israel, Germania, Franța, Cuba, Ungaria, Italia, Brazilia, Polonia, Portugalia și Statele Unite ale Americii.

Printre numele internaționale se numără Miri Goldshmidt și Noemi Eshet-Rosenzweig (Israel), Alida Mancini (Germania), Eve Dourthe (Franța), Zsóka Mándoki Halász (Ungaria), Guido Vedovato (Italia), Barbara Jozefowicz (Polonia) sau Alejandro Pinzon (SUA).

Expoziția va putea fi vizitată gratuit până pe 19 octombrie, de luni până joi între orele 8:00–16:30 și vinerea între 8:00–14:00. Organizatorii îi invită pe botoșăneni și pe iubitorii de artă să descopere universul colorat și sincer al artei naive, un stil ce rămâne apreciat pentru originalitatea și candoarea sa.

Interdicția cumulului pensiei cu salariul ar putea fi scoasă din Pachetul II de măsuri pregătit de Guvernul Bolojan. Aceasta ar urma să fie adoptată separat. De asemenea, sunt propuse diferențieri de capital social în funcție de mărimea firmei, scrie alba24.ro.

Coaliția se reunește în ședință, marți, de la ora 17.00, pentru discuții.

Interzicerea de cumulul al pensiei cu salariul ar putea fi scoasă din al doilea pachet de măsuri fiscale, potrivit unor surse politice citate de G4Media. Ar fi luate în calcul probleme legate de constituționalitatea prevederii.

Proiectul de ordonanță de urgență privind cumulul pensiei cu salariul în sectorul public a fost pus în dezbatere de către Ministerul Muncii. Acesta prevede că, dacă un funcționar rămâne în activitate după pensionare, nu primește și pensie în perioada respectivă, ci doar salariul.

Interdicția cumulului pensiei cu salariul

Potrivit proiectului, persoanele plătite din fonduri publice (instituții bugetare, companii naționale, regii autonome, autorități locale, societăți la care statul sau UAT dețin participații majoritare) nu mai pot cumula pensia cu salariul.

Această regulă se aplică tuturor tipurilor de pensii:

• pensie din sistemul public,
• pensie de serviciu,
• pensie militară.

Un pensionar va putea continua activitatea până la maximum 70 de ani, cu acordul anual al angajatorului. Guvernul poate aproba excepții pentru anumite funcții considerate esențiale.

Interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat ar viza aproximativ 10.000 de angajați, în contextul unui val anticipat de reduceri de personal în instituțiile de stat.

În ceea ce privește profesorii pensionați, aceștia ar putea rămâne în activitate și să-și păstreze și pensia și plata cu ora. O declarație în acest sens a fost făcută recent de ministrul Educației, Daniel David.

Capital social minim diferențiat

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a propus, luni, în ședința coaliției, modificarea capitalului social minim pentru SRL-uri. Măsura va corela suma capitalului social cu dimensiunea afacerii.

„În urma dezbaterii publice și a numeroaselor sugestii pe care le-am primit din mediul antreprenorial, noua propunere introduce un sistem adaptiv, corelând suma capitalului social cu dimensiunea afacerii”, a scris marți pe Facebook Alexandru Nazare.

Modificările propuse:

• companii cu venituri mai mici de 395.000 lei: capital social minim propus este de 500 lei
• companii cu venituri între 395.000 și 7.000.000 lei: capital social minim de 5.000 lei
• companii cu venituri de peste 7.000.000 lei: capital social minim de 90.000 lei.

„Practic, pentru societățile nou-înființate, capitalul social minim pornește de la 500 lei, oferind mai multă flexibilitate și accesibilitate antreprenorilor la început de drum. Odată cu creșterea activității, crește și capitalul social minim. În plus, majorările de capital efectuate până la 31.12.2026 vor beneficia de o reducere cu 50% a tarifului de publicare în Monitorul Oficial, dacă modificarea privește doar capitalul social”, transmite ministrul, potrivit Mediafax.

De ce este propusă măsura

Nazare a explicat de ce este necesară această măsură:

„Azi, în România, poți înființa o firmă cu 1 leu capital social. Această sumă modică a avut rolul inițial de a susține start-up-urile, dar a generat si efecte negative: apariția a numeroase firme-fantomă. Practic, oricine are 1.000 de lei poate înființa azi 1.000 de SRL-uri.

Ceea ce s-a și întâmplat, ducând la apariția generalizată a fenomenului de firme – fantomă: companii fără activitate economică reală, folosite pentru a acumula datorii către parteneri și către stat, după care dispar. Multe dintre ele fac parte din rețele de fraudă de tip carusel TVA sau din mecanisme prin care se ascund adevărații beneficiari ai unor tranzacții ilegale. Aceste firme creează pagube uriașe: companiile corecte sunt păgubite de parteneri fictivi – firme care există doar pe hârtie, iar statul pierde miliarde de lei din taxe și impozite neîncasate”.

El mai spune că România este una dintre țările cu cel mai mic capital social cerut la înființarea unui SRL. În multe alte state, sumele sunt semnificativ mai mari, precum Austria (10.000 EUR), Germania (25.000 EUR), Slovenia (7.500 EUR), Ungaria (7.500 EUR) s.a. Există și țări europene cu un capital social simbolic, de 1 EUR, dar acestea nu au problema masivă a firmelor-fantomă și nici deficitul bugetar record al României – cel mai mare din UE, cauzat în mare parte de slaba colectare.

Potrivit unei propuneri inițale, capitalul social minim impus pentru SRL era de 8.000 de lei.