Publicitate

Dragă David,

Am să trec peste complezențele folosite de mai toți politicienii în ceea ce privește performanța ta spectaculoasă la Jocurile Olimpice. Nu-ți trimit această scrisoare nici să încerc să mă cațăr pe faima ta, nici să bifez puncte într-un clasament al ipocriziei. Până la urmă, știm amândoi că meritul pentru rezultatele obținute este numai al tău, și al părinților tăi.

Îți scriu pentru că mesajul tău, adresat întregii țări, m-a cutremurat. Și, mai mult decât atât, m-a revoltat reacția autorităților la cerința ta simplă de a renova un bazin și de a se concentra cu adevărat pe problemele reale din sportul românesc. Pasare a responsabilității, nesimțire, lipsă de viziune și nerecunoștința. Asta am văzut zilele acestea, și de aceea mă simt nevoit să îți adresez acest mesaj.

Publicitate

Spre deosebire de mulți alți băgători de seamă politici, știu foarte bine ce înseamnă lipsa unui bazin olimpic în complexul sportiv „Lia Manoliu”. Am întipărită în minte o amintire pentru totdeauna, cu colegii tăi, pe care îi vedeam antrenându-și săriturile în apă, în sala senseiului Florentin Marinescu, sărind pe saltele, pentru că nu aveau bazine. În anul 2022!

Atunci, în sala aceea, am văzut cum se practică, de fapt, sportul în România. Mai tot auzisem de la prieteni, colegi din partid, care povesteau cum făceau sute de kilometri cu copiii, ducându-i la diferite bazine din țară. Sau cum tinerii de la hockey se antrenau vara, pe „Lia Manoliu”, înainte să fie dărâmat stadionul, pe ciment. Iar după ce au rămas fără stadion, se duceau până la Brașov, doar ca să practice un sport pe care îl iubeau.

O generație întreagă, generația ta, a fost lăsată de izbeliște, abandonată, de către cei care ar fi trebuit să realizeze că o țară care face sport este o țară sănătoasă. Că o Românie care investește în bazine olimpice, în sportivii de performanță, în sănătatea tinerilor, este o Românie care are un viitor. Noroc, Slavă Domnului, cu părinții voștri, în fața cărora m-aș înclina în oricare zi. Eroi adevărați, care au crezut în voi până la capăt, sacrificându-și timpul, sănătatea și situația materială, fără să clipească.

Publicitate

Am să fiu sincer cu tine, până la capăt. Chiar am ajuns în punctul în care nu mai sunt interesat cum este perceput mesajul meu, atât timp cât mă fac înțeles în mod clar. Voiam să lansăm planul Simion pentru sport – AUR pentru România – în următoarele săptămâni. Din calcule politice, pe care nu mi-e teamă să ți le recunosc, dar și pentru că, eu unul, când m-am uitat la finala de 200 de metri, la ultima ta tură, nu mai aveam nicio speranța că poți lua aurul, fiind uimit, la propriu, de anduranța ta, am decis să lansez acest plan mâine, întocmai la „Lia Manoliu”.

Îți spun de pe acum, cu riscul de a nu fi crezut, ce am să promit mâine în cadrul evenimentului. Ce am gândit cu marii campioni și sportivi de performanță care ne sunt astăzi alături. Două bazine olimpice în București, dacă reușim să avem un cuvânt de spus în guvernanța următoare. Unul la Liceul „Dimitre Bolintineanu”, cel care a fost distrus de edilii sectorului 5, și pentru care consilierii AUR vor garanta, cu capul, că se va realiza din fonduri europene în anul următor, și cel necesar în complexul „Lia Manoliu”. Și multe alte masuri și investiții pe care le voi prezenta mâine.

Cunosc realitatea și, din păcate, ea nu este tristă doar în ceea ce privește înotul. La fel se întâmplă și cu canotorii care ne-au făcut mândrii, la fel se întâmplă în orice sport, mai puțin fotbalul, unde este nevoie de investiții, baze sportive, centre de recuperare. Dacă semnalul Anei Maria Brânză, de la olimpiada trecută, nu a trezit întreaga țară, atunci trebuie să ne asigurăm că strigătul tău nu va fi ignorat așa cum au fost ignorate apelurile tuturor sportivilor de performanță care și-au sacrificat tinerețea pentru a reprezenta, cu mândrie, România.

Publicitate

Nu poți reforma întreg sistemul de pe o noapte pe alta, sunt conștient de asta. Dar poți, măcar, să fi primul care încearcă orice altceva, mai puțin strategia implementată în ultimii 34 de ani. Iți voi spune sincer: scopul nostru, în cadrul programului pentru sport „AUR pentru România”, nu va fi acela de a obține medalii. Ci de a lărgi baza de selecție, de a investi în baze sportive, pentru a face accesibil sportul de masă. Construim fundația, iar consecința naturală a acestui proces va crea oportunitatea pentru noi medalii și campioni. Campioni ca tine, ca Adrian-Sebastian Cornea, Marian Enache, Ancuța Bodnar, Simona Radiș, Roxana Anghel, Ioana Vrînceanu, Ionela Cozmiuc, Gianina Beleagă, si toți restul care se luptă până la capăt pentru visul lor si visul unei întregi națiuni.

Mulți nu vor crede în onestitatea rândurilor mele. Probabil nici tu. De altfel, doar eu pot ști ce este în sufletul meu, și înțeleg aversitatea pentru orice fel de discurs politicianist. Dar vreau să te asigur de un singur lucru: tu, și ceilalți oameni extraordinari care au câștigat medalii pentru România, care au reprezentat țara aceasta cu mândrie, care și-au sacrificat, la propriu, tinerețile pentru un vis care pare, pentru mulți, absurd, veți fi, într-un final, ascultați.

Noi, ca popor, ne aprindem rapid și ne stingem la fel de rapid. De zeci de ani, de secole întregi, ne afundăm într-o stare de mediocritate absolută, crezând că putem să supraviețuim daca nu dăm totul, dacă nu ieșim în evidență, dacă „o lăsăm și așa”. Ei bine, este datoria generației noastre să schimbe modul acesta de gândire delăsător și să faca lucrurile cum nu au făcut-o cei care ne-au condus timp de 34 de ani.

Te-am auzit, David. Nu doar eu, ci o intreagă țară. Sâmbătă, la ora 12:00, lansăm Planul Simion pentru sport!