Casele a două familii din localitățile Chițoveni și municipiul Botoșani au fost la un pas de incendiu, ieri, după ce funinginea depusă pe pereții interiori ai coșului de fum s-a aprins.

Din fericire, proprietarii locuințelor au observat rapid pericolul și au cerut ajutorul pompierilor, evitând astfel extinderea flăcărilor.

La fața locului au intervenit prompt echipaje din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi și din Detașamentul de Pompieri Botoșani, dotate cu două autospeciale de stingere, a transmis ISI Botoșani.

Datorită reacției rapide a pompierilor, locuințele au fost salvate fără a se înregistra victime sau pagube materiale majore.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență Botoșani atrage atenția că, pentru prevenirea unor astfel de incidente, este esențială respectarea câtorva măsuri simple, dar foarte importante privind exploatarea coșurilor și burlanelor de evacuare a fumului:

✔️ Curățarea periodică a coșurilor de fum, pentru eliminarea funinginii care se poate aprinde sau poate obtura canalele de evacuare;

✔️ Verificarea permanentă a coşurilor şi burlanelor, pentru depistarea eventualelor fisuri prin care scânteile pot aprinde materialele combustibile aflate în apropiere, precum grinzi, astereală sau alte elemente ale construcției;

✔️ Respectarea unei distanțe corespunzătoare între fața exterioară a coșurilor și elementele combustibile ale acoperișului;

✔️ Îngroșarea zidăriei coşului în zonele în care acesta trece prin planșee, lăsând suficient spațiu între zidărie și materialele combustibile;

✔️ Tencuirea și văruirea regulată a coșului în zona podului, pentru identificarea rapidă a fisurilor și prevenirea aprinderii elementelor din lemn învecinate.

Pompierii botoșăneni reamintesc cetățenilor că verificarea periodică și întreținerea corespunzătoare a instalațiilor de încălzire sunt esențiale pentru siguranța propriei familii și a bunurilor materiale.

În cursul zilei de ieri, pompierii botoșăneni au intervenit contracronometru pentru stingerea a trei incendii de vegetație uscată, stuf și crengi, izbucnite în trei localități diferite ale județului. Incidentele s-au produs în municipiul Botoșani, localitatea Huțani și satul Arborea.

Primul incendiu s-a produs pe strada Dumitru Vodă din municipiul Botoșani, unde flăcările au cuprins aproximativ 40 de kilograme de crengi uscate. La fața locului au acționat pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, intervenția rapidă cu o autospecială de stingere reușind să protejeze două case care erau în pericol să fie cuprinse de foc.

La scurt timp, un alt incendiu puternic a izbucnit în localitatea Huțani, unde focul s-a extins rapid, mistuind peste două hectare de vegetație uscată și stuf. Intervenția promptă a echipajelor de la Detașamentul Botoșani și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Vlădeni a fost decisivă pentru limitarea flăcărilor și evitarea unei tragedii.

În satul Arborea, situația a fost similară. Aici, incendiul a afectat aproximativ trei hectare de vegetație uscată și stuf. Pentru lichidarea acestuia au intervenit pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi cu o autospecială, alături de Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență George Enescu. Și în acest caz, intervenția rapidă a prevenit extinderea flăcărilor la gospodăriile din apropiere.

Potrivit primelor cercetări realizate de specialiștii ISU Botoșani, cauza probabilă a producerii celor trei incendii a fost folosirea necorespunzătoare a focului deschis în spații deschise. Autoritățile fac apel la responsabilitatea cetățenilor, reamintind că arderea vegetației uscate și a miriștilor este interzisă de legislația privind protecția mediului.

„Atragem atenția asupra faptului că folosirea focului deschis pentru igienizarea terenurilor, arderea gunoaielor, a deșeurilor și a altor materiale combustibile poate avea consecințe grave, atât asupra mediului înconjurător și a solului, cât și asupra proprietății sau chiar vieții oamenilor. În condiții de vânt, incendiile se pot propaga cu repeziciune, devenind extrem de periculoase, mai ales când se manifestă în apropierea locuințelor sau a instalațiilor electrice”, a transmis purtătorul de cuvânt al ISU Botoșani, Dorina Lupu.

De asemenea, ISU Botoșani recomandă cetățenilor, în special fumătorilor, să manifeste maximă prudență și să nu arunce resturile de țigară la întâmplare, acestea putând deveni ușor cauza unor incendii devastatoare.

Sfântul Sabin era de loc din Egipt. Locuia în cetatea Hermopolis pe Nil. Creștin într-o vreme în care fiii Noului Legământ nu erau iubiți și acceptați de lume și Imperiu, trăia viața creștinească în discreție și cumpătare. În primele secole au existat o serie de împărați romani care au luat măsuri legale de interzicere și condamnare a creștinismului.

Cei care nu renunțau la credința lor prin cuvânt și jertfire la idoli sau împăratului, erau condamnați la torturi și moarte. În timpul persecuției lui Dioclețian, înțeleasă generic în sensul că a fost continuată de succesorii săi la tronul imperial roman, Sabin a reușit să fugă din Hermopolis. Trăia ca un refugiat în afara cetății împreună cu alți câțiva creștini. Locuiau ascunși într-un sat. Aici, reușeau să-și trăiască credința departe de ochii puterii imperiale. Milostiv din fire, Sabin obișnuia să ajute săracii din cele ale sale.

Din nefericire, unul dintre cei pe care Sabin îi ajuta, pentru două monede a descoperit soldaților care căutau creștini locul unde erau retrași aceștia. Aceeași vânzare și peste veacuri dă pe cei aleși ai Domnului spre moarte. A fost adus în fața guvernatorului Arianus. Acesta era un om crud, fiind bine cunoscut și din alte acte martirice din zona Egiptului de Sus. Dovezile istorice arată că Arianus a fost guvernator în perioada 306-309 în Antinoe, cetatea principală a Tebaidei.  Sabin a fost interogat de guvernator. A mărturisit neînfricat credința, deși cunoștea pericolul la care se expune.

Nu doar că a declarat dragostea sa față de singurul împărat al lumii, Hristos Dumnezeu, dar a și arătat în ce constă superioritatea credinței creștine în comparație cu superstițiile păgâne. Curajul său de a face aceste lucruri l-a determinat pe Arianus să dispună torturarea sa. La final, pentru că voința nu i-a putut fi frântă, a fost condamnat la moarte. Sabin a fost înecat în râul Nil.

Creștinii i-au găsit după mai multe zile corpul și l-au îngropat într-un loc cinstit. De bucuria descoperirii Sfântului Sabin ne putem bucura și noi, creștinii de astăzi. Condiția însă este să îi descoperim pilda și exemplul pe care ni-l transmite: Iubitor de oameni, trădat de către cei pe care îi iubea și ucis pentru Cel pe care Îl mărturisea.

Compania Națională de Căi Ferate Române investește peste 600.000 de euro în construcția unei gări moderne într-un sat aparent fără importanță, din nordul Moldovei. În plus, linia ferată va fi electrificată. Țăranii cred că nouă gară le va schimba definitiv viața, scrie ADEVĂRUL.

Satul Leorda, din comuna cu același nume, se află la 15 kilometri de municipiul Botoșani și este o comunitate cu aproximativ 1000 de locuitori, de care puțini români au auzit. Cu toate acestea, în satul uitat de lume din nordul extrem al României, CFR va investi nu mai puțin de 600.000 de euro. Cu acești bani va fi construită una dintre cele mai moderne stații de tren din nordul Moldovei. În plus, linia de tren care trece prin Leorda va fi complet electrificată. Aparent, toate aceste investiții par ciudate având în vedere locația și populația deservită. În realitate, Leorda are o tradiție feroviară de peste un secol și există și rațiuni economice care ar putea transforma zona într-un adevărat hub al transporturilor agricole.

Gară de peste 600.000 de euro, la țară

Comuna Leorda, aflată la marginea drumului național care face legătura dintre Botoșani și vama de la Racovăț, are o rețea de cale ferată veche de mai bine de un secol. Tot atunci a fost construită și prima gară. După venirea comuniștilor la putere investițiile în clădirea gării de la Leorda au fost minime. Au fost amenajate peroane și mărit numărul de linii de cale ferată. În rest mai nimic. De peste trei decenii, clădirea gării a fost lăsată în paragină. În momentul de față, gara din Leorda este aproape imposibil de reabilitat din cauza structurii de rezistență prea șubrezite. Peroanele sunt într-o stare deplorabilă. Tocmai de aceea, CFR a decis să investească peste 600.000 de euro în demolarea actualei gări și construirea unei clădiri moderne. „Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” S.A. – Sucursala Regională C.F. Iași a lansat o licitație pentru reparații capitale la Stația CF Leorda, proiect ce include atât serviciile de proiectare, cât și execuția lucrărilor. Licitația va avea loc pe 28 aprilie 2025, iar valoarea estimată a contractului se ridică la 3,2 milioane de lei”, arată reprezentanții CFR.

În cadrul proiectului, noua clădire a gării Leorda va dispune de sală modernă de așteptare, grupuri sanitare dotate inclusiv cu facilități pentru tinerele mame, dar și pentru persoanele cu dizabilități, spații administrative adecvate, spații tehnice, un cabinet medical, dar și case moderne de bilete. În cadrul proiectului va fi amenajată și o parcare corespunzătoare, peroanele vor fi reabilitate, la fel și spațiile verzi. Va fi una dintre cele mai moderne gări rurale din România. Modernizarea va dura aproximativ șase ani. Totodată, așa cum arată CFR, calea ferată care trece prin Leorda va fi electrificată. În acest sens este scos la licitație studiul de fezabilitate.

Reînvierea unei tradiții feroviare vechi de un secol

Autoritățile locale spun că Leorda are o tradiție aparte în domeniul feroviar. În primul rând, este singurul nord feroviar din județul Botoșani și punctul de legătură dintre nordul Moldovei și implicit zonele de vamă și frontieră cu restul țării. Toate trenurile care pleacă din Botoșani către Timișoara, București, Cluj, Iași sau Suceava trec prin gara Leorda. Linia de cale ferată din satul botoșănean a fost construită la finele secolului al XIX lea, odată cu primele magistrale feroviare amenajate vreodată în România. Și asta fiindcă târgul Botoșaniului era una dintre cele mai dezoltate zone urbane din Moldova acelor vremuri. Pe această linie ferată, și implicit prin Leorda, ar fi plecat și poetul Mihai Eminescu în ultima sa călătorie către București. Gara din Leorda a fost amenajată la dorința moșierilor din zonă. Pe de o parte, trebuia să deservească protipendada locală, formată din boieri și moșieri din ținuturile Cerviceștiului și până la cele ale Dorohoiului, iar de cealaltă parte avea un scop economic precis.

În gara Leorda, moșierii încărcau cerealele cultivate în puternicul bazin agricol din zonă și le transportau cu ajutorul căii ferate până în porturile sudice, în vederea comercializării. Acest comerț intens s-a menținut până la începutul anilor ’30. Propriu-zis, odată cu această reabilitare are loc reînvierea zonei de tranzit feroviar Leorda. „Prin această investiție, Stația CF Leorda va deveni un punct de tranzit modern, confortabil și funcțional, atât pentru călători, cât și pentru personalul feroviar. Modernizarea va contribui la creșterea siguranței și a calității serviciilor oferite de C.F.R., aliniindu-se astfel la standardele europene în domeniul transportului feroviar”, precizează reprezentanți CFR. În plus, autoritățile locale speră ca noua gară să-și găsească și funcționalitatea economică de altădată. „Încă se produc cantități mari de cereale în această puternică zonă de câmpie. O rampă de încărcare ar fi ceva de dorit pentru fermierii din zonă”, spune Ștefan Dulgheru, primarul din Leorda.

„O gară nouă ne-ar face și pe noi oameni, ne-ar scoate în lume”
Investiția i-a uimit până și pe săteni. Nu se așteptau ca cineva să mai investească în vechea lor gară. „Noi i-am pus cruce, așa, în gândul nostru. Ne-am împăcat cu ideea”, spune Maricel, un sătean din cătunul Dolina. Vestea reabilitării i-a făcut însă pe localnici să viseze. În primul rând, mărturisesc că vor beneficia de transport mai ieftin, mai rapid și mai sigur. În al doilea rând, se gândesc că vor apărea și trenurile încărcate cu grâne care vor scoate zona din sărăcie. „Cred că este ceva necesar și oportun ca Leorda să aibă totuși o gară. Linia va fi electrificată, sperăm să ne învățăm să circulăm pe calea ferată. Este o deschidere extraordinară pentru comună. Oamenii vor putea face naveta mai ușor, mai ieftin. În felul acesta pot să se angajeze la oraș, în județele vecine. Asta înseamnă venituri. În plus, nu trebuie să uităm că suntem un mare producător de cereale, noi județul Botoșani, iar transportul feroviar ar putea reprezenta soluția. Un investitor din zonă intenționa să construiască o rampă de încărcare a cerealelor. Sperăm că acesta este momentul să ne relansăm economic”, spune edilul din Leorda.

Oamenii sunt fericiți fiindcă pot călători mai ușor. Sunt mulți elevi care merg la liceele din Dorohoi și Botoșani, dar și studenți care pleacă la Suceava și Iași. La aceștia se adaugă și navetiștii care muncesc la Botoșani sau în Suceava. „Fata mea face facultatea la Suceava. Trenul este extraordinar pentru că are reducere”, spune o săteancă din Leorda. Dan Tănase, un alt leordean, muncește în construcții la o firmă din Suceava. Spune că trenul l-ar ajuta să ajungă mai ieftin și mai sigur la muncă. „Îți scoți abonament și nu mai cheltui cu mașină, cu motorină, oboseală, risc pe drum. Stau în vagon, trenul mă duce. Mă aduce firma de la gară și asta este. Așteptăm cu nerăbdare. Sunt mulți care abia așteaptă să aibă transport să meargă la muncă. Le-ar schimba viața”, spune localnicul. Alții speră în relansarea economică a gării. „Vă dați seama să fie punct de încărcare cereale aici? Câți ar scăpa de sărăcie? Ar veni la încărcat, s-ar dezvolta fermierii, dau loc de muncă. Pâiniță la oameni”, adaugă un alt sătean.

Sursa: ADEVĂRUL