Cât de aproape de gardul vecinului poate fi plantat un copac și cine este proprietarul fructelor care cad dincolo de gard? Adesea, copacii și gardurile vii plantate la limita dintre proprietăți stârnesc dispute aprige între vecini.

Articolul 613 din noul Cod Civil, reglementează această situație: distanţa minimă pentru arborii plantați pe propria proprietate trebuie să fie de minim 2 metri de linia de hotar, explică alba24.ro.

Legea reglementează și ale cui sunt fructele care cad pe terenul vecinului.

Atenție însă, doar copacii care nu depășesc înălțimea de doi metri, plantațiile și gardurile vii se supun acestei reguli.

La alineatul 1 al articolului amintit se menționează că

• „în lipsa unor dispoziţii cuprinse în lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiului locului, arborii trebuie sădiţi la o distanţă de cel puţin 2 metri de linia de hotar, cu excepţia acelora mai mici de 2 metri, a plantaţiilor şi a gardurilor vii.”

Ce se întâmplă dacă nu se respectă distanța?

Legiuitorul a stabilit că, în caz de nerespectare a distanţei, proprietarul vecin este îndreptăţit să ceară scoaterea ori, după caz, tăierea, la înălţimea cuvenită, a arborilor, plantaţiilor ori a gardurilor vii, pe cheltuiala proprietarului fondului pe care acestea sunt ridicate, relatează Adevarul.

De asemenea, tot la articolul 613, alineatul 3, se stipulează că

• „proprietarul fondului peste care se întind rădăcinile sau ramurile arborilor aparţinând proprietarului vecin are dreptul de a le tăia, precum şi dreptul de a păstra fructele căzute în mod natural pe fondul său.”

Medicii dorohoieni au decis să apeleze la transportul aerian în cazul unei paciente care avea nevoie urgentă de ajutor medical de specialitate.

O femeie de 74 de ani se luptă pentru viață după ce a suferit un infarct. Doctorii au decis să o trimită cu elicopterul SMURD la o clinică din județul vecin pentru intervenții de specialitate.

Aeronava sanitară a aterizat pe Stadionul Municipal Dorohoi.

Procesul de îmbătrânire se accentuează în România. Mai puțin de jumătate dintre români sunt activi în câmpul muncii și produc pentru a susține întreg sistemul, informează alba24.ro. 

Este o tendință care se va accentua în anii care urmează, avertizează economiștii.

Dintr-un total de aproape 19 milioane de oameni, 10,8 sunt inactivi în câmpul muncii, 39,5% dintre ei sunt pensionari și beneficiari de ajutor social, iar 32%, elevi și studenți.

Cele mai recente cifre oferite de Institutul Național de Statistică ne arată că populația activă a țării noastre este de aproape 8,2 milioane de persoane.

Pompierii botoșăneni au fost la datorie 24 de ore din 24 pentru intervenția imediată la solicitările cetățenilor și gestionarea optimă a situațiilor de urgență, produse la nivel local.

În ultimele ore, aceștia au acționat pentru stingerea a două incendii și acordarea primului ajutor și transportul la spital a unui număr de zece de persoane care aveau probleme medicale.

La aceste evenimente se adaugă două activități de verificare a secției ATI de la Spitalul de Urgență Județean „Mavromati” Botoșani, două misiuni în sprijinul refugiaților din Ucraina și două misiuni de recunoaștere în teren.

▪ stingerea a două incendii

Pompierii botoșăneni au fost solicitați, ieri după-amiază, să intervină pentru stingerea a două incendii, la Flămânzi și Crasnaleuca.

Acestea au fost stinse înainte de a produce pagube materiale însemnate.

Evenimentul de la Crasnaleuca s-a produs ca urmare a utilizării unei sobe defecte, iar la Flâmânzi din cauza unui coș de fum necurățat de funingine.

Pentru evitarea unor incidente similare, ISU Botoșani vă reamintește câteva măsuri de prevenire:

– verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grunzi, astereală etc.);

– curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare;

– tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

– îngrășați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

– păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

– nu așezați materiale combustibile în spaţiile dintre sobă şi perete;

– nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;

– nu folosiţi alte materiale combustibile în afară de cele pentru care a fost destinată soba și evitaţi supraîncărcarea acesteia;

– nu puneți hainele la uscat, pe sobă;

– în timpul funcționării, nu lăsați ușa sobei deschisă;

– amplasaţi, în faţa sobelor cu lemne, o cutie metalică: aceasta va asigura protecţia faţă de căderea accidentală, direct pe podea, a lemnelor aprinse sau a jarului, care ar putea incendia materialele combustibile din apropiere;

– focul în sobe nu trebuie lăsat fără supraveghere sau în grija copiilor;

– stingeţi focul din sobă înainte de a părăsi locuinţa;

– nu adormiţi niciodată cu focul aprins în sobă;

– depozitați cenuşa şi jarul provenite de la sobe într-un loc special amenajat. Jăratecul nestins nu trebuie aruncat în apropierea casei, a adăposturilor animalelor, a magaziilor de lemne sau de furaje.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Nu uitați! Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.