Biroul Electoral Central a decis, în şedinţa de duminică seara, respingerea înregistrării mai multor candidaturi depuse în ultimele 48 de ore, între care şi pe cea de a doua depusă de Diana Iovanovici-Şoşoacă.

După ce Curtea Constituţională a admis, sâmbătă, cu majoritate de voturi, contestaţiile formulate de două persoane şi a anulat Decizia Biroului Electoral Central nr. 18/D din 3 octombrie 2024 privind înregistrarea candidaturii şi a semnului electoral ale Dianei Iovanovici-Şoşoacă la alegerile prezidenţiale, aceasta şi-a depus din nou candidatura, sâmbătă seara, la ora 23,50, în condiţiile în care termenul limită de depunere a candidaturilor urma să expire la ora 24,00.

Însă, duminică seara, Biroul Electoral Central a respins ca inadmisibilă înregistrarea candidaturii Dianei Iovanovici-Şoşoacă.

Tot în şedinţa de duminică seara, BEC a adoptat următoarele decizii:

* decizia privind respingerea înregistrării candidaturii Elenei Tufecciu la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024;

* decizia privind respingerea înregistrării candidaturii lui Gheorghe Ghelcea, candidat independent la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024;

* decizia privind respingerea înregistrării candidaturii independente a lui Ion Popa la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024;

* decizia privind respingerea înregistrării candidaturii Cristinei Tufănoiu la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024;

* decizia privind respingerea înregistrării candidaturii Oanei Creţu la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024;

Publicitate

* decizia privind respingerea înregistrării candidaturii independente a lui Ciprian Romeo Mega la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024;

* decizia privind respingerea înregistrării candidaturii independente a lui Petru Mîndru la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024;

* decizia privind respingerea înregistrării candidaturii lui Răzvan-Nicolae Constantinescu la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024;

* decizia privind respingerea înregistrării candidaturii Mariei Marcu la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024. AGERPRES

Sfinții mucenici Serghie și Vah au trăit în vremea împăratului Maximian (286-305). Chiar dacă erau tineri, împăratul le-a acordat funcții înalte în Școala Centiliilor: Serghie a fost „primicer” (al cărui nume este scris primul pe lista oficial recunoscută a conducătorilor, așadar persoană marcantă, prima înscrisă) și Vah „secundicer” (al doilea într-o castă). Școala Centiliilor, constituită pe vremea lui Dioclețian, a format diviziuni de elită ale armatei române, care îndeplineau ordinele împăratului însuși și funcționau de asemenea în calitate de corp de instruire a ofițerilor.

Mai târziu, aceste diviziuni de elită au fost transformate în gardă imperială și detașament de onoare. Serghie și Vah erau creștini în ascuns, căci împăratul era un persecutor al creștinilor. Au fost descoperiți lui Maximian că se închinau lui Hristos, motiv pentru care li s-a cerut să jertfească idolilor. Aceștia, refuzând să aducă jertfe zeilor, au fost lipsiți de însemnele demnității militare, îmbrăcați în haine femeiești și purtați prin cetate, în semn de batjocoră. Pentru că nu au lepădat credința în Hristos nici după această batjocorire, au fost duși în cetatea Varvalisa, spre a fi supuși chinurilor de împăratul Antioh.

În drum spre această cetate, li s-a descoperit îngerul și le-a vestit: „Pentru nevoința voastră veți lua cununile biruinței de la Domnul Iisus Hristos, Care va fi alături de voi în suferința voastră, dându-vă ajutorul Său până ce îl veți călca pe vrăjmașul diavol sub picioarele voastre“. În această cetate, Sfântul Vah și-a dat duhul în urma torturilor, iar Sfântul Serghie a fost decapitat.
Ocrotitorii Olteniei
Sfinții mari mucenici Serghie și Vah sunt ocrotitorii Olteniei. Capetele celor doi sfinți au fost aduse în țara noastră de Domnitorul Neagoe Basarab. Ele au fost depuse în Mănăstirea Curtea de Argeș, însă, prin hotărârea Sfântului Sinod, ele au fost aduse în catedrala mitropolitană „Sfântul Dumitru” din Craiova, pe 25 octombrie 1949, în vremea IPS Firmilian, mitropolitul Olteniei.

Vești bune pentru șoferii români: amenzile automate pentru lipsa rovinietei pe drumurile naționale ar putea deveni istorie, relatează alba24.ro.

Această propunere a primit deja aviz favorabil din partea Comisiei de Transport și Infrastructură și urmează să fie discutată în plen, scrie digi24.ro

24 de ore termen pentru plata rovinietei

Proiectul prevede introducerea unui sistem similar cu cel folosit pentru taxa de pod de la Fetești-Cernavodă, unde șoferii au la dispoziție un interval de timp pentru a achita taxa după trecerea podului.

Astfel, dacă vor intra pe un drum național fără rovinietă, șoferii vor avea 24 de ore pentru a plăti online sau la punctele autorizate.

În prezent, legislația impune achiziționarea rovinietei înainte de a circula pe drumurile naționale și pe autostrăzi.

Rovinieta poate fi cumpărată pentru diverse perioade de timp iar sumele pot varia în funcție de categoria vehiculului și de perioada pentru care este cumpărată.