Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) va vota joi asupra ridicării controalelor asupra persoanelor la frontierele interne cu România şi Bulgaria şi între acestea de la 1 ianuarie 2025, a confirmat marţi pentru AGERPRES un oficial al UE.
În prezent, pe ordinea de zi a Consiliului JAI datată 9 decembrie figurează punctul „Decizie a Consiliului de stabilire a datei pentru eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria şi România şi între acestea”, în baza articolului 4, alineatul 2, din Actul de aderare al Bulgariei şi României din 2005.
Totuşi, subiectul aderării la Schengen a României şi Bulgariei ar mai putea fi abordat şi în şedinţa de miercuri dimineaţă a COREPER (Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi) II, dar este puţin probabil să se mai schimbe ceva, având în vedere ultimele evoluţii.
Austria a anunţat luni seară că nu se va mai folosi de dreptul său de veto pentru a bloca aderarea cu drepturi depline a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, prin vocea ministrului său de interne Gerhard Karner.
”Putem trece la următorul pas la Consiliul (Justiţie şi Afaceri Interne al) UE”, a afirmat ministrul de interne austriac Gerhard Karner, citat într-un comunicat al ministerului său. „După ‘Schengen aerian’, ‘Schengen terestru’ este acum deschis pentru România şi Bulgaria”, a declarat Karner.
Singurul lucru asupra căruia planează o doză de incertitudine este prevederea privind menţinerea controalelor la frontierelor terestre dintre Ungaria şi România şi dintre România şi Bulgaria pentru o perioadă de cel puţin şase luni, prin aplicarea Art. 25a (4) şi (5) din Codul Frontierelor Schengen, pentru a atenua potenţiala schimbare a tiparelor migratorii ce ar putea surveni ca o consecinţă imediată a eliminării controalelor la frontierele terestre şi pentru a preveni orice ameninţare gravă la adresa ordinii publice sau a securităţii interne, cum se menţionează în Declaraţia comună a României, Bulgariei, Austriei şi Ungariei dată publicităţii la Budapesta, pe 22 noiembrie.
Publicitate
Întrebat despre acest lucru, oficialul UE cu care a discutat AGERPRES a declarat că „posibila introducere a controalelor la frontierele interne de către Bulgaria şi România este o decizie naţională”.
Cel mai probabil decizia privind aderarea cu frontierele terestre la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei va fi însoţită de o declaraţie comună a celor două ţări cu Austria, aşa cum s-a întâmplat şi cu decizia din 30 decembrie 2023 privind aderarea cu frontierele aeriene şi maritime şi care făcea referire la „continuarea eforturilor comune de a combate migraţia ilegală”.
De altfel, Karner a afirmat luni seară că votul Austriei împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen din decembrie 2022 şi insistenţa sa privind combaterea imigraţiei ilegale au dus la o scădere a numărului de migranţi interceptaţi în apropierea graniţei Austriei cu Ungaria, cea mai frecventă rută de intrare în ţară.
„Fără acest veto, această reducere masivă a trecerilor ilegale ale frontierei nu ar fi avut loc”, a spus el, menţionând 70.000 de interceptări anul trecut până în octombrie şi 4.000 în aceeaşi perioadă a acestui an.
România şi Bulgaria aplică deja integral normele Schengen de la 31 martie 2024, dată de la care controalele la frontierele aeriene şi maritime interne cu Bulgaria şi România au fost eliminate, în baza deciziei Consiliului din 30 decembrie 2023.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Trecerea în noul an este însoţită de urări, mesaje și felicitări de anul nou 2026, în toate colţurile lumii. Noaptea de Anul Nou este momentul în care fiecare dintre noi ne facem planuri pentru următoarea perioadă şi ne împărtăşim speranțele cu cei dragi, relatează alba24.ro.
La miezul nopții dintre ani, lumea vorbește aceeași limbă: speranța. Indiferent de fus orar, cultură sau continent, trecerea în 2026 este marcată de același gest simplu și universal – urarea de „An Nou Fericit” și ” La mulți ani!”. De la miliardele de mesaje trimise în Asia până la felicitările rostite în familie, în Europa sau America, începutul unui nou an unește planeta prin cuvinte rostite diferit, dar cu același sens.
Cele mai multe urări sunt transmise de populaţia din India care încă din anul 2023 a depășit-o pe cea chineză cu câteva milioane. „Un Nou An Fericit” vor spune şi peste 1,4 miliarde de indieni vorbitori de hindustani (variantă a limbilor indiene), la fel de mulţi fiind şi vorbitorii de limbă engleză.
Intrarea în 2026 va fi sărbătorită cum se cuvine, iar cuvintele cele mai des auzite, oriunde ai fi pe planetă vor fi acestea: „An Nou Fericit”. Iată cum sună în diverse limbi ale Pământului:
Cum se spune ”An Nou Fericit” în mai multe limbi
Albaneză – Nje vit i lumtur i ri!
Arabă – Antum Salimoun!
Armeană: Shnorhavor nor tari!
Afgană – Saale Nao Mubbarak!
Bielorusă: Z novym hodam!
Bosniacă – Sretan Bozic i sretna nova godina!
Bulgară – Chestita nova godina!
Cehă – Stastny novy rok!
Chineză – Gùng héi faat chōi!
Coreeană – Seh heh bok mani bat uh seyo! Saehae Bock Mani ba deu sei yo!
Croată – Sretna nova godina!
Daneză – Glædelig jul og godt nytår! Et godt nytar!
Ebraică – Shana tova!
Engleză – Happy new year!
Finlandeză – Onnellista uutta vuota!
Flamandă – Zalig Kerstfeest en Gelukkig Nieuwjaar!
Franceză – Bonne annee! Heureuse nouvelle annee!
Galeză – Blwyddyn Newydd Dda!
Germană – Ein frohes neues Jahr! Ein gutes neues Jahr! Prost Neujahr!
Germană (Elveţia): Es guets Nöis!
Greacă – Kali chronia!
Hindi (indiană) – Nav varsh ki subhkamna!
Irlandeză – Bliain nua fe mhaise dhuit!
Italiană – Felice Anno Nuovo! Cento di questi giorni! Possano tutti i tuoi desideri avverarsi in questo giorno. Auguri!
Islandeză – Farsaelt Komandi ar!
Japoneză – Akemashite omedeto gozaimasu!
Letonă – Laimigu Jauno gadu!
Maghiară – Boldog új évet!
Malteză – Sena gdida kuntenti!
Mongolă – Shine jiliin bayriin mend hurgeye!
Norvegiană – Godt Nyttår!
Olandeză – Gelukkig Nieuwjaar!
Poloneză – Szczęśliwego nowego roku!
Portugheză – Feliz ano novo!
Rusă – S novim godom!
Sârbă – Sreena nova godina!
Scoţiană – Co ‘ latha breith sona dhuidh!
Slovacă: Šťastný nový rok!
Slovenă: Srečno novo leto!
Somaleză – Iyo Sanad Cusub Oo Fiican!
Spaniolă – Feliz año nuevo!
Suedeză – Gott nytt år!
Thailandeză – Sawatdii pimaï! Sawadee Pee Mai!
Turcă – Yeni yiliniz kutlu olsun!
Ucraineană – Z novym rokom! Shchastlyvoho Novoho Roku!
Urdu – Naya Saal Mubbarak Ho!
Vietnameză – Chuc Mung Tan Nien!
Latină: Felix sit annus novus!
Tibetană: Tashi délek!
Taal (dialect olandez vorbit in Africa de Sud) – Gelukkige nuwe jaar!
Cum se scrie și se pronunță ”La mulți ani” în 40 de limbi
Limba engleză este, de altfel, una dintre cele mai utilizate pentru urările de Anul Nou, fiind limbă oficială sau secundară în zeci de state și principala limbă de comunicare internațională. „Happy New Year” este mesajul care circulă cel mai rapid pe rețelele sociale, în e-mailuri, SMS-uri și aplicații de mesagerie, mai ales în primele ore ale noului an.
Publicitate
În Europa, urările sunt strâns legate de tradițiile locale. În multe țări, mesajele de Anul Nou sunt însoțite de ritualuri specifice: focuri de artificii, mese festive, clopote, cântece sau obiceiuri populare care simbolizează norocul, belșugul și sănătatea. Chiar dacă forma diferă, sensul rămâne comun: speranța că anul care vine va fi mai bun decât cel care se încheie.
În epoca digitală, modul în care transmitem urările s-a schimbat radical. Dacă în trecut felicitările erau scrise de mână sau rostite față în față, astăzi miliarde de mesaje sunt trimise instantaneu, în câteva secunde, către orice colț al lumii. Cu toate acestea, valoarea simbolică a urării nu s-a pierdut: ea rămâne un gest de apropiere, de atenție și de legătură umană.
Indiferent de limbă sau de formulare, urarea de Anul Nou concentrează aceleași idei universale: sănătate, pace, împlinire și speranță. De aceea, chiar și traduse diferit, aceste cuvinte sunt recunoscute și înțelese peste tot pe glob. Iată mai jos cum se spune și cum se citește ”La mulți ani” în 40 de limbi:
Marți, polițiștii din cadrul Poliției Orașului Darabani împreună cu cei din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 7 Darabani au pus în executare trei mandate de percheziție domiciliară în localitatea Darabani, la persoane bănuite de comiterea infracțiunii de prepararea, producerea, experimentarea, deținerea, transmiterea sub orice formă, depozitarea, distrugerea, comercializarea, precum și folosirea de articole pirotehnice din categoriile F2, F3, F4, T1, T2, P1 și P2, efectuate fără drept.
Astfel, la domiciliul unui bărbat, de 52 de ani, au fost identificate peste 5.000 de articole pirotehnice, interzise la deținere, precum și aproximativ 430 de pachete de țigarete, de proveniență Republica Moldova.
Atât cantitatea de 110 kg de materiale pirotehnice cât și cele 430 de pachete de țigarete au fost ridicate de polițiști, în vederea continuării cercetărilor.
Publicitate
Polițiștii continuă cercetările într-un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de prepararea, producerea, experimentarea, deținerea, transmiterea sub orice formă, depozitarea, distrugerea, comercializarea, precum și folosirea de articole pirotehnice din categoriile F2, F3, F4, T1, T2, P1 și P2, efectuate fără drept.
Marți, polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Botoșani au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea accidentelor rutiere, precum și depistarea și sancționarea conducătorilor auto care nu respectă regimul legal de viteză, pe raza județului Botoșani.
În urma neregulilor constatate, au fost aplicate 14 sancțiuni contravenționale, 9 dintre acestea fiind aplicate pentru depășirea limitei legale de viteză.
Valoarea sancțiunilor contravenționale este de aproximativ 10.000 de lei.
Publicitate
De asemenea, au fost reținute 4 permise de conducere, dintre care 3 pentru nerespectarea regimului legal de viteză.
Polițiștii rutieri vor continua acțiunile pentru siguranța participanților la trafic, cu accent pe prevenirea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere. Recomandăm tuturor șoferilor să conducă prudent și să respecte limitele legale de viteză.