Connect with us

Eveniment

OFICIAL: Înscrieri clasa pregătitoare 2023. Când vor fi afișate circumscripțiile școlare și numărul de clase. Calendar

Publicat

Publicitate

Înscrieri clasa pregătitoare 2023: Potrivit calendarului oficial de înscrieri, inspectoratele școlare și unitățile de învățământ afișează, în 30 martie, circumscripțiile școlare și numărul de clase pregătitoare alocate, relatează alba24.ro.

Modelul de cerere-tip la înscrieri va fi disponibil din 3 aprilie. În 4 aprilie vor fi comunicate criteriile specifice de departajare.

În perioada 3-18 mai, părinții vor completa cererile-tip de înscriere a copiilor la școală.

Ordinul 3.704/17 februarie 2023 privind aprobarea calendarului înscririi în învățământul primar, anul școlar 2023-2024 a fost publicat în Monitorul Oficial, în 2 martie.

Situația din Alba

Peste 140 de clase vor fi disponibile pentru înscrierea la clasa pregătitoare, în anul școlar viitor, în județul Alba. În Alba Iulia, vor fi 30 de clase.

”În județul Alba avem propuse 148 de clase cu 2850 elevi la clasa pregătitoare. Din acestea, în municipiul Alba Iulia vor fi 30 de clase cu 690 de elevi”, a declarat, pentru Alba24, inspector școlar general IȘJ Alba, Cornel Sandu.

Publicitate

Potrivit acestuia, înscrierea nu se va face pe criterii de circumscripție la unitățile cu profil vocațional: Liceul Sportiv, Liceul de Artă, Seminarul Teologic. Acestea au criterii specifice de admitere.

Pentru restul unităților, înscrierea se face în mai multe etape. În primă fază, au prioritate elevii care au domiciliul în zona arondată școlii, apoi ceilalți, din alte zone.

CALENDAR înscriere clasa pregătitoare 2023

Pregătirea înscrierii în învățământul primar

30 martie 2023: Afișarea circumscripțiilor școlare și a planului de școlarizare propus, respectiv numărul de clase pregătitoare alocate, la fiecare unitate de învățământ, inclusiv pe site-ul acesteia, dacă există, și pe site-ul inspectoratului școlar.

Afișarea, la sediul fiecărei unități de învățământ și pe site-ul acesteia, dacă există, sau pe site-ul inspectoratului școlar, pentru unitățile de învățământ care nu au site propriu, a informațiilor care permit părinților să cunoască activitatea specifică clasei pregătitoare din cadrul unității, cum ar fi:

  • posibilitatea organizării procesului de învățământ în cadrul unei grădinițe aflate în structura școlii sau în consorțiu cu școala
  • posibilitatea organizării programului „Școala după școală”
  • fotografii ale spațiului în care se desfășoară activitatea la clasa pregătitoare.

3 aprilie 2023: Postarea pe site-ul centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională/Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE/CMBRAE) a modelului de cerere-tip (anexa nr. 2 la Metodologia de înscriere a copiilor în învăţământul primar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 3.445/2022) pentru evaluarea dezvoltării copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie  – 31 decembrie 2023 inclusiv şi care:

  • nu au frecventat grădiniţa
  • s-au întors din străinătate

Afişarea programului de evaluare a copiilor la avizierul şi pe site-ul CJRAE/CMBRAE.

Postarea pe site-ul inspectoratelor şcolare, respectiv al unităţilor de învăţământ cu nivel preşcolar/primar a modelului de cerere-tip pentru evaluarea dezvoltării copiilor care au frecventat grădiniţa şi care împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2023, inclusiv.

4 aprilie 2023: Anunțarea, prin afișare la sediul unității de învățământ/  pe site-ul acesteia, a criteriilor specifice de departajare elaborate de unitățile de învățământ, în urma consultării cadrelor didactice și a partenerilor sociali – sindicate, consiliu reprezentativ al părinților – după verificarea existenței unor elemente de discriminare de către  consilierul juridic al inspectoratului școlar și aprobate în consiliul de administrație al unității de învățământ.

Anunțarea, prin afișare la sediul unității de învățământ/ pe site-ul acesteia, a listei documentelor care să dovedească îndeplinirea criteriilor specifice de departajare și a procedurii privind constituirea formațiunilor de elevi.

5 – 26 aprilie 2023: Evaluarea dezvoltării copiilor care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2023 și eliberarea recomandării pentru înscrierea în învățământul primar

Pentru copiii care au frecventat grădinița:

  • înregistrarea cererilor transmise/depuse la unitățile de învățământ cu nivel preșcolar pentru obținerea recomandării de înscriere în clasa pregătitoare;
  • eliberarea/transmiterea către părinte de către unitatea de învățământ cu nivel preșcolar a recomandării de înscriere în clasa pregătitoare sau în grupa mare, după caz

Pentru copiii care NU au frecventat grădinița sau au revenit din străinătate:

  • înregistrarea de către CJRAE/CMBRAE a cererilor de evaluare, depuse/transmise de părinți  pentru copiii care îndeplinesc criteriile prevăzute la  art. 7 alin. (1) din Metodologia de înscriere a copiilor în învățământul primar, aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 3.445/2022)
  • planificarea de către CJRAE/CMBRAE a organizării evaluării; afișarea și comunicarea programării pentru participarea la evaluare
  • desfășurarea evaluării copiilor de către CJRAE/CMBRAE
  • eliberarea/transmiterea către părinte de către CJRAE/CMBRAE a recomandării de înscriere în clasa pregătitoare sau în grupa mare, după caz
  • soluționarea, de către Comisia județeană/ a municipiului București de înscriere a copiilor în învățământul primar, (Comisia județeană/a municipiului București), a  situațiilor excepționale care necesită amânarea înscrierii în învățământul primar.

27 aprilie 2023: Transmiterea proceselor-verbale care cuprind listele cu numele copiilor și rezultatele evaluării, respectiv recomandarea de înscriere în clasa pregătitoare sau în grupa mare, după caz, de la unitățile de învățământ preșcolar sau CJRAE/CMBRAE, către comisiile județene/Comisia Municipiului București.

2 mai 2023: Reconfigurarea, acolo unde se impune, de către inspectoratele școlare, a circumscripțiilor școlare, astfel încât să asigure optimizarea procesului de cuprindere a copiilor în clasa pregătitoare, în situația în care capacitatea unei unități de învățământ nu permite cuprinderea în clasa pregătitoare a tuturor copiilor din circumscripția școlară stabilită în anul școlar anterior, precum și în alte situații justificate, cum ar fi eliminarea segregării școlare, rezultată din segregarea pe criteriul mediului de rezidență.

Completarea și validarea cererilor-tip de înscriere în învățământul primar

3 – 18 mai 2023

  • Completarea cererilor-tip de înscriere de către părinți/ tutori legal instituiți/ reprezentanți legali, online sau la unitatea de învățământ la care solicită înscrierea copiilor;
  • Depunerea/transmiterea cererilor-tip de înscriere la unitatea de învățământ la care solicită înscrierea copiilor, inclusiv a recomandării de înscriere în clasa pregătitoare, după caz, respectiv a declarației pe proprie răspundere și a documentelor necesare în copie simplă
  • Validarea fișelor de înscriere generate de aplicația informatică.

Prima etapă de înscriere în învățământul primar

19 – 22 mai 2023: Procesarea de către Comisia națională de înscriere a copiilor în învățământul primar (Comisia națională) a cererilor-tip de înscriere, cu ajutorul aplicației informatice și repartizarea copiilor la școala de circumscripție.

Notă: Inspectoratele școlare pot decide extinderea activității didactice în situația unităților de învățământ care au un număr mare de solicitări de înscriere în clasa pregătitoare, în alte unități de învățământ care au spații disponibile.

23 – 29 mai 2023: Procesarea la nivelul unităților de învățământ, pe baza informațiilor din cererile-tip de înscriere și din documentele depuse/transmise de părinți/ tutori legal instituiți/reprezentanți legali, a cererilor prin care se solicită înscrierea la o altă unitate de învățământ decât la școala de circumscripție, pe locurile rămase libere. Admiterea sau respingerea cererilor acestora, la nivelul comisiei de înscriere din unitățile de învățământ, prin aplicarea criteriilor generale și specifice de departajare și validarea de către Consiliul de administrație al unității de învățământ a listei candidaților admiși în această fază.

Marcarea, în aplicația informatică, a cererilor – tip de înscriere pentru candidații admiși în această fază.

30 mai 2023: Procesarea  de către Comisia națională a cererilor-tip de înscriere, cu ajutorul aplicației informatice și repartizarea la școala de circumscripție a copiilor ai căror părinți/tutori legal instituiți/reprezentanți legali au solicitat înscrierea la o altă unitate de învățământ decât la școala de circumscripție, dar nu au fost admiși din lipsă de locuri și care au exprimat în această fază opțiunea pentru înscrierea în școala de circumscripție.

31 mai 2023: Afișarea în unitățile de învățământ și pe site-ul inspectoratului școlar a candidaților înmatriculați și a numărului de locuri rămase libere.

A doua etapă de înscriere în învățământul primar

5 iunie 2023: Comunicarea, prin afișare la unitățile de învățământ și pe site-ul inspectoratului, a procedurii specifice de repartizare a copiilor pe locurile disponibile,   elaborate de inspectoratul școlar;

Informarea Ministerului Educației de către Comisia județeană/a municipiului București, cu privire la procedura specifică de repartizare a copiilor pe locurile disponibile, în etapa a doua. Procedurile vor viza modalități de comunicare și transfer de documente on-line, după caz.

6 – 12 iunie 2023: Depunerea/transmiterea cererii-tip de înscriere la secretariatul unității de învățământ aflate pe prima poziție dintre cele trei opțiuni exprimate pentru etapa a doua, de către părinții copiilor care nu au fost cuprinși în nicio unitate de învățământ în etapa anterioară sau care nu au participat la prima etapă;

Validarea cererilor-tip de înscriere la unitatea de învățământ aflată pe prima poziție în opțiunile privind înscrierea copiilor.

13 – 14 iunie 2023: Procesarea la nivelul unităților de învățământ a cererilor-tip de înscriere depuse de părinți/tutori legal instituiți/reprezentanți legali, aplicând procedura specifică elaborată de inspectoratul școlar, pe baza criteriilor generale  și a celor specifice de departajare, în limita locurilor disponibile.

Completarea în aplicația informatică a datelor din cererile-tip de înscriere pentru candidații înscriși în această etapă.

15 iunie 2023: Afișarea la fiecare unitate de învățământ a listelor finale ale copiilor înscriși în clasa pregătitoare.

1 – 8 septembrie 2023: Centralizarea și soluționarea de către inspectoratul școlar a  cererilor părinților/ tutorilor legal instituiți/ reprezentanților legali ai copiilor care nu au fost încă înscriși la vreo unitate de învățământ.

Soluționarea de către inspectoratul școlar a oricărei alte situații referitoare la înscrierea în învățământul primar, având în vedere, cu prioritate, interesul superior al copilului.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

DOCUMENTAR: 35 de ani de la primul „Pod de flori” peste Prut (6 mai)

Publicat

Publicitate

La 6 mai 1990 a avut loc primul ‘Pod de flori’ peste râul Prut, în cadrul manifestărilor de deschidere a frontierelor cu Republica Sovietică Socialistă (RSS) Moldovenească. A fost o manifestare desfășurată pe malurile Prutului, ca simbol al frăției, dorinței de apropiere și istoriei comune a României și Republicii Moldova. De pe ambele maluri au fost lansate flori pe apa Prutului, ceea ce a dat numele manifestării respective. Peste un milion și două sute de mii de români s-au îmbrățișat, pe 6 mai 1990, de-a lungul celor 700 de km ai Prutului.

Sute de mii de oameni de toate vârstele și profesiile din România, cu deosebire din județele Botoșani, Iași, Vaslui și Galați, din numeroase localități din RSS Moldovenească și-au dat întâlnire, duminică, 6 mai 1990, într-un impresionant pelerinaj, organizat pe ambele maluri ale râului Prut, pe lungi distanțe la punctele de frontieră Miorcani-Pererîta; Stânca-Costești; Sculeni-Sculeni; Ungheni-Ungheni; Albița-Leușeni; Fălciu-Țiganca; Oancea-Cahul; Galați-Giurgiulești, potrivit unei relatări a Agerpres din 6 mai 1990. Acțiunea, intitulată ‘Podul de flori de la Prut’, a fost organizată de Liga culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni în colaborare cu Asociația culturală București-Chișinău și împreună cu Frontul Popular Moldova.

Cu acel prilej, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13.00 și 19.00, să treacă Prutul în RSS Moldovenească fără pașaport și viză, și de asemenea, cetățenilor din RSS Moldovenească să treacă fără viză specială în România. În acest sens, au fost create, de-a lungul frontierei de 700 km a Prutului, opt puncte de trecere, în locurile anterior menționate.

”La ora 12,00, ora oficială a Bucureștiului, devenită de duminică și ora oficială a Chișinăului, un sobor de preoți a oficiat, cu acest prilej, un Te Deum, după care clopotele tuturor bisericilor din stânga și din dreapta Prutului au răsunat, pentru prima dată, după decenii, împreună. Apoi, apele Prutului au primit din cea mai nordică așezare de pe harta României, de la Miorcani și de-a lungul întregului curs ofranda de flori, dăruită de cei prezenți într-un simbolic gest de ridicare a unei punți. Au fost lansate milioane de flori, care au format un adevărat pod plutitor multicolor, simbol al dorinței de pace, înțelegere și armonie între oameni, al deschiderii sufletești tot mai puternice, pe măsura libertății și democrației pe care cu toții le trăim. A urmat momentul trecerii pe partea stângă a Prutului, moment de vârf al acțiunii, întâlnirea între participanți, adevărată sărbătoare a cugetului și simțirii tuturor celor prezenți. S-au prezentat spectacole de muzică și jocuri populare, s-a toastat pentru rod bogat pe ogoare, pentru sănătatea oamenilor, pentru îndeplinirea idealurilor de fericire a fiecăruia”, transmitea Agerpres în ziua manifestării.


Duminică, 6 mai, un mare număr de gălățeni, cu brațele pline de flori, s-au îndreptat către stațiile anume stabilite pentru a se urca în autobuzele ce aveau să-i poarte către cele două puncte de graniță Galați-Giurgiulești și Oancea-Cahul pentru a participa la acțiunea ‘Podul de flori de la Prut’. Alții au călătorit către aceste puncte cu automobile personale, pe care le-au parcat pe mulți kilometri de-a lungul șoselei, scria, de asemenea, Agerpres, la 7 mai 1990. La ora 12,30, pe podul din punctul de frontieră Galați-Giurgiulești, locuitori de pe ambele maluri se îmbrățișează, iar apa Prutului este inundată de flori. Timp de mai multe ore, s-a cântat, s-a jucat, s-au schimbat impresii, manifestarea transformându-se într-o adevărată sărbătoare de suflet și simțire.

Publicitate

Într-un manifest semnat de mai mulți lideri de asociații politice și civice din Republica Moldova se arăta, conform https://www.basarabeni.ro: ‘Prutul a fost și va rămâne o apă care unește două maluri ale Moldovei. De când acest râu a despărțit frate de frate, sufletul înjumătățit al românului a tot umblat peste apa lui, ca Isus peste apele mării. Conștiința, credința, spiritul n-au avut hotare. Cei care au încercat să le hotărnicească s-au făcut de rușine în fața lui Dumnezeu și a lumii întregi. Noi, românii, suntem la noi acasă ‘de la Nistru pân’ la Tisa’, din vârful Carpaților până la mare. Și această casă o vrem de acum înainte cu toate ușile deschise, pentru a ne putea vedea la față cu frații de același sânge și pentru a ne întregi sufletele.’

În componența delegației oficiale a Republicii Moldova au participat la eveniment viceprim-ministrul de atunci Mihai Platon, președintele FPM, Ion Hadîrcă, Ministrul Culturii și Cultelor, Ion Ungureanu, precum și Vladimir Voronin, pe atunci ministru de Interne, ulterior președinte al Republicii Moldova timp de opt ani (din 4 aprilie 2001 până în 11 septembrie 2009).

Poetul Grigore Vieru a fost primul care a traversat atunci Prutul, pe o barcă de cauciuc. ‘Era o tensiune emoțională de nedescris. Oamenii se strigau pe nume unii pe alții și se regăseau după ani și ani. La un moment dat, de partea cealaltă a râului s-a aruncat un bărbat în apă și a început să vină spre basarabenii de dincoace. Ai mei din Pererâta stăteau încremeniți. Aveau mari emoții și nu îndrăzneau să facă nici o mișcare până s-a aruncat un pererâtean în apă. După el au pornit și ceilalți. S-au întâlnit toți la mijlocul Prutului și au încins acolo, în apă, o horă, lucru nemaivăzut și nemaiauzit nicăieri în altă parte a lumii. De aceea spun că par caraghioși astăzi cei care ironizează Podul de flori. Nu poate fi ironizată lacrima bucuriei’, avea să-și amintească poetul, într-un interviu realizat în luna mai 2008.

Tot la 6 mai 1990, o delegație de parlamentari din RSS Moldovenească, din care au făcut parte, între alții, Nicolae Costin, primarul orașului Chișinău, părintele Petru Buburuz, Vasile Nedelciu și Mihai Ghimpu, deputați ai poporului, au fost oaspeți ai municipiului Iași. Ei au vizitat Complexul cultural ‘Mihai Eminescu’ din Grădina Copou, Mitropolia Moldovei și Sucevei, Biserica Trei Ierarhi, Palatul Culturii, alte monumente istorice și de artă ieșene și au efectuat un tur al orașului.

Evenimentul de la 6 mai 1990 a fost reflectat și în artă, în filmul ‘Podul de flori‘ de Thomas Ciulei, o coproducție româno-germană între Europolis Film, Studioul de Creație Cinematografică a Ministerului Culturii și Ciulei Films Germania. Filmul a obținut în anul 2008 Marele Premiu pentru film documentar ‘Erinnerung und Zukunft’ (‘Amintire și Viitor’), precum și premiul ‘goEast’ în memoria lui Reinhard Kämpf la Festivalul de Film goEast din Germania, din aprilie 2008. Pelicula a câștigat în același an și Premiul Bibliotecilor, precum și o mențiune la ediția 2008 a Festivalului internațional de filme documentare Cinéma du Réel, desfășurat la Paris în perioada 7-18 martie 2008.

Al doilea ”Pod de Flori” s-a desfășurat la 16 iunie 1991. Atunci, conform datelor statistice ale Ministerului de Interne al Republicii Moldova, 240.000 de basarabeni au trecut Prutul în România, oaspeții fiind primiți în orașe precum Iași, Suceava, Galați. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Vacanță la mare cu buget redus: Prețurile din mai pe litoralul românesc. Unde și cu cât te poți caza în mai 2025

Publicat

Publicitate

„Litoralul pentru toți” 2025 a început: Cât costă o vacanță la mare în luna mai. Prețuri de extrasezon în stațiunile românești

Programul „Litoralul pentru toți” revine în forță în 2025, oferind românilor șansa de a se bucura de o vacanță la malul mării la prețuri mult reduse. Începând cu luna mai, hotelierii din mai multe stațiuni de pe litoral au pus la bătaie oferte avantajoase, cu tarife ce pornesc de la câteva sute de lei pentru un sejur complet.

Turiștii care vor să-și petreaca sejurul la mare în extrasezon, atunci cand stațiunile și plaja sunt mai puțin aglomerate, au acces la reduceri semnificative la tariful de cazare, potrivit litoralulromanesc.ro.

Aceste reduceri sunt pentru sejururile de 6 nopți.

Programul se derulează primăvara, în perioada 3 mai – 20 iunie, respectiv toamna între 1 septembrie și 15 octombrie.

Participă hoteluri de 2, 3 si 4 stele din stațiunile de pe litoralul românesc.

Publicitate

În primăvara anului 2025, sunt oferte de la 85 de lei cazare pe noapte la hotel de două stele, până la 475 de lei pe noapte, la hotel de trei stele. Unele oferte nu includ masa, însă altele au mic dejun inclus.

Sunt și variante de cazare la 101-134 de lei pe noapte, fără masă, de exemplu, în stațiunea Jupiter, la trei stele. În Costinești, prețurile variază de la 126 de lei pe noapte la 200 de lei pe noapte. În Neptun-Olimp, ofertele sunt de la 146 lei la 220 lei pe noapte.

Cei interesați au acces la cazare în stațiunile Mamaia, Eforie Sud, Eforie Nord, Saturn, Jupiter, Neptun-Olimp, Costinești, Mangalia.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Povestea candidatului aflat sub control judiciar, bănuit de luare de mită, votat de o majoritate covârșitoare

Publicat

Publicitate

Un candidat la o primărie de comună din județul Botoșani, plasat sub control judiciar de DNA, pentru luare de mită, a reușit să câștige alegerile locale. Scrutinul a fost organizat după ce primarul ales în vara anului trecut a decedat. Pe 4 mai, în mai multe administrații locale din țarǎ unde nu existau anumiți aleși locali s-au organizat alegeri locale, relatează ADEVĂRUL.

În comuna Coșula, județul Botoșani, pe 4 mai, au avut loc alegeri locale parțiale. Localnicii au fost chemați la urne pentru a-și alege primarul. Postul a rămas vacant după ce fostul primar, Mircia Acatrinei, a decedat la numai o lună după ce câștigase un nou mandat, la alegerile locale din vara lui 2024.

Viceprimarul bănuit de luare de mită

La alegerile de duminică, 4 mai 2025, cele mai multe voturi le-a obținut Neculai Șchiopul, candidatul PSD la primăria Coșula aflat în atenția DNA și sub control judiciar, bănuit de luare de mită.

Până la alegerile de pe 4 mai, Neculai Șchiopu a îndeplinit funcția de viceprimar al comunei Coșula. Tot el a asigurat și interimatul după decesul primarului Mircia Acatrinei. Pe 7 aprilie 2025, cu aproximativ o lună înaintea alegerilor locale, Neculai Șchiopu a fost săltat de DNA și dus la audieri la Suceava.

Procurorii anti-corupție îl bănuiesc de luare de mită. După audieri, a fost pusă în mișcare și acțiunea penală, iar viceprimarul de la Coșula a ajuns sub control judiciar. Conform unui comunicat al DNA, Neculai Șchiopu ar fi cerut de la un agent economic care avea un contract de lucrări publice în comuna Coșula materiale de construcție în valoare de peste 30.000 de lei, precizează ADEVĂRUL.

Publicitate

„În cauză s-a mai dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar, începând cu data de 07 aprilie 2025, pe o perioadă de 60 de zile, față de inculpatul Șchiopu Neculai viceprimar al comunei Coșula, județul Botoșani, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.(…) La data de 01 octombrie 2024, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu privind derularea unui contract de lucrări publice în comuna Coșula, județul Botoșani, inculpatul Șchiopu Neculai, în calitatea menționată, ar fi pretins de la inculpatul B.V.M., administrator de fapt al societății comerciale care executa contractul respectiv, remiterea, pentru altul, a unor materiale de contrucții în valoare de peste 30.000 lei”, se arată în comunicatul DNA din 7 aprilie 2025.

Din viceprimar anchetat de DNA, primar cu majoritate de voturi

Culmea, cu o zi înainte de fi ridicat și dus la audieri, viceprimarul Neculai Șchiopu și-a anunțat candidatura la Primăria Coșula, fiind susținut de PSD.

Adică, din interimar să devină primar cu acte-n regulă. Nici ancheta DNA, nici acuzațiile de luare de mită și nici controlul judiciar nu l-au oprit pe viceprimar în a-și depune candidatura și a-și face campanie în toată comuna. De altfel, nici nu există vreo opreliște legală pentru a candida sau pentru a exercita funcția de primar. Și asta în condițiile în care asupra viceprimarului încă planează prezumția de nevinovăție.

Problemele cu DNA nu i-au impresionat nici pe localnicii din Coșula. Neculai Șchiopu a câștigat alegerile cu o majoritate confortabilă. Mai precis, a obținut 712 voturi, adică 64.14% din preferințele electoratului. Prin votul dumneavoastră, mi-ați oferit onoarea de a deveni primarul comunei noastre dragi. Este o responsabilitate uriașă, pe care o voi purta cu demnitate, seriozitate și respect față de fiecare dintre dumneavoastră, le-a transmis alegătorilor, noul primar din Coșula.

Sursa: ADEVĂRUL

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul și Dreptul Iov, mult răbdătorul

Publicat

Publicitate

Iov a trăit in Avsitida, un teritoriu amplasat intre Arabia si Idumeea. Pe tatăl lui Iov îl chema Zaret, iar pe mama sa, Vosora. Iov este o persoana istorica extrem de importanta si nu o legenda sau un mit așa cum obișnuiau sa spună păgânii.

Existenta istorica a lui Iov este certificata de Iezechiel, care îl descrie ca fiind unul din cei mai mari drepți ai Vechiului Testament, pe aceeași treapta cu Daniel si Noe. Isus, fiul lui Sirah – Iov, de-a lungul vieții sale a ținut fără vreo abatere calea dreptății; Iov este un adevărat model de răbdare pentru credincioșii de pretutindeni. În scrierile bisericești. Sfântul si dreptul Iov este prezentat ca fiind un barbat cinstit, drept, cu teama de Dumnezeu si înstărit.

Pe când împlinise 70 de ani, Dumnezeu a îngăduit ca asupra lui sa cada cumplite ispite aduse de necurat. In nu mai mult de o zi Iov a rămas fără avere, dar si fara fii sau fiice, toți murind. Mai apoi, Iov cade victima unor boli cumplite, trupul sau devenind o rana imensa din cap si pana in picioare. Cu toate acestea, Iov niciodată nu a grăit rău împotriva bunul Dumnezeu ci a continuat cu răbdare sa îndure toate bolile pana la sfârșit.

Trebuie sa amintim si cuvintele acestuia: „Gol am ieșit din pântecele mamei mele si gol mă voi întoarce in pământ.” Dând dovada de putere rezistând la toate cele indurate, Marele si Bunul Dumnezeu il făcu sănătos, ii oferă bogații mai mari decât cele avute anterior. Mai mult, i-a durut alți șapte fii si trei fiice, la fel de mulți copii cați ii muriseră. Sfântul Iov a mai trăit inca 170 de ani dupa aceasta mare încercare, paradind pamantul acesta la vârsta de 248 de ani.

In toti anii pe care i-a mai petrecut pe pamant, dreptul Iov a dus slava Creatorului. Nu in ultimul rând, Iov este considerat de credincioșii de pretutindeni ca fiind pilda de răbdare in încercările care au fost îngăduite de Dumnezeu.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending