Connect with us

Actualitate

Obiceiurile de Anul Nou: Aduc noroc sau dau speranțe false? Psihologii ne arată cum putem avea un an prosper

Publicat

acum 2 ani

Publicitate

Conform psihologilor, există o mulţime de alte lucruri de care oamenii trebuie să ţină cont, în noaptea dintre ani, în afară de superstiţii. Trasarea unor obiective realiste pentru următoarele 12 luni şi îndeplinirea lor pe cât posibil ne-ar putea asigura un an lipsit de dezamăgiri, informează Adevărul.

„Să ne setăm obiective realiste pentru noul an”

,,Faptul că purtăm roșu în noaptea de Revelion, că mâncăm struguri sau alte lucruri de genul acesta nu schimbă cu nimic viitorul. Este important ca, la trecerea dintre ani, să fim împăcați cu noi înșine, să tragem linie și să vedem câte dintre obiectivele propuse au fost duse la bun sfârșit. Totodată, trebuie să ne setăm obiective realiste pentru noul an și să încercăm, pe cât posibil, să le îndeplinim. Nu este bine să ne lăsăm la voia întâmplării, în mâna norocului. Dacă ne bazăm pe superstiții, este posibil să avem parte de un an dezamăgitor“, a precizat pentru „Weekend Adevărul“ Andreea Coman, psiholog clinician.

Chiar dacă faptul că ţinem cont de superstiţii nu ne asigură reuşite în noul an, psihologii susţin că acestea pot juca un rol important în vieţile anumitor oameni, care pot căpăta încredere în momentul în care ştiu că au făcut tot ce a fost posibil din acest punct de vedere.

,,Cum am spus, un aliment consumat, un obiect vestimentar purtat nu au puterea de a schimba destinul, de a ne asigura faptul că vom avea un an plin de reuşite. Cu toate acestea, este bine ca persoanele care cred în aceste superstiţii să le urmeze în continuare. Nu este dăunător, iar acest lucru le poate oferi siguranţă, încredere că au făcut tot ce este posibil pentru a avea parte de un an mai bun“, a adăugat psihologul clinician.

,,Pentru sănătate mergem la medic, nu ne încredem în superstiţii”

Publicitate

O mulţime de obiceiuri sunt menite să ne asigure sănătate, bani şi reuşite pe toate planurile în noul an. Cu toate acestea, psihologii susţin că nu este sănătos să ne încredem în ele, mai ales când vine vorba despre sănătate.

,,Există metode prin care ne putem asigura că suntem sănătoşi, nu trebuie să ne încredem în superstiţii. Ne putem monitoriza starea de sănătate cu ajutorul analizelor, putem face sport, puteam avea grijă la alimentaţie. Există o mulţime de surse din care ne putem informa pentru a ne îmbunătăţi starea de sănătate. Deci, pentru sănătate mergem la medic, nu ne încredem în superstiţii. Deci, ascultăm sfatul unui medic, sfatul unui nutriţionist şi încercăm să facem sport“, a mai spus psihologul.

Haine noi de Anul Nou

Una dintre superstiţiile celebre, care se leagă de noaptea dintre ani, se referă la vestimentaţie. Se spune că hainele noi, dar şi cele de culoare roşie, dacă sunt purtate în noaptea dintre ani, aduc noroc în dragoste, dar şi pe plan financiar. Astfel, obiectele noi vor alunga necazurile şi dezamăgirile înfruntate în anul care tocmai s-a încheiat, aducând sănătate, fericire şi noroc.

Există o mulţime de superstiţii şi când vine vorba despre alimentaţie. Tradiţia spune că noul an trebuie să te găsească cu un pahar plin în mână, astfel, vei avea parte de belşug tot anul. Fie că este vorba despre şampanie sau suc, trebuie doar să bei paharul până la fund şi toate dorinţele se vor îndeplini. Tradiţia mai spune că în noaptea dintre ani trebuie să consumăm peşte – așa cum peștele înoată prin apă, vei înota și tu prin toate necazurile din anul următor, fără să te afecteze. Superstițioșii spun că trebuie să fie primul aliment pe care îl consumi în noul an. Totodată, unii consideră că cei care consumă carne de pui în noaptea dintre ani vor avea parte de ghinion în noul an.

Câte ţări, atâtea tradiţii

Nu doar românii ţin cont de anumite superstiţii în noaptea dintre ani. Conform tradiţiei, în Italia, Anul Nou este întâmpinat printr-un obicei special, care constă în a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Astfel, obiecte de mobilier și haine ajung în stradă.

Spaniolii sunt și ei destul de superstițioși. Un obicei de Revelion este să mănânci câte un bob de strugure la fiecare din cele 12 bătăi ale ceasului care vestesc trecerea în noul an, acestea fiind dorințe pentru fiecare lună a anului următor. Și portughezii fac la fel, numai că locul strugurilor este luat de smochine.

Grecii dedică ziua de Anul Nou Sfântului Vasile. Copiii își lasă încălțările lângă șemineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la Sfântul cel bun. Adulții mănâncă ceva tradițional, vassilopitta, o prăjitură în care este pusă o monedă din argint sau din aur. Cel care găsește monedă va avea noroc tot anul. În Scoția, Anul Nou este numit Hogmanay. În unele sate sunt aprinse suluri de smoală, care apoi sunt lăsate să se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars și celui nou îi este permis să vină.

Sursa: Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Doliu la Mănăstirea Râmeț: Stavrofora Ierusalima Ghibu, proinstareța mănăstirii, a încetat din viață

Publicat

acum 6 ore

sâmbătă, 15.11.2025

de

Publicitate

Stavrofora Ierusalima Ghibu, proinstareța Mănăstirii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” de la Râmeț, a încetat din viață.

Anunțul a fost făcut de Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia.

Ierusalima Ghibu a trecut la Domnul sâmbătă dimineața, 15 noiembrie. Avea 88 de ani.

Slujba înmormântării maicii Stavrofore Ierusalima Ghibu, stareță a străvechiului așezământ monahal de pe Valea Râmețului timp de 42 de ani, va avea loc luni, 17 noiembrie, la Mănăstirea Râmeț.

Stavrofora Ierusalima Ghibu

Stavrofora Ierusalima Ghibu s-a născut la data de 23 noiembrie 1936, în localitatea Pianu de Sus, judeţul Alba, din părinţii Vasile şi Maria Ghibu. A primit la botez numele Ioana.

Publicitate

A urmat şcoala primară, de patru ani, în comuna Pianu de Sus, continuând cu Gimnaziul Unic, de trei ani, din oraşul Sebeş. Apoi, a urmat cursurile Liceului Teoretic de fete, de patru ani, din Alba Iulia. Dintre cei opt copii ai familiei, mai este în viață doar monahia Anastasia (Ana) Ghibu, viețuitoare în Mănăstirea Râmeț de peste 69 de ani.

Profesor și duhovnic, Sfântul Dometie

La data de 3 iulie 1952, Stavrofora Ierusalima a plecat la Mănăstirea „Sfinții Împărați Constantin și Elena” de la Afteia, județul Alba, alături de mai multe surori de pe Valea Sebeșului. L-a urmat pe Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv, având dorința de a îmbrățișa viața monahală. Aici s-au nevoit până în octombrie 1952, plecând împreună cu Sfântul Cuvios Dometie la două mănăstiri din Eparhia Buzăului, Răteşti și Barbu, unde au fost închinoviate.

Ulterior, Stavrofora Ierusalima a fost primită în obștea Mănăstirii Rătești, loc în care a urmat cursurile Şcolii monahale, de trei ani, avându-l profesor, dar și duhovnic, pe Sfântul Cuvios Dometie. A avut mai multe ascultări în cadrul așezământului, unde a învăţat ţesutul covoarelor manuale în atelierele mănăstirii. A fost rânduită ca ajutoare de contabilă și a predat în cadrul Şcolii elementare din Mănăstirea Rătești atât maicilor, cât și surorilor.

La Mănăstirea Râmeț din 1956

În data de 21 iulie 1956, la îndemnul Sfântului Cuvios Dometie, Stavrofora Ierusalima Ghibu, împreună cu un grup de maici și surori, a plecat din Eparhia Buzăului, venind la Mănăstirea Râmeţ, județul Alba. Aici au rămas până la sfârșitul vieții lor.

La data de 2 iulie 1957, a fost tunsă în monahism de către Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv, primind la călugărie numele Ierusalima.

Activitatea la mănăstire

Din anul 1956 și până în anul 1972, a condus secţia de covoare din cadrul Mănăstirii Râmeț, ce aparţinea Cooperativei „Mureşul” din Alba Iulia și care, ulterior, a aparținut Cooperativei „Record” din Aiud. Din anul 1960, Mănăstirea Râmeț și-a încetat temporar activitatea, prin punerea în aplicare a Decretului 410/1959, moment la care personalul mănăstirii a fost nevoit să părăsească așezământul monahal de pe Valea Râmețului.

Începând cu luna iulie 1972, odată cu revenirea maicilor și a surorilor în Mănăstirea Râmeţ, Stavrofora Ierusalima Ghibu a construit, sub îndrumarea Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț şi cu ajutorul întregului sobor de maici, mai multe clădiri administrative. Cea mai mare și importantă lucrare a fost edificarea bisericii cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” între anii 1982 și 1992.

Stareță a mănăstirii

La data de 1 iulie 1972, a fost numită stareţă a Mănăstirii Râmeţ, conform Ordinului nr. 7451/1972, emis de către Arhiepiscopia Ortodoxă a Alba Iuliei și Sibiului, şi, de asemenea, ca urmare a Deciziei Departamentului Cultelor nr. 16 – 371/1972. În perioada anilor 1979-1983, a urmat cursurile Institutul Teologic Ortodox din Sibiu, susținând, cu prilejul absolvirii, lucrarea de licenţă intitulată „Monografia administrativă a Mănăstirii Râmeţ”.

La data de 14 mai 2014, după o lungă şi rodnică perioadă de împlinire a ascultării de stareţă a Mănăstirii Râmeţ (42 de ani), a predat această ascultare la vârsta de 78 de ani. S-a retras în liniștea chiliei, în rugcăciune.

În dimineața zilei de 15 noiembrie 2025, în urma unei îndelungate suferințe, Stavrofora Ierusalima Ghibu a fost chemată la cele veșnice, spre a locui în Împărăția lui Dumnezeu.

foto: basilica.ro / Răzvan Clipici

Citeste mai mult

Eveniment

Numărul maxim de elevi în clasele de liceu, din anul școlar 2026-2027. Reguli pregătite de Ministerul Educației

Publicat

acum 6 ore

sâmbătă, 15.11.2025

de

Publicitate

Ministerul Educației a pregătit proiectul de metodologie privind cifra de școlarizare în anul școlar 2026-2027. Potrivit documentului, clasele de a IX-a din liceele teoretice și tehnologice vor avea 28 de elevi.

În ceea ce privește clasele cu filieră vocațională profil sportiv, teologic, pedagogic, precum și învățământ liceal de artă, acestea vor avea 24 de elevi, notează edupedu.ro.

Numărul elevilor într-o clasă a crescut, în medie, cu doi elevi din anul școlar 2025-2026.

Potrivit metodologiei puse în consultare, în situații excepționale pot fi aprobate includerea în clase a încă patru elevi, cel mult. Decizia este la nivelul inspectoratelor școlare, fără avizul ministerului.

Reguli pentru formarea claselor de liceu în anul școlar 2026-2027

Numărul de elevi dintr-o clasă de liceu este stabilit luând în considerare traseele educaționale:

  • clasele IX/XI/anul I teoretic/ tehnologic (zi): 28 locuri
  • vocațional (sport/teologic/pedagogic/arte): 24 locuri
  • seral/frecvență redusă – 30 locuri
  • postliceal/maiștri – 32 locuri.

Clasele din învățământul liceal tehnologic dual: se constituie conform solicitărilor operatorilor economici și cu respectarea limitelor legale.

Publicitate

Fiecare liceu ce poate școlariza profil pedagogic trebuie să includă cel puțin o clasă a IX-a „Pedagogia educației timpurii”

La nivelul centrelor județene de resurse și asistență educațională/Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională se realizează un studiu privind orientarea școlară a elevilor din clasa a VIII-a.

Inspectoratele școlare stabilesc numărul de locuri, repartizat pe unități de învățământ, pentru:

  • candidații de etnie romă
  • candidații cu cerințe educaționale speciale;
  • tinerii de origine română din Republica Moldova, țări învecinate și diaspora.

Reguli pentru grădiniță, clase pregătitoare, gimnaziu

Se asigură cuprinderea întregii generații a copiilor în vârstă de 4 ani în grupa mijlocie.

Se asigură cuprinderea întregii generații a copiilor în vârstă de 5 ani în grupa mare.

  • grupa mică cuprinde, în medie, 9 copii, dar nu mai puțin de 7 și nu mai mult de 11
  • grupa mijlocie cuprinde, în medie, 14 copii, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 17
  • grupa mare cuprinde, în medie, 16 copii, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 22
  • educația timpurie, nivel preșcolar: grupa cuprinde, în medie, 17 preșcolari, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 22

Se asigură cuprinderea întregii generații a copiilor a copiilor în vârstă de 6 ani în clasa pregătitoare.

  • învățământul primar: clasa cuprinde, în medie, 18 elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 24

Se asigură cuprinderea întregii generații de absolvenți ai clasei a VIII-a în învățământul liceal, inclusiv în sistem dual, în vederea finalizării învățământului obligatoriu.

învățământul gimnazial: clasa cuprinde, în medie, 20 de elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 28.

Citeste mai mult

Eveniment

Zilele cu dezlegare în Postul Crăciunului 2025. Când se mănâncă pește, untdelemn și vin. Calendarul complet

Publicat

acum 6 ore

sâmbătă, 15.11.2025

de

Publicitate
Postul Naşterii Domnului 2025 a început vineri, 14 noiembrie, și se încheie miercuri, 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului. Este o perioadă de 40 de zile în care credincioșii se pregătesc pentru una dintre cele mai mari sărbători ale creștinătății, prin rugăciune, cumpătare și rânduială alimentară.

Postul Crăciunului este considerat un post mai „blând”, având numeroase zile cu dezlegare la pește, precum și dezlegări la untdelemn și vin, stabilite în calendarul ortodox 2025.

Postul Nașterii Domnului, cum se postește?

Ca fel de postire, Postul Nașterii Domnului este de asprime mijlocie (ca și cel al Sfinților Apostoli).

După rânduiala din pravile, în timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează lunea, miercurea și vinerea, până la Ceasul al IX-lea (orele 15.00-16.00) când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte fără untdelemn; marțea și joia se mănâncă legume fierte, drese cu untdelemn și se bea vin, iar sâmbăta și duminica se îngăduie și pește afară de perioada dintre 20 și 25 decembrie, când postul devine mai aspru, potrivit Agerpres.

Dacă lunea, marțea sau joia cade serbarea unui sfânt cu doxologie mare se dezleagă la pește, iar miercurea și vinerea în acest caz se dezleagă la untdelemn și vin, dar se mănâncă numai o dată pe zi.

Dacă se întâmplă miercuri și vineri praznicul unui sfânt cu priveghere (5, 6, 9, 12 și 13 decembrie), ori hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, pește și vin. Dezlegare la pește se dă, de asemenea, la praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), în orice zi ar cădea.

Ultima zi a Postului Nașterii Domnului este de post negru

Ultima zi a Postului Nașterii Domnului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: se ajunează până la Ceasul al IX-lea, când se obișnuiește să se mănânce, în unele părți, grâu fiert amestecat cu fructe și miere, în amintirea postului lui Daniel și al celor trei tineri în Babilon (Daniel 1, 5, 8-16). În alte părți se ajunează în această zi până la răsăritul Luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua care a vestit Nașterea Domnului.

Publicitate

Această ajunare amintește totodată de postul ținut odinioară de catehumenii care în seara acestei zile primeau Botezul creștin și apoi prima împărtășire, la Liturghia săvârșită atunci în acest scop (Liturghia Sfântului Vasile, care în prezent se săvârșește dimineața)

Rânduiala generală: când se dă pește în mod obișnuit

„Luni, miercuri şi vineri se posteşte mai aspru; marţea şi joia se mănâncă mâncare de post cu untdelemn şi vin; sâmbăta şi duminica se îngăduie şi peşte, afară de perioada 20–25 decembrie, când postul devine mai aspru,” conform Liturgicii generale
Așadar, toate sâmbetele și duminicile din 15 noiembrie până în 19 decembrie au dezlegare la pește, indiferent dacă sunt menționate separat sau nu.

Zilele cu dezlegare la pește marcate expres în calendarul ortodox 2025

Zile cu dezlegare la PEȘTE în timpul săptămânii (zile speciale)

  • 21 noiembrie – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
  • 25 noiembrie – Odovania praznicului Intrării în Biserică a Maicii Domnului (Sf. Ecaterina, Sf. Mercurie)
  • 2 decembrie – Sf. Cuv. Paisie și Cleopa de la Sihăstria
  • 4 decembrie – Sf. Mare Muceniță Varvara, Sf. Ioan Damaschin
  • 6 decembrie – Sf. Ierarh Nicolae (coincide cu zi de sâmbătă, oricum cu pește)
  • 7 decembrie – Sf. Filofteia (duminică)
  • 9 decembrie – Zămislirea Sfintei Fecioare Maria
  • 13 decembrie – Sf. Dosoftei, Sf. Eustratie și ceilalți mucenici (sâmbătă)
  • 18 decembrie – Sf. Cuvios Daniil Sihastrul

Aceste zile sunt marcate în mod clar în calendarul BOR și nu sunt interpretări sau deducții.

Zile cu pește prin regula generală (sâmbătă și duminică)

Conform rânduielii bisericești toate sâmbetele și duminicile din Post au dezlegare la pește, până la data de 19 decembrie.

Astfel, în Postul Crăciunului 2025, pește se mănâncă și în:

Noiembrie

  • 15 noiembrie (sâmbătă)
  • 16 noiembrie (duminică)
  • 22 noiembrie (sâmbătă)
  • 23 noiembrie (duminică)
  • 29 noiembrie (sâmbătă — menționată și ca zi specială)
  • 30 noiembrie (duminică – Sf. Apostol Andrei)

Decembrie

  • 6 decembrie (sâmbătă – și sărbătoare mare)
  • 7 decembrie (duminică – și zi specială)
  • 13 decembrie (sâmbătă – și zi specială)
  • 14 decembrie (duminică)

După 20 decembrie, postul devine mai aspru și nu mai există dezlegări la pește până la Crăciun.

Zile cu dezlegare la untdelemn și vin

Conform rânduielii generale:

  • Marți și joi, în tot postul – mâncare de post cu ulei și vin
  • Zilele mari care nu au pește – au cel puțin ungere cu ulei și vin, conform calendarului ortodox și tradiției locale
  • Regula este stabilă și nu variază de la an la an.

Calendar complet al dezlegărilor la pește în Postul Crăciunului 2025

Noiembrie

  • 15 noiembrie – pește
  • 16 noiembrie – pește
  • 21 noiembrie – pește (sărbătoare mare)
  • 22 noiembrie – pește
  • 23 noiembrie – pește
  • 25 noiembrie – pește (sărbătoare mare)
  • 29 noiembrie – pește
  • 30 noiembrie – pește (Sf. Andrei)

Decembrie

  • 2 decembrie – pește
  • 4 decembrie – pește
  • 6 decembrie – pește
  • 7 decembrie – pește
  • 9 decembrie – pește
  • 13 decembrie – pește
  • 14 decembrie – pește
  • 18 decembrie – pește

Nu se mai consumă pește înainte de Crăciun

În perioada 20–24 decembrie, conform rânduielii bisericești se ține post mai aspru.

Citeste mai mult

Eveniment

Ministrul Sănătății propune ca intervențiile stomatologice cu anestezie generală să fie făcute în spitalele publice de urgență

Publicat

acum 6 ore

sâmbătă, 15.11.2025

de

Publicitate

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, propune ca intervențiile stomatologice cu anestezie generală să fie făcute în ambulatoriile spitalelor publice, scrie alba24.ro.

Contextul inițiativei este dat de cazul unei fetițe de 2 ani care a murit, joi, la o clinică stomatologică din Capitală, în urma unei anestezii generale.

”Văzând reacțiile voastre din ultimele zile și ascultând oamenii din jurul meu – pacienți, medici, specialiști, prieteni – mi-a venit o idee. Și înainte de a merge mai departe, vreau să mă sfătuiesc cu voi.

Cum vi s-ar părea dacă am reglementa posibilitatea ca anumite intervenții stomatologice care necesită anestezie generală să se efectueze în spitalele publice de urgență – în ambulatoriul de specialitate mai exact?

Mă refer la intervenții stomatologice cu anestezie generală, realizate în condiții de siguranță, în cadrul unor cabinete de stomatologie înființate în ambulatoriile spitalelor publice.

Nu pretind că se poate peste noapte, dar cred că putem începe acest drum astfel încât, treptat, să oferim pacienților acces la proceduri sigure, moderne, în spitale pregătite pentru astfel de intervenții și mai ales pregătite dacă apare o complicație de urgență.

Publicitate

Și vorbesc despre un model care să fie decontat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în regim de ambulatoriu sau spitalizare de zi – exact cum se întâmplă deja cu multe alte servicii medicale din spitalele publice.

Eu cred că acest demers poate ajuta foarte mulți oameni”, a transmis, pe pagina sa de Facebook, ministrul Sănătății.

Cazul decesului fetiței de 2 ani

O fetiță de 2 ani a decedat la o clinică stomatologică privată din București, joi, în urma unei anestezii generale.

La fața locului au fost chemate echipaje medicale, care au efectuat manevre de resuscitare, însă în pofida eforturilor depuse, fetița a decedat.

A fost începută urmărirea penală in rem cu privire la infracțiunea de ucidere din culpă. Procurorii susțin că autopsia efectuată la INML indică faptul că pacienta avea patologie cronică preexistentă complexă.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat, vineri, că autorizațiile la acea clinică nu au fost emise corespunzător, existând spații care nu respectă normativul și legislația în vigoare cu privire la funcționarea unui cabinet în care se asigură anestezie intravenoasă.

Reprezentanții clinicii susțin însă că ”activitățile de sedare profundă, desfășurate de clinică în ultimii ani, s-au realizat în cadrul unei unități care a funcționat în baza autorizațiilor și avizelor necesare, eliberate de instituțiile competente”, potrivit Agerpres.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending