Începând cu ediția din 2026, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” marchează Ziua Națională a Lecturii într-un format nou, dedicat redescoperirii operei unui scriitor reprezentativ al literaturii române contemporane, prin lectură și dialog cultural.

Pentru ediția din acest an, organizată în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Botoșani, evenimentul se desfășoară sub genericul „Sfert de oră de lectură: Constantin Abăluță – Măștile poetice”, propunând elevilor și cadrelor didactice o incursiune în universul poetic al scriitorului Constantin Abăluță.

În acest context, Memorialul Ipotești pune la dispoziția participanților o selecție de texte din opera poetică a autorului, completată de materiale video realizate de Casa de pariuri literare, în cadrul proiectului „Poemul de la ora 21”. În aceste înregistrări, Constantin Abăluță își citește propria creație, oferind publicului o experiență autentică și directă de întâlnire cu poezia.

Lecturile vor avea loc în perioada 12–13 februarie 2026, în unități de învățământ din județ, iar evenimentul se va încheia cu proiecția filmului „Poate că asta e fericirea”, o producție a Casei de pariuri literare. Proiecția este programată vineri, 13 februarie 2026, de la ora 13:30, la Cinema Unirea din Botoșani, intrarea fiind liberă.

Cadrele didactice interesate să participe la această inițiativă cultural-educațională pot solicita materialele necesare de lectură printr-un mesaj trimis în perioada 2–10 februarie 2026, cu subiectul „Ziua Națională a Lecturii”, la adresa de e-mail: bnpmihaieminescu@gmail.com. Proiectul este coordonat de Mihaela Anițului, reprezentant al Memorialului Ipotești.

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare a prezentat joi, la finalul ședinței de Guvern, pachetul de relansare economică. Nazare a precizat că pachetul are o componentă de măsuri fiscale şi o componentă de reaşezare a schemelor de susţinere pentru companii. Ministrul a mai spus că se mută focusul de pe consum, pe investiţii, relatează alba24.ro.

Proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creștere a investițiilor productive și a competitivității, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, a fost publicat joi pe site-ul ministerului.

„În decembrie am instituit o cotă unică de 1% pentru micro-întreprinderi şi ea face parte din planul pe care îl prezentăm astăzi şi planul este comun, inclusiv măsurile din decembrie şi ce am prezentat astăzi. De asemenea, este activă din decembrie garantia de portofoliu unde, prin Banca de Investiţi şi Dezvoltare avem peste 6 miliarde de lei disponibili pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici. De asemenea, pentru marile companii, taxa pe cifra de afacere a fost căzută de la 1% la 0,5%, iar în acest an este 0,5% pentru a le permite acestora investiţii mai mari în 2026”, a menţionat Nazare.

Ministrul Finanţelor precizează că acest plan are o componentă fiscală de măsuri fiscale şi o componentă de reaşezare a schemelor de susţinere pentru companii.

”În fapt, ce facem? Mutăm focusul de pe consum, pe investiţii, prin acest plan. Mutăm focusul de pe număr de proiecte şi volum de finanţare, pe calitate. Mutăm focusul de la volume de proiecte la domenii strategice unde România are interese importante. Şi, bineînţeles, modernizăm instrumentele de susţinere a companiilor introducând noi concepte şi noi moduri de finanţare astfel încât România să-şi crească nivelul de competitivitate şi şansele de a atrage investiţii străine în România şi de a-şi dezvolta investiţii mari româneşti. Aceste lucruri sunt toate conţinute în planul pe care îl prezentăm astăzi”, a mai explicat ministrul Finanțelor.

Principalele măsuri propuse

Investiții strategice/Ajutorul de stat

Reglementarea cadrului legal pentru acordarea de către Ministerul Finanțelor a măsurilor de sprijin pentru realizarea de:

• investiții strategice în economie, cu respectarea legislației specifice în domeniul ajutorului de stat, în conformitate cu politicile europene și naționale.
• alte tipuri de investiții, respectiv:
  • investiții în clustere de competitivitate și în sectoarele de activitate în care se obțin produse cu deficit comercial din industria prelucrătoare;
  • investiții care asigură valorificarea resurselor minerale, în special a materiilor prime strategice și critice și pentru investiții în producția de produse
    finite bazate pe tehnologie ”zero net” și a componentelor specifice principale ale acestora;
  • investiții în sectoarele de activitate pentru cercetare, dezvoltare de tehnologii înalte;
  • investiții în sectoarele de activitate din industria de apărare pentru consolidarea capacităților industriale de promovare a capabilităților de apărare;
  • investiții care determină creșterea copetitivității și convergența regională;
  • investiții realizate de românii din diaspora.

Pensii private

Extinderea cadrului investițional aplicabil fondurilor de pensii administrate privat, prin ajustarea limitelor și condițiilor aferente investițiilor private de capital, în vederea unei diversificări prudente a portofoliilor și a unei utilizări mai eficiente a resurselor financiare administrate în interesul participanților.

Modificările propuse urmăresc implicarea controlată a unor entități cu rol instituțional, precum statul român și Banca de Investiții și Dezvoltare S.A., în structuri de investiții caracterizate prin mecanisme adecvate de guvernanță, transparență și control al riscurilor. Participarea acestora contribuie la creșterea gradului de siguranță al investițiilor, menținând principiile prudențiale aplicabile sistemului de pensii private și asigurând protecția intereselor participanților.

Modificarea propusă are ca obiect includerea Băncii de Investiții și Dezvoltare S.A. alături de statul român între entitățile a căror participare directă sau indirectă la fondurile de investiții private de capital permite investirea activelor fondurilor de pensii în această categorie de active.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Se propune ca veniturile din transferul mijloacelor fixe și a terenurilor să nu fie incluse în plafonul echivalent în lei a 100.000 euro, acesta fiind determinat pe baza veniturilor luate în calculul cifrei de afaceri, așa cum este definită de reglementările contabile aplicabile.

Concomitent se introduce o restricție de transfer de cel mult a unei imobilizări corporale din fiecare subgrupă mijloace fixe/teren, pe parcursul unui an fiscal.

Se propune permiterea revenirii la regimul de microîntreprindere de la începutul unui an calendaristic, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, indiferent de aplicările anterioare ale regimului.

În cazul microîntreprinderilor nou-înființate, condiția existenței unui salariat trebuie îndeplinită într-un termen de 30 de zile de la data înregistrării, termen care, în practică se dovedește insuficient pentru, de exemplu, persoane juridice aflate în stadiul de start-up. Se propune majorarea termenului de angajare inițială de la 30 de zile la 90 de zile pentru întreprinderile nou-înființate.

În situația în care microîntreprinderea are un singur salariat și contractul de muncă aferent încetează se menține termenul de 30 de zile pentru angajarea unei noi persoane și se propune ca în cazul în care acestă condiție nu este îndeplinită ieșirea din regimul microîntreprinderilor să se aplice începând cu trimestrul următor celui în care a încetat raportul de muncă.

Se propune introducerea unei excepții de la regula generală de suspendare a contractului de muncă, prevăzută la art. 48 alin. (3^1) din Codul fiscal, pentru situațiile în care salariatul se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, în analiza îndeplinirii condiției legate de existența a cel puţin unui salariat.

Se propune excluderea din baza impozabilă, pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, a veniturilor reprezentând bonificația acordată de către organul fiscal.

Bonificație fiscală din impozitul pe profit anual/ impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Acordarea unei bonificației de 3% din impozitul pe profit anual și din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor și pentru anul fiscal 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, după caz.

În cazul grupului fiscal, bonificația se aplică la impozitul pe profit anual declarat de persoana juridică responsabilă. Bonificația se acordă din oficiu de către organul fiscal central, prin emiterea unei decizii și în situația respectării condițiilor prevăzute de actul normativ.

Bonificație fiscală din impozitul pe venitul anual al persoanelor fizice

În vederea îmbunătățirii conformării voluntare a contribuabililor persoane fizice, precum și pentru stimularea plăţii obligaţiilor fiscale, se impune încurajarea contribuabililor persoane fizice de a achita sumele datorate și de a depune declarația unică, prin acordarea unei bonificații la plata impozitului pe venit datorat pentru veniturile anului 2025, pentru care există obligaţia depunerii declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoane fizice.

Astfel, se propune, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, reglementarea unui mecanism de acordare a unei bonificații de 3% din impozitul pe venit datorat pentru veniturile realizate în anul 2025, pentru care există obligaţia depunerii declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoane fizice.

Bonificația se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

a) impozitul pe venit, contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate datorate pentru veniturile realizate în anul 2025, inclusiv contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de către persoanele fizice care au optat în anul 2025 pentru plata acesteia, se sting prin plată și/sau compensare, integral până la data 15 aprilie 2026 inclusiv. Acordarea bonificației nu este condiționată de obligația plății contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care au optat în anul 2025 pentru plata acesteia pentru persoanele aflate în întreţinere;

b) declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice se depune până la 15 aprilie 2026 inclusiv.

Elevii de clasa a VIII-a vor avea ore doar dimineața: Senatul a adoptat tacit un proiect de lege în acest sens. Asta în condițiile în care multe școli sunt în criză acută de spații, astfel încât elevii învață în două serii, scrie alba24.ro. 

La articolul 24 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(3) Învăţământul gimnazial pentru clasa a VIII-a se organizează şi funcţionează cu program de dimineaţă”, prevede proiectul.

Astfel, documentul elimină sintagma, „începând cu anul 2030”, din legea în vigoare.

Această măsură are caracter de urgență, întrucât actualele condiții de organizare a orarului școlar generează discriminări, afectează sănătatea elevilor și reduc șansele reale la performanță academică, se arată în expunerea de motive, potrivit rador.ro.

Elevii de clasa a VIII-a vor avea ore doar dimineața: expunere de motive

„Această măsură se impune cu caracter de urgenţă, întrucât actualele condiţii de organizare a orarului şcolar generează discriminări, afectează sănătatea elevilor şi reduc şansele reale la perfomanţă academică.

În prezent, numeroşi elevi din România, inclusiv cei din clasele terminale, sunt obligaţi să înveţe în schimbul doi sau chiar în schimbul trei, ceea ce înseamnă ore de curs desfăşurate după-amiaza sau seara, uneori până la ora 20:00.

Această situaţie contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţia României, care consacră principiul egalităţii în faţa legii, precum şi ale art. 32 alin. (1) şi (2), care garantează dreptul la învăţătură în condiţii egale pentru toţi copiii”, se arată în expunerea de motive.

Inițiatorii proiectului au mai precizat că elevii care învaţă după-amiaza sau seara sunt expuşi unui nivel ridicat de stres, oboseală şi tulburări de somn, ceea ce afectează dezvoltarea lor armonioasă.

În plus, mai precizează ei, creierul are un randament maxim dimineața.

Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani invită comunitatea locală și iubitorii de cultură la un eveniment cu totul special: Balul Venețian la Teatru, un eveniment caritabil de inspirație venețiană, dedicat susținerii modernizării dotărilor tehnice ale Sălii Studio.

Pe 24 februarie, eleganța și generozitatea se întâlnesc într-o seară în care teatrul devine spațiul dialogului dintre artă, emoție și solidaritate. Într-o premieră absolută pentru oraș, Gianina Parascanu (Grupul de Distribuție Eta), alături de regizoarea Ella Nistor și Alice Sinescu, propun comunității botoșănene un eveniment care îmbină rafinamentul artistic cu spiritul solidarității. Evenimentul propune o incursiune în atmosfera rafinată a Veneției secolului al XVIII-lea, unde masca, muzica și spectacolul se transformă într-un manifest pentru cultură.

Balul Venețian la Teatru este mai mult decât o gală – este un gest de sprijin concret pentru viitorul creației artistice locale. Fondurile obținute în cadrul evenimentului vor fi direcționate către modernizarea echipamentelor tehnice ale Sălii Studio (lumini, sunet și infrastructură scenică), un spațiu esențial pentru producțiile contemporane, experimentele artistice și întâlnirea autentică dintre actori și public.

Programul serii este conceput ca o experiență completă:

 Spectacol de teatru

 After drinks și momente-surpriză

Pentru biletele premium:

 Momente muzicale live, de la operă la jazz, cu participarea artiștilor Sorina Rotaru, Angelica Solomon și Ciprian Oloi

 Dineu festiv all inclusive în Sala de Marmură (pentru biletele premium)

 Mască venețiană inclusă, simbol al misterului și al eleganței

Prin participarea la Balul Venețian la Teatru, fiecare invitat contribuie direct la susținerea unui spațiu cultural viu, unde ideile prind contur și emoția scenică ajunge nealterată la spectatori. Cultura nu este un lux, ci o nevoie – iar teatrul rămâne unul dintre cele mai puternice locuri de întâlnire ale comunității.

Teatrul „Mihai Eminescu” mulțumește tuturor partenerilor și susținătorilor acestui demers și invită publicul să fie parte dintr-o seară memorabilă, în care generozitatea devine o formă de artă.