Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie este numit îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.
Personificare a Soarelui, Anul este numit An Vechi înainte de miezul nopţii de Revelion şi An Nou după miezul nopţii.
Divinitatea Anului se naşte, creşte, îmbătrâneşte şi moare împreună cu timpul calendaristic pentru a renaşte după 365 de zile, respectiv 366 de zile în anii bisecţi.
Sfinții din Calendarul popular
Sfinţii Calendarului popular, metamorfoze ale Anului, sunt mai tineri sau mai bătrâni, după şansa avută de aceştia la împărţirea sărbătorilor:
Sânvăsâi, celebrat în prima zi a Anului, este un tânăr chefliu care stă călare pe butoi, iubeşte şi petrece;
Dragobete (24 februarie), fiul Dochiei, reprezintă zeul dragostei pe plaiurile carpatice;
Sângiorzul (23 aprilie),
Sântoaderul sunt tineri călări pe cai;
Sântilie (20 iulie)
Sâmedru (26 octombrie) sunt maturi.
După ei urmează generaţia sfinţilor-moşi: Moş Andrei (30 noiembrie), Moş Nicolae (6 decembrie), Moş Ajun (24 decembrie) şi Moş Crăciun (25 decembrie).
Întoarcerea simbolică a timpului în această noapte este asimilată cu moartea divinităţii adorate, iar reluarea numărării zilelor, cu renaşterea acesteia, se arată în volumul ”Cartea de Crăciun” de Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997.
Publicitate
În satele româneşti, cete de flăcăi se pregătesc pentru ”urat”, respectând datinile şi obiceiurile din timpul sărbătorilor de iarnă. În ajunul Noului An, pe înserat, îşi fac apariţia ”mascaţii”.
În satele bucovinene se obişnuieşte ca mascaţii să umble în ceată, care reuneşte personaje mascate: ursul, capra, căiuţii, cerbii, urâţii, frumoşii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc.
După lăsarea serii, ceata cea mare se fărâmiţează, iar grupurile rezultate încep să meargă din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou îşi intră în drepturi.
Umblatul cu Capra ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou
Măştile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, capră sau ţurcă în Moldova şi Ardeal, boriţă (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra este denumită ”brezaia” (din cauza înfăţişării pestriţe a măştii), şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.
Capra se alcătuieşte dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se înveleşte cu hârtie roşie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată şi încreţită, sau se lipeşte o piele subţire cu păr pe ea.
Obiceiul umblatului cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii.
Masca este condusă de un ”Ursar”, însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul ”puiului de urs”).
În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, şi ajutată de un ciomag, masca mormăie şi imită paşii legănaţi şi sacadaţi ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificaţia este purificarea şi fertilizarea solului în noul an.
De Anul Nou, un loc aparte îl ocupă colindatul şi cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belşug, bucurie etc., primesc în dar colaci, vin, cârnaţi şi uneori bani.
Strigatul peste sat este ceremonialul nocturn al cetelor de feciori pentru judecarea publică a celor care au încălcat regulile comunităţii. Cocoţaţi pe dealuri, movile, copaci sau acoperişuri, ei ”biciuiesc” prin versuri fetele bătrâne, flăcăii tomnatici, femeile care fac farmece şi descântece, leneşii, hoţii sau beţivii.
Acest dialog este aşteptat de întreaga comunitate, încheindu-se cu formula ”Cele rele să se spele, cele bune să se adune!”. Pentru curăţarea relelor şi alungarea spiritelor rele, obiceiul este însoţit de aprinderea focurilor, precizează cartea amintită.
În prima zi a noului an, de Sfântul Vasile, se crede că cerurile se deschid, că rugăciunile sunt ascultate şi că animalele vorbesc cu glas omenesc.
Obiceiuri de Anul Nou: Plugușorul și Sorcova
Tot atunci se merge cu Pluguşorul şi cu Sorcova, obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii. Se spune că aceia care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri şi sărăcie în anul ce vine.
În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi şi de bărbaţi de curând însuraţi merg cu Plugul.
Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, Pluguşorul a ajuns o urare obişnuită de recolte bogate în anul care abia începe.
Textul este în excelenţă o naraţie privind muncile agricole, recurgând la elemente fabuloase. Începe cu aratul, fiind urmat de semănat, îngrijirea plantelor, recoltat şi adusul boabelor în hambare.
Pluguşorul este întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, Pluguşorul este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.
Semănatul este un obicei agrar, structurat după modelul colindelor şi practicat de copii în dimineaţa zilei de Anul Nou, după încheierea Pluguşorului.
Colindătorii purtând traiste de gât încărcate cu seminţe de grâu, secară, orz, ovăz, mai rar cu porumb, intră în case, aruncă boabe cu mâna, imitând semănatul pe ogor, şi urează gazdelor sănătate şi roade bogate.
Ei sunt răsplătiţi cu mere, colaci sau bani. După plecarea lor, gospodinele adună seminţele şi le duc în grajdul vitelor, pentru a fi sănătoase peste an.
Sorcova – bucuria copiilor
Un alt obicei de Anul Nou, umblatul cu Sorcova reprezintă bucuria copiilor, care poartă o crenguţă înmugurită de copac sau o sorcovă confecţionată dintr-un băţ în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată.
Numele de sorcovă vine de la cuvântul bulgar ”surov” (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore.
Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe celui vizat.
Textul urării, care aminteşte de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mişcării sorcovei. (AGERPRES)
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Programul Rabla va începe imediat după adoptarea pachetului doi de măsuri fiscale, a anunțat joi ministrul Mediului, Diana Buzoianu. Bugetul alocat pentru persoanele fizice este de 200 de milioane de lei.
„Imediat ce va fi adoptat pachetul 2 de măsuri, vom putea să emitem Ordinul de ministru care stabilește valoarea voucherelor noi. După cele 10 zile de transparență, conform legii, programul poate fi lansat”, a explicat Diana Buzoianu, după ședința de Guvern.
Ministrul a precizat că platforma tehnică, criteriile de selecție și procesul de evaluare rămân neschimbate, astfel încât nu vor exista întârzieri din punct de vedere procedural.
Inspectoratul de Poliție atrage atenția cetățenilor să fie vigilenți în fața tentativelor de fraudă informatică, care s-au diversificat considerabil în ultima perioadă. Infractorii folosesc metode tot mai ingenioase pentru a obține date personale, informații bancare sau sume de bani sub pretexte false, prin mesaje, e-mailuri, apeluri telefonice sau site-uri clonă, scrie alba24.ro.
Subcomisarul Aurelian Bărbat, șeful Biroului pentru Combaterea Infracțiunilor contra Patrimonului și Grupări Infracționale din cadrul IPJ Alba, a vorbit despre mai multe tipuri de metode pe care le folosesc infractorii.
”Se observă o creștere consistentă a valorii prejudiciilor suferite de către victime. Acest aspect se datorează în mod special perfecționării și utilizării de către infractori a unor moduri de operare mult mai elaborate, care au la bază inducerea în eroare a victimelor inclusiv că sunt contactați de reprezentanții unor institutii” a spus Aurelian Bărbat.
El a vorbit despre trei metode: creditul, dividentele și investițiile. Toate aceste metode sunt ilegale și pot constitui infracțiuni precum înșelăciunea, falsul în înscrisuri, spălarea banilor sau constituirea unui grup infracțional organizat, în funcție de legislația aplicabilă.
Precizările IPJ Alba. Modurile de operare:
1. Investițiile – victima intră în contact cu autorii prin accesarea unor reclame plasate de aceștia în mediul on line, prin care li se promit câștiguri mari bazate pe investiții minime.
Pentru aceasta, persoanele sunt fie induse în eroare să efectueze plăți din conturile proprii, fie li se cere să ofere controlul asupra telefoanelor mobile sau a altor dispozitive, prin instalarea unor programe dedicate, astfel încât autorii să aibă acces la aplicațiile bancare și să efectueze chiar ei aceste transferuri.
Publicitate
Aceștia vor încerca în permanență să țină victima într-o stare de eroare pentru a putea obține cât mai mulți bani.
În cazul în care persoana realizează că a fost înșelată, o vor contacta sub o altă identitate, sub pretextul că o vor ajuta să recupereze suma de bani.
Astfel îi vor cere să accepte anumite tranzacții în conturile proprii, apoi să ridice sumele de bani și să le schimbe în cryptomonede, oferindu-i victimei o mică sumă de bani ca și recompensă, făcând-o astfel complice la fapta lor.
2. Creditul – victima este contactată de persoane care se prezintă ca fiind reprezentanți ai unor instituții bancare sau ai poliției și este convinsă că pe numele său a fost obținut un credit bancar bazat pe documente falsificate.
Apoi aceștia sunt convinși să transfere toți banii pe care îi dețin într-un cont de cryptomonede pus la dispoziție de către autori.
Mai mult sunt îndemnați să acceseze și un credit bancar a cărui valoare să o transfere în același cont despre care autori spun că este un cont securizat.
3. Dividendele – la fel ca și în cazul modului de operare creditul, victima este abordată de presupuși reprezentanți ai unor instituții financiare (ex: Bursa de Valori București) și sub pretextul că trebuie să încaseze dividendele unor acțiuni achiziționate în anii 90 și că vor fi sprijiniți de către aceștia în întreg procesul, îi conving să își instaleze programe dedicate pe dispozitive.
Astfel autorii au acces la aplicațiile bancare și efectuează tranzacții fără autorizarea titularului.
Semnale de alarmă:
– Autorii insistă ca întreaga comunicare să se efectueze prin anumite aplicații de telefonie,
– Țin în permanență legătura cu victima, prin apeluri telefonice, asigurându-se astfel că aceasta nu poate contacta o altă persoană de încredere;
– Cer instalarea unor programe/aplicații prin intermediul cărora să obțină accesul la dispozitivele victimei,
– Induc o stare de alertă, făcând victima să creadă că totul trebuie rezolvat cât mai repede și astfel dictându-i acțiunile următoare;
– Promit câștiguri foarte mari raportat la suma investită;
Recomandări:
– Nu oferiți acces la telefonul mobil sau alte dispozitive,
– Nu dați curs solicitărilor și promisiunilor unor persoane pe care le-ați cunoscut doar prin intermediul telefonului/rețelelor de socializare,
– Nu accesați link-uri necunoscute,
– Nu oferiți datele cardului bancar, parole sau coduri de acces,
– Folosiți mijloace de securitate suplimentare, cum ar fi autentificarea in 2 pași,
– Dacă ați fost victimă sau ceva vi se pare suspect, contactați de îndată organele de poliție.
Meteorologii au actualizat prognoza și au emis o noua atenționare nowcasting cod galben de instabilitate atmosferică pentru alte trei comune din județul Botoșani astăzi, între orele 18:30 – 19:30.
Localitățile vizate sunt: Vârfu Câmpului, Cândești și Văculești
Sunt prognozate intensificări ale vântului (50…70 km/h), averse torențiale care vor acumula 15…25 l/mp, grindină (sub 2 cm), descărcări electrice.
Evoluţia fenomenelor meteorologice prognozate este permanent monitorizată prin Centrul Operaţional al ISU Botoșani.
Echipajele de pompieri de la toate subunitățile din județ sunt pregătite să intervină, în cel mai scurt timp, în sprijinul cetățenilor.
Pentru a preveni situațiile de urgență, recomandăm cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:
Publicitate
– fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;
– nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt;
– parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;
– îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;
– nu atingeți firele căzute la pământ;
– curățați șanțurile și rigolele de scurgere, pentru a permite evacuarea apelor pluviale;
– nu aruncați gunoaiele menajere sau resturile vegetale în albiile apelor curgătoare sau în șanțurile / canalele de colectare a apei.
Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.
Programul Casa Verde Fotovoltaice ar putea fi finanțat din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a declarat joi ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
Potrivit acesteia, un proiect din cadrul PNRR, gestionat de Ministerul Fondurilor Europene, respectiv RePower EU, care are exact același obiect.
„Acesta este ceea ce s-a creat în coaliție, iar pe partea de Casa Verde, noi astăzi suntem în analiză pentru toate programele de la AFM, urmează ca în pachet 2 de măsuri să fie toate introduce cu toate concluziile pentru fiecare dintre programe, dar în special la Casa Verde trebuie să fie analizat foarte atent, pentru că noi avem anul acesta un proiect din PNRR gestionat de Ministerul Fondurilor Europene, RePower EU, care are exact același obiect, exact partea de fotovoltaice, și nu suntem într-un an în care să putem să lansăm două proiecte în valoare de câteva miliarde de lei sau euro, gestionate de două ministere diferite cu exact același obiect.
Deci trebuie să vedem exact unde se va gestiona și dacă există deja bani, fonduri europene, pe care noi putem să le luăm prin PNRR, nu văd de ce nu am merge pe varianta de fonduri europene care să fie atrase”, a precizat Diana Buzoianu.