Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie este numit îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.
Personificare a Soarelui, Anul este numit An Vechi înainte de miezul nopţii de Revelion şi An Nou după miezul nopţii.
Divinitatea Anului se naşte, creşte, îmbătrâneşte şi moare împreună cu timpul calendaristic pentru a renaşte după 365 de zile, respectiv 366 de zile în anii bisecţi.
Sfinții din Calendarul popular
Sfinţii Calendarului popular, metamorfoze ale Anului, sunt mai tineri sau mai bătrâni, după şansa avută de aceştia la împărţirea sărbătorilor:
Sânvăsâi, celebrat în prima zi a Anului, este un tânăr chefliu care stă călare pe butoi, iubeşte şi petrece;
Dragobete (24 februarie), fiul Dochiei, reprezintă zeul dragostei pe plaiurile carpatice;
Sângiorzul (23 aprilie),
Sântoaderul sunt tineri călări pe cai;
Sântilie (20 iulie)
Sâmedru (26 octombrie) sunt maturi.
După ei urmează generaţia sfinţilor-moşi: Moş Andrei (30 noiembrie), Moş Nicolae (6 decembrie), Moş Ajun (24 decembrie) şi Moş Crăciun (25 decembrie).
Întoarcerea simbolică a timpului în această noapte este asimilată cu moartea divinităţii adorate, iar reluarea numărării zilelor, cu renaşterea acesteia, se arată în volumul ”Cartea de Crăciun” de Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997.
Publicitate
În satele româneşti, cete de flăcăi se pregătesc pentru ”urat”, respectând datinile şi obiceiurile din timpul sărbătorilor de iarnă. În ajunul Noului An, pe înserat, îşi fac apariţia ”mascaţii”.
În satele bucovinene se obişnuieşte ca mascaţii să umble în ceată, care reuneşte personaje mascate: ursul, capra, căiuţii, cerbii, urâţii, frumoşii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc.
După lăsarea serii, ceata cea mare se fărâmiţează, iar grupurile rezultate încep să meargă din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou îşi intră în drepturi.
Umblatul cu Capra ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou
Măştile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, capră sau ţurcă în Moldova şi Ardeal, boriţă (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra este denumită ”brezaia” (din cauza înfăţişării pestriţe a măştii), şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.
Capra se alcătuieşte dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se înveleşte cu hârtie roşie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată şi încreţită, sau se lipeşte o piele subţire cu păr pe ea.
Obiceiul umblatului cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii.
Masca este condusă de un ”Ursar”, însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul ”puiului de urs”).
În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, şi ajutată de un ciomag, masca mormăie şi imită paşii legănaţi şi sacadaţi ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificaţia este purificarea şi fertilizarea solului în noul an.
De Anul Nou, un loc aparte îl ocupă colindatul şi cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belşug, bucurie etc., primesc în dar colaci, vin, cârnaţi şi uneori bani.
Strigatul peste sat este ceremonialul nocturn al cetelor de feciori pentru judecarea publică a celor care au încălcat regulile comunităţii. Cocoţaţi pe dealuri, movile, copaci sau acoperişuri, ei ”biciuiesc” prin versuri fetele bătrâne, flăcăii tomnatici, femeile care fac farmece şi descântece, leneşii, hoţii sau beţivii.
Acest dialog este aşteptat de întreaga comunitate, încheindu-se cu formula ”Cele rele să se spele, cele bune să se adune!”. Pentru curăţarea relelor şi alungarea spiritelor rele, obiceiul este însoţit de aprinderea focurilor, precizează cartea amintită.
În prima zi a noului an, de Sfântul Vasile, se crede că cerurile se deschid, că rugăciunile sunt ascultate şi că animalele vorbesc cu glas omenesc.
Obiceiuri de Anul Nou: Plugușorul și Sorcova
Tot atunci se merge cu Pluguşorul şi cu Sorcova, obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii. Se spune că aceia care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri şi sărăcie în anul ce vine.
În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi şi de bărbaţi de curând însuraţi merg cu Plugul.
Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, Pluguşorul a ajuns o urare obişnuită de recolte bogate în anul care abia începe.
Textul este în excelenţă o naraţie privind muncile agricole, recurgând la elemente fabuloase. Începe cu aratul, fiind urmat de semănat, îngrijirea plantelor, recoltat şi adusul boabelor în hambare.
Pluguşorul este întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, Pluguşorul este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.
Semănatul este un obicei agrar, structurat după modelul colindelor şi practicat de copii în dimineaţa zilei de Anul Nou, după încheierea Pluguşorului.
Colindătorii purtând traiste de gât încărcate cu seminţe de grâu, secară, orz, ovăz, mai rar cu porumb, intră în case, aruncă boabe cu mâna, imitând semănatul pe ogor, şi urează gazdelor sănătate şi roade bogate.
Ei sunt răsplătiţi cu mere, colaci sau bani. După plecarea lor, gospodinele adună seminţele şi le duc în grajdul vitelor, pentru a fi sănătoase peste an.
Sorcova – bucuria copiilor
Un alt obicei de Anul Nou, umblatul cu Sorcova reprezintă bucuria copiilor, care poartă o crenguţă înmugurită de copac sau o sorcovă confecţionată dintr-un băţ în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată.
Numele de sorcovă vine de la cuvântul bulgar ”surov” (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore.
Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe celui vizat.
Textul urării, care aminteşte de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mişcării sorcovei. (AGERPRES)
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri, într-o conferință de presă, că Guvernul va prezenta săptămâna viitoare pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, care va include atât reduceri de cheltuieli, cât și majorări de taxe. El a precizat că sistemul actual de TVA, cu trei cote (5%, 9% și 19%), va fi înlocuit cu unul care va cuprinde doar două cote, scrie alba24.ro.
De asemenea, urmează să crească taxele pentru bănci și sectorul jocurilor de noroc și va crește numărul de contributori la sistemul de sănătate.
„România este într-o situație dificilă, ca urmare a deficitelor bugetare cronice din ultimii ani, cel mai mare deficit fiind înregistrat anul trecut. Ca urmare a acestei situații și a acumulărilor pe care le avem, avem printre cele mai mici venituri din Europa ca pondere din Produsul Intern Brut, avem cheltuieli mai mari decât ne putem permite, nu neapărat cheltuieli publice mai mari, care țin de numărul de locuitori, ci cheltuieli publice mult prea mari față de numărul de contribuabili.
Creditele pe care le luăm sunt la dobânzi destul de ridicate. Și pentru că nu putem recupera într-un termen scurt acest deficit de 30 de miliarde de euro dintre cheltuielile statului și venituri, va trebui să luăm și în perioada următoare credite. Prin urmare, pentru România este foarte important și este urgent să atace două probleme: problema deficitului, pentru echilibrarea lui și a doua componentă este cea de accesare a fondurilor europene”, a spus Bolojan.
Vor exista două cote de TVA
„Foarte probabil TVA va fi reașezată la două praguri, azi avem trei praguri, săptămâna viitoare vă vom anunța care sunt aceste praguri”, a spus Ilie Bolojan.
În prezent în România există un sistem cu trei cote de TVA, de 5%, 9% și 19%.
Publicitate
Creșterea accizelor la alcool și combustibil
„Avem posibilitatea să încasăm repede sume și e foarte posibil să propunem o creștere accizelor care țin de alcool sau de combustibil”, a mai declarat Ilie Bolojan.
CASS pentru pensiile mari
„O problemă importantă pe care o avem este subfinanțarea Casei de Sănătate, cu afectarea serviciilor din acest sistem.
Avem foarte puțini contributori la Casa de Sănătate, puțin peste 6 milioane, dar avem peste 16 milioane de beneficiari. Asta înseamnă că avem foarte multe excepții și în același timp avem categorii care sunt scutite.
Analizăm extinderea bazei de contribuabili, să avem mai mulți contribuabili. Pe de o parte prin reducerea unor excepții și pe de altă parte prin aplicarea acestei contribuții la pensiile mai mari”, a declarat Ilie Bolojan.
Impozitare suplimentară a capitalului pentru bănci, câștiguri din jocuri de noroc
„Avem în vedere impozitarea suplimentară a capitalului: mă refer la bănci, la câștigurile din jocuri de noroc”, a mai precizat Ilie Bolojan.
Călătoria cu avionul va fi mai scumpă în cazul în care s-ar adopta propunerea eurodeputaților cu privire la introducerea unei interdicții pentru companiile aeriene de a factura bagajele mici de mână.
‘Ne opunem ferm propunerii Parlamentului European, care ar distruge actuala libertate comercială și ar face zborurile mai scumpe pentru milioane de călători. Dacă propunerea ar fi adoptată, companiile aeriene ar fi obligate să includă prețul bagajului de mână în prețul inițial al biletului, indiferent dacă clientul are nevoie de acesta sau nu. Acest lucru ar reduce transparența prețurilor și ar elimina posibilitatea consumatorilor de a alege, obligând pasagerii să plătească pentru servicii pe care s-ar putea să nu le folosească’, potrivit unui răspuns primit de la reprezentanții Wizz Air, la solicitarea AGERPRES.
De asemenea, spun reprezentanții companiei aeriene, acest lucru ar duce la prelungirea timpilor de îmbarcare, în special pentru transportatorii ultra low-cost, cum este Wizz Air, care operează cu timpi de rotație ai aeronavelor extrem de eficienți, de 30 de minute.
‘Acest lucru ar submina eficiența operațională și modelul low-cost care fac posibilă călătoria cu avionul la prețuri accesibile în Europa’, au atenționat sursele citate.
Eurodeputații au cerut marți, 24 iunie, introducerea unei interdicții pentru companiile aeriene de a factura bagajele mici de mână, o inițiativă contestată vehement de către întreprinderile din acest sector economic, a transmis France Presse.
Comisia pentru transporturi și turism a Parlamentului European (TRAN) a adoptat o propunere care le-ar permite pasagerilor să aducă gratuit în cabină un obiect personal, precum un sac de mână sau un rucsac, precum și un alt bagaj de cel mult 7 kilograme.
Publicitate
Măsura vizează scutirea pasagerilor de ”costuri suplimentare nejustificate”, a declarat eurodeputatul social-democrat Matteo Ricci, unul dintre inițiatorii textului.
Numeroase companii aeriene low-cost permit un singur obiect în cabină, inclus în prețul biletului, și facturează un supliment pentru orice alt bagaj de mână suplimentar.
Asociația Airlines for Europe (A4E), ce reprezintă acest sector, a criticat propunerea eurodeputaților, estimând că ea ar antrena o creștere a prețului biletelor pentru persoanele care călătoresc lejer.
Acest lucru ar obliga acești pasageri ”să plătească servicii pe care nu le doresc sau de care nu au nevoie”, a afirmat Ourania Georgoutsakou, director general al A4E, înainte de votul din TRAN.
Măsura, care s-ar aplica tuturor zborurilor cu punct de plecare sau destinație în Uniunea Europeană, a fost adoptată în cadrul unui set de amendamente la regulile privind drepturile pasagerilor, propuse de Comisia Europeană.
De asemenea, TRAN a votat pentru introducerea unui formular comun pentru cererile de indemnizație și rambursare. În plus, membrii TRAN au aprobat o listă de circumstanțe excepționale – precum catastrofe naturale sau războaie – ce autorizează companiile să refuze aceste compensații.
Înaintea eventualei lor intrări în vigoare, toate aceste propuneri trebuie să fie aprobate de planul Parlamentului European și apoi negociate cu statele membre (Consiliul UE). AGERPRES
Programul Rabla va fi blocat pentru următorii doi ani, iar banii vor fi folosiți pentru proiecte din PNRR.
Informația a fost publicată de Antena 3 CNN, care citează surse oficiale.
Toate programele de la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) vor fi analizate şi vom lua o decizie în curând cu privire la acestea – cele care au fost blocate şi cele care urmau să fie lansate în perioada următoare, a declarat, marţi, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, la ceremonia de primire a mandatului de la Mircea Fechet.
„În momentul de faţă, ştim cu toţii că vor fi tăieri de la toate ministerele. Va trebui să vedem cum ducem banii să fie folosiţi cât mai eficient şi pe proiectele care au cel mai mare impact de reducere de emisii.”, a spus Diana Buzoianu.
Administraţia Fondului pentru Mediu anunța în 18 iunie suspendarea tuturor programelor de finanțare în desfășurare.
Ulterior, AFM a revenit și a precizat că s-a decis „suspendarea lansării tuturor programelor de finanțare, inclusiv lansarea sesiunii Rabla pentru persoane fizice”, care era programată pentru 19 iunie.
Publicitate
Programul Rabla este un program guvernamental din România prin care statul oferă stimulente financiare pentru casarea mașinilor vechi și poluante și achiziționarea unor vehicule noi, mai puțin poluante sau nepoluante.
„Siguranța nu intra în vacanță” – de acest lucru s-au asigurat pompierii botoșăneni care au desfășurat mai multe activități, în această săptămână, cu copiii de la Grădinița cu Program Prelungit „Albă ca Zăpada” din Dorohoi, în cadrul proiectului „Grădinița de vară în domeniul situațiilor de urgență”.
Salvatorii le-au vorbit celor mici despre ce trebuie să facă să nu ajungă în situații critice, fie că sunt în concediu cu părinții, în tabere, la bunici sau acasă. Pentru o mai bună înțelegere a noțiunilor discutate, copiii au participat la exerciții de evacuare în caz de incendiu, concursuri interactive și au făcut o vizită la Detașamentul de Pompieri Dorohoi.
Acolo, au avut ocazia să vadă îndeaproape autospecialele folosite în misiuni și au aflat cum acționează pompierii în situații de urgență. Totodată, au participat la concursuri interactive cu rol educativ în domeniul situațiilor de urgență și au răspuns la întrebări despre prevenirea incendiilor.
Publicitate
Pentru ca cei mici să rămână în siguranță pe durata vacanței, pompierii le-au oferit o serie de recomandări importante:
– nu vă jucați cu chibrituri, brichete sau lumânări;
– evitați scăldatul în locuri neamenajate;
– nu vă cățărați în copacii din apropierea liniilor de înaltă tensiune – pericol de electrocutare;
– stați departe de liniile de cale ferată electrificată și nu urcați pe vagoane, nici măcar pentru fotografii;
– dacă vedeți cabluri electrice căzute sau panouri electrice deschise, îndepărtați-vă imediat și anunțați un adult;
– spuneți-le mereu părinților unde mergeți și cu cine sunteți.
Nu știm încă dacă micii participanți vor alege, în viitor, meseria de pompier, dar suntem siguri că lecțiile învățate îi vor ajuta să recunoască pericolele și să ia decizii corecte.
Activitățile au fost realizate în baza unui protocol de colaborare între Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Județului Botoșani și unitatea de învățământ.