Tânărul de 20 de ani din Cornești Darabani, care la sfârșitul săptămânii trecute a fost victima unui accident stupid a decedat, marți după-amiază, într-un spital din Iași.

Răzvan Zaharia, din Darabani, a suferit traumatisme severe la cap, iar cadrele medicale de la Clinica de Neurochirurgie din Iași nu au mai putut face nimic pentru salvarea acestuia.

Botoșăneanul a fost ținut în viață timp de patru zile cu ajutorul aparatelor, iar familia a sperat  că se va face bine.

Din păcat, marți după amiază, imediat după ora 16.00, inima lui Răzvan a încetat să mai bată, relatează Glasul Nordului.ro.

Răzvan Zaharia încerca să sudeze, vineri, o țeavă la un butoi cu diluant, iar la un moment dat s-a produs o explozie generată de gazele de diluant. În acel moment, a sărit capacul butoiului și l-a lovit direct în față. El a căzut inconștient la pământ, iar membrii familiei au sunat la 112 cerând ajutor.

Răzvan Zaharia a fost transportat de urgență la spital la Botoșani în comă, cu traumatism cranian și hemoragie. De aici, botoșăneanul a fost transferat la Iași, unde a și decedat.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Guvernul României a aprobat astăzi, votat marți, 25 ianuarie, ordonanța de urgență prin care se plafonează prețul la gazele și energie electrică furnizată de companii în România.

Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Virgil Popescu, care a declarat că guvernul a votat OUG-ul.

Acesta a precizat că măsurile vor intra în vigoare de la 1 februarie. Măsurile vor fi aplicate pe luna februarie și martie.

Ce măsuri intră în vigoare

Mai exact, kilowatt-ul pe oră scade la 0.80 de bani pentru energie electrică și 0.31, pentru kilowatt la gaze naturale.  Pentru consumatorii casnici, cu un consum de până la 500 de kilowati oră, energia elecrică sau 300 metri cubi gaze naturale se va plăti 0,68 de bani pentru energie electrică și circa 0,22 bani, pentru gaze naturale, cu toate taxele inculse.

Pentru IMM-uri plafonarea prețurilor va fi aplicată la un 1 leu pe kilowatt oră pentru energie electrică și 0,37 bani pentru kilowatt oră gaze naturale

Potrivit premierului Ciucă, ”pentru populație nimeni nu va plăti mai mult de 0.80 bani pe kilowatt oră, la energie electrică și 0.31 bani pentru kilowatt oră la gaze naturale, indiferent de consum.

Pentru consumatorii casnici, cu un consum de până la 500 de kilowati oră, energia elecrică sau 300 metri cubi gaze naturale se va plăti 0,68 de bani pentru energie electrică și circa 0,22 bani, pentru gaze naturale, cu toate taxele inculse.

Am decis de asemenea ridicarea nivelului de comepensatie pentru a prelua cât mai mult din criza energetică, astfel efectele să fie resimțite mai puțin. Avem nevoie acum mai mult ca oricând.

Pentru consumatorii non casnici, IMM-uri vom plafona prețurile la 1 leu pe kilowatt oră pentru energie electrică și 0,37 bani pentru kilowatt oră gaze naturale”, a declarat acesta.

Reprezentații PSD spuneau că OUG-ul nu va fi votat marți

Anterior votului, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat, după o discuție cu Florin Cîțu, că noua ordonanță nu va fi adoptată în ședința de guvern de marți. La scurt timp, Ciolacu a fost contrazis de Florin Cîțu, care a declarat că „ordonanța va fi dată azi”.

Ordonanța prevede amenzi de până la 200.000 de lei  în cazul firmelor furnizoare de energie care nu recalculează facturile greşite sau care nu aplică prevederile legale.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Pentru a marca această vor fi iluminate in roz clădirea Palatului Administrativ din Botoșani dar si sediul PSD Botoșani, în cadrul acțiunii de conștientizare a ceea ce se poate face pentru a preveni cancerul de sân.

„Trebuie să înțelegem că prevenția în Sănătate este foarte importantă, iar în oncologie poate face diferența. Cancerul de sân se poate trata cu succes în multe cazuri dacă se descoperă boala la timp și de aceea trebuie să conștientizăm necesitatea controalelor preventive” a scris președintele Consiului Județean Botoșani, Doina Federovici, pe pagina de socializare.
Cancerul de sân este cea mai frecventă formă de cancer la femei și a doua cauză a deceselor provocate de tumorile maligne, după cancerul de plămân.

Se estimează ca una din opt femei va fi diagnosticată de-a lungul vieții cu aceasta boala.
Cancerul de sân afectează cel mai frecvent femeile în vârstă, majoritatea persoanelor având peste 50 de ani la momentul diagnosticului, însă unul din cinci cazuri de cancer de sân poate apărea înainte de 50 de ani.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Autoritățile au transmis o atenționare importantă pentru șoferii din România. Sute de mii de permise de conducere nu vor mai fi valabile în următoarele luni. Cine sunt cei care trebuie să ia măsuri urgente și care sunt pașii pe care trebuie să îi urmeze.

MAI, atenționare pentru șoferi: Sute de mii de permise de conducere nu vor mai fi valabile

Reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI) au transmis o atenționare importantă ce îi vizează pe foarte mulți dintre șoferii de la noi din țară. Potrivit autorităților, o analiză realizată de Direcția Regim Perminse de Conducere și Îmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) arată că sute de mii de permise de conducere nu vor mai fi valabile în următoarele luni

Citește mai mult pe impact.ro

Ministerul Muncii pregăteşte modificări cu privire la sistemul de asistenţă socială a vârstnicilor, respectiv la modalităţile de îngrijire pe termen lung. 

„Respectul faţă de persoanele în vârstă este o valoare fundamentală în toate societăţile şi cred că cea mai bună modalitate de a ne exprima recunoştinţa faţă de cei care au îndrumat, au inspirat şi au făcut sacrificii pentru familiile şi comunităţile lor este grija pe care le-o arătăm atunci când ies din viaţa activă. Pregătim modificări cu privire la sistemul de asistenţă socială a vârstnicilor, respectiv la modalităţile de îngrijire pe termen lung.

În acest sens, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale organizează, în perioada 1-31 octombrie 2022, concursul <Exemple de bune practici în serviciile sociale adresate persoanelor vârstnice>. Acest concurs se adresează furnizorilor de servicii sociale, publici şi privaţi, care au înfiinţat şi dezvoltat servicii sociale adresate persoanelor vârstnice şi oferă exemple de bună practică într-un context social plin de provocări, urmând să contribuie la Reforma îngrijirii de lungă durată pentru persoanele vârstnice şi promovarea îmbătrânirii active, componentă importantă a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, a declarat ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Marius Budăi.

Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Marius Budăi, îi felicită pe toţi cei care au ajuns la vârsta senectuţii şi care şi-au dedicat viaţa îndrumării, educării şi integrării în societate a generaţiilor din urmă, pe cei care au muncit şi ne-au fost exemple în viaţă asigurându-ne, prin munca lor, prezentul în care trăim.

„Sărbătorită la 1 octombrie, Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice ne invită să reflectăm asupra integrării vârstnicilor în societate, respectiv asupra modului în care reuşim, la nivel personal şi social, să răspundem nevoilor pe care seniorii noştri le au”, se precizează într-un comunicat al ministerului.

În acest context, în domeniul protecţiei persoanelor vârstnice şi al îmbătrânirii active, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) este preocupat să reglementeze pe termen lung nu doar sistemul de pensii, dar şi sistemul de protecţie socială. Procesul de îmbătrânire a populaţiei din România a început cu zeci de ani în urmă, iar această tendinţă s-a accelerat în ultimii 20 de ani.

Potrivit Raportului UN – World Population Prospects 2019, ponderea persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani în cadrul populaţiei va continua să crească de la 19,2% din totalul populaţiei în 2020 la 27,7% în 2050.

MMSS a finalizat Strategia privind îngrijirea de lungă durată şi îmbătrânire activă pentru perioada 2023-2030 şi are în curs de elaborare proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii asistenţei sociale nr.292/2011, care are un capitol dedicat îngrijirii de lungă durată.

Conform sursei citate, furnizorii de servicii sociale care doresc să participe la concursul „Exemple de bune practici în serviciile sociale adresate persoanelor vârstnice” vor completa, până la data de 16 octombrie 2022, o fişă de prezentare online.

Modelul acesteia, precum şi Regulamentul de organizare a concursului de identificare a unor exemple de bune practici în servicii sociale din România pot fi găsite pe site-ul Ministerului Muncii.

Selecţia câştigătorilor va avea loc în perioada 17 octombrie 2022 – 28 octombrie 2022, iar comunicarea rezultatelor finale în data de 31 octombrie 2022.

sursa: agerpres.ro

Sistemul de monitorizare cu brățări electronice a devenit de sâmbătă operațional în București și în trei județe: Iași, Mureș și Vrancea. Introducerea sistemului electronic de supraveghere a persoanelor și în celelalte județe se va ace etapizat.

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI), operaționalizarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică urmează să se aplice în trei etape, determinate prin raportare la cazurile de aplicare și la aria teritorială la nivelul căreia urmează să fie operaționalizat sistemul.

În prima etapă, 2022 – 2023, acesta va fi implementat la nivelul municipiului București și al județelor Iași, Mureș și Vrancea,
în a doua etapă, în anul 2024, la nivelul județelor Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Giurgiu, Galați, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu-Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea, iar în a treia etapă, în anul 2025, la nivelul unităților administrativ-teritoriale din județele amintite
la nivelul județelor Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.
Pentru unitățile din prima fază a programului pilot, au fost identificate și amenajate spațiile destinate desfășurării activităților de monitorizare electronică, procedura de dotare a acestora cu logistica necesară desfășurării activității de monitorizare electronică fiind definitivată.

„Utilizarea sistemelor electronice permite o creștere a gradului de asigurare a măsurilor de protecție a drepturilor persoanelor protejate, dar nu reprezintă o măsură de constrângere, ci o metodă de monitorizare/supraveghere, care permite urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare. Utilizarea acestor sisteme nu echivalează cu protecția integrității fizice a persoanelor protejate, însă permite adoptarea unor măsuri pentru prevenirea și contracararea unui eventual contact fizic între victima violenței domestice și agresor, sau pe viitor, respectarea regulilor impuse de executarea măsurii arestului la domiciliu și a supravegherii la distanță”, arată reprezentanții MAI.

Cum se face monitorizarea
Monitorizarea se va realiza automat, fără intervenție umană, sistematic și exclusiv pe teritoriul României, asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora și în raport de anumite reguli. Identitatea persoanei supravegheate și a persoanei/persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, va fi cunoscută doar de organul de supraveghere care creează semnalarea.

„Pentru monitorizarea electronică sunt stabilite roluri clare, reguli și proceduri de monitorizare, alertare și intervenție, prin partajarea informațiilor, astfel încât, în cadrul monitorizării, să nu fie cunoscute datele purtătorilor dispozitivelor de supraveghere, ci doar identificatoarele (ID-urile) acestor dispozitive, prin eliminarea intervenției umane, acolo unde este posibil, și înlocuirea acesteia cu reguli obiective.

După introducerea în sistem a semnalării, organul de supraveghere nu va avea acces la datele de localizare ale celui care poartă dispozitivul electronic.

Numai în măsura în care va fi generată o alertă (ce notifică încălcarea unei reguli stabilite) va fi posibilă asocierea identificatorului dispozitivului cu datele cu caracter personal existente în cazul de monitorizare, prin preluarea, în mod automat, odată cu generarea alertei și transmiterea acestora, împreună cu alte date de intervenție, către dispeceratul S.I.M.E. și S.N.U.A.U. 112 și astfel, către cel mai apropiat organ de ordine publică, pentru intervenție”, susține MAI.

Dispozitivul electronic de supraveghere pentru persoana supravegheată, în cazul aplicării ordinului de protecție provizoriu și ordinului de protecție, al aplicării ordinului european de protecție, control judiciar și control judiciar pe cauțiune, executării măsurii arestului la domiciliu, supravegherii la distanță, este alcătuit dintr-o componentă de tip brățară, care va fi atașată la glezna sau, prin excepție, la brațul persoanei.

Cum funcționează supravegherea cu brățări electronice
Acesta va avertiza persoana supravegheată de producerea unei alerte. Alertele vizate sunt alerta de apropiere, alerta de părăsire neautorizată a imobilului, alerta de depășire neautorizată a unui perimetru stabilit (zona de incluziune), alerta de intrare neautorizată într-un perimetru stabilit (zona de excluziune), alerta de atingere a nivelului critic de descărcare a acumulatorului și altele.

Inspectoratul General al Poliției Române a semnat, în 1 septembrie 2022, acordul-cadru pentru achiziția sistemului informatic și a 15.000 de kituri de monitorizare, în vederea implementării Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică.

Acordul-cadru va fi implementat pe parcursul a 48 de luni, valoarea totală fiind de 165.782.991 de lei.

Conform MAI, pentru operaționalizarea sistemului, au fost instruiți polițiștii, fiind emisă și o metodologie pentru realizarea supravegherii electronice.

De asemenea, la unitățile unde funcționează sistemul-pilot, au fost luate măsuri de reorganizare structurală, fiind înființate compartimente de monitorizare electronică, dar și suplimentate funcțiile de la nivelul secțiilor de poliție rurală din cele 3 județe (Iași, Mureș și Vrancea), prin organizarea compartimentelor de patrulare și intervenție.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News