Noile măsuri privind plata concediilor medicale, explicate de ministrul Sănătății. Alexandru Rogobete a oferit explicații privind decizia controversată de a elimina plata primei zile de concediu medical, de la 1 februarie. Potrivit ministrului, măsura a fost necesară pentru a limita abuzurile din sistem, relatează alba24.ro.

Noile măsuri privind plata concediilor medicale. Economii de 120 de milioane de lei pe lună

„După măsurile din vară, controalele care se fac din vară și nu s-au oprit, numărul de concedii medicale a scăzut semnificativ și s-a înregistrat o economie la bugetul Sănătății de 120 de milioane de lei pe lună, în medie”, a declarat ministrul, în cadrul unei emisiuni la B1 TV.

Ministrul a subliniat că aproape 10% din bugetul național al Sănătății ajungea în această zonă, bani care, spune el, erau luați „de la gura bolnavului” pentru a acoperi concedii medicale inventate.

Alexandru Rogobete a precizat că măsura neplății primei zile de concediu medical a fost gândită ca un instrument de reducere a fraudei, nu ca o sancțiune generală.

„Vorbind plastic, sunt bani pe care-i luam de la gura bolnavului, ca să-i mut în concediile inventate ale unora. Acest fenomen, care a fost ignorat din indolență, nepăsare, frica de a nu agita spiritele, s-a maturizat și am ajuns într-un punct în care nu se mai putea continua”, a completat ministrul.

Cine va avea în continuare prima zi de concediu medical plătită

Rogobete a explicat că ordonanța adoptată în decembrie va fi nuanțată, astfel încât să nu afecteze persoanele cu probleme medicale grave, unde nu poate fi pusă la îndoială buna-credință.

„Această măsură, evident, trebuie nuanțată. Când vorbim de cancer, o femeie gravidă sau o boală rară, evident că nu vorbim de un concediu medical fictiv. Ținta era să reducem frauda, nu să afectăm pe toată lumea. Asta face această OUG care e în transparență pe pagina Ministerului Sănătății – vine să nuanțeze și să reducă măsura de neplată a primei zile de concedii acolo unde nu poate fi pus la îndoială că cineva încearcă să fraudeze sistemul sau să beneficieze de o zi de concediu medical fictivă. Exemplu: cancer, pacienții care fac radioterapie, chimioterapie, cei cu talasemie sau boli rare, gravidele…”, a precizat Alexandru Rogobete.

Astfel, vor beneficia în continuare de plata primei zile de concediu medical pacienții cronici incluși în programele naționale de sănătate, bolnavii de cancer care urmează tratamente precum radioterapia sau chimioterapia, persoanele cu boli rare sau talasemie, gravidele, precum și pacienții care necesită spitalizare de zi.

Alexandru Rogobete a mai precizat că, în urma controalelor, au fost aplicate „amenzi peste amenzi” în cazurile în care s-a constatat acordarea de concedii medicale fictive.

Ministrul Sănătății este de părere că, odată cu diminuarea semnificativă a acestui fenomen, măsura neplății primei zile de concediu medical ar putea fi una temporară și eliminată în viitor.

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție în subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează, joi, 19 februarie 2026, ora 11.00, o nouă ediție a întâlnirilor Poeți în dialog. Invitații lunii februarie sunt scriitorii Moni Stănilă și Alexandru Vakulovski. Evenimentul va avea loc la Liceul „Alexandru cel Bun” din Botoșani și va fi moderat de Lucia Țurcanu; profesoară-coordonatoare: Ionela Balan.

 MONI STĂNILĂ (n. 1978, Tomești, jud. Timiș) a studiat teologie ortodoxă la Timișoara și Sibiu. Din 2010 trăiește în Chișinău, unde conduce, împreună cu Alexandru Vakulovski, cenaclul literar „Republica” al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Este redactor-șef al Editurii Prut.

În 2007 a publicat jurnalul de convertire Iconostas (Graphe), iar în 2009 și-a făcut debutul în poezie cu Postoi parovoz. Confesiunile dogmatistei (Ninpress-Charmides). A mai publicat volumele de poezie: Sagarmatha (Tracus Arte, 2012), Colonia fabricii (Cartea Românească, 2015; Casa de Editură Max Blecher, 2025), O lume de evantaie, pe care să nu o împarți cu nimeni (Charmides, 2017), Ale noastre dintru ale noastre (Casa de editură Max Blecher, 2020), Ofsaid (Nemira, 2022).

Moni Stănilă este autoarea romanelor Al 4-lea (Tracus Arte, 2013; Polirom, 2024), Războiul solomonarilor (Polirom, 2018), Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare (Polirom, 2019), Țipă cât poți (Polirom, 2020) și a cărții pentru copii Prietenii Soarelui (cu ilustrații de Stela Damaschin-Popa; Prut, 2024).

În 2023, a obținut Premiul Radio România Cultural și Premiul „Observator cultural” pentru volumul Ofsaid, cartea fiind tradusă în germană și suedeză. Este laureata Premiului „Constantin Stere” în domeniul literaturii, oferit de Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

ALEXANDRU VAKULOVSKI (n. 1978, Antonești, Ștefan Vodă) a absolvit Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. A fondat, împreună cu fratele său, Mihail Vakulovski, și graficianul Dan Perjovschi, revista online „Tiuk!”. A fost redactor-șef al revistei „Stare de Urgență” (2009) și redactor al „Revistei la PLIC – literatură, artă, atitudine” (2010). Conduce, împreună cu Moni Stănilă, Cenaclul „Republica” al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chișinău, iar din 2019 realizează, pentru aceeași instituție, interviurile sub genericul „Dialogurile bibliotecii”.

A debutat editorial cu romanul Pizdeţ (Aula, 2002; Polirom, 2020), nominalizat de ASPRO și „România literară” la Premiul pentru cea mai bună carte de proză a anului 2002. În același an, a publicat volumul de poezie Oedip, regele mamei lui Freud  (Aula), urmat de: TU (împreună cu Mihail Vakulovski; Biblioteca de Poezie, 2002), ecstasy (Pontica, 2005), Dați foc la cărți (Tracus Arte, 2012 – Premiul „Transmodernitate” al Ministerului Culturii din Republica Moldova), Priveliști (Charmides, 2017), A cui e casa asta? (Charmides, 2020), Poezia Rock (Prut, 2024).

Este autorul romanelor: Letopizdeț. Cactuși albi pentru iubita mea (Idea Design & Print, 2004; Polirom, 2022), Bong (Polirom, 2007), 157 trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montană (Cartier, 2010), Urmuz. Cei dintâi trăsniți (Polirom, 2021). A mai publicat volumul de interviuri Afganii (Tracus Arte, 2016 – nominalizat la premiile revistei „Observator cultural”; Premiul Consiliului Uniunii Scriitorilor din Moldova) și „povestea”  Ivan Turbincă 2.0 (Editura Muzeelor Literare, 2019).

Volumul de versuri Oedip, regele mamei lui Freud a fost tradus în limba maghiară, iar în limba franceză i-a apărut antologia Père, ouvre la porte.

Duminică, polițiștii din Vlăsinești au emis ordin de protecție provizoriu, pe numele unui tânăr, de 33 de ani, din comuna Mitoc, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de violență în familie sub forma amenințării.

Din cercetări, a reieșit faptul că acesta ar fi provocat scandal la domiciliu și ar fi amenințat-o cu acte de violență pe concubina sa, creându-i o stare de temere.

În urma emiterii ordinului de protecție provizoriu, acesta a fost evacuat din locuința comună și are obligația de a nu se apropia la mai puțin de 200 de metri față de victimă.

Polițiștii continuă cercetările pentru infracțiunea de violență în familie.

În noaptea de 7 înspre 8 februarie 2026, în intervalul orar 20:00-02:00, polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, împreună cu polițiști de ordine publică, polițiști ai Serviciului pentru Acțiuni Speciale, Serviciului de Investigare a Criminalității Economice și jandarmi au organizat o razie de amploare, pe raza întregului județ, pentru prevenirea și combaterea oricăror fapte antisociale și pentru impunerea unui climat de ordine și siguranță publică în rândul cetățenilor.

Astfel, au fost vizate zonele în care se formează aglomerări de persoane și localuri publice, precum și arterele rutiere din proximitatea acestor locuri, prilej cu care au fost legitimate peste 700 de persoane și verificate aproximativ 400 de autovehicule. 97 dintre conducătorii auto au fost testați alcoolscopic, rezultatele fiind negative.

Totodată, au fost verificate 20 de unități economice, iar în urma neregulilor constatate au fost aplicate 7 sancțiuni contravenționale, în valoare de 78.000 de lei, pentru nerespectarea prevederilor legale privind obligativitatea deținerii și utilizării caselor de marcat electronice și pentru nerespectarea legislații privind sistemele de securitate privată și de pază. În același context, au fost confiscați aproximativ 3.000 de lei, reprezentând numerar nefiscalizat.

De asemenea, au fost dispersate 17 grupuri de persoane, predispuse la comiterea de fapte antisociale, iar 10 dintre persoane au fost supuse controlului corporal, fără a fi identificate bunuri interzise.

În cadrul activităților au fost constatate 92 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 74.000 de lei. Dintre acestea, 68 au fost aplicate pentru abateri la regimul rutier și 17 pentru nerespectarea normelor de conviețuire socială.