Connect with us

Eveniment

O mare parte din angajați suferă de burnout. Care sunt motivele

Publicat

Publicitate

Tot mai mulți angajați din România suferă de epuizare profesională sau burnout, femeile fiind mai afectate decât bărbați, dar și o bună parte dintre angajații români care lucrează în ture, relatează ADEVĂRUL.

Un studiu recent realizat de Centrul de Formare APSAP arată că printre motivele principale care duc la epuizarea fizică și mentală se află oboseala, munca peste program, programul de lucru dezechilibrat, munca repetitivă și lipsa de liniște sau intimitate acasă.

„Studiul nostru, la care au răspuns 2.053 de angajați din sectoarele privat și public, evidențiază că epuizarea emoțională, fizică și mentală (cunoscută sub denumirea de Burnout) reprezintă un sindrom real, cu un impact negativ considerabil asupra performanței angajaților, fiind un semnal de alarmă care nu trebuie ignorat.

Mai mult, conform studiilor medicale internaționale, epuizarea fizică și mentală declanșează boli cardiovasculare, tulburări ale sistemului nervos, depresie și alte afecțiuni, care pot afecta grav sănătatea oamenilor. Pe lângă munca în ture și munca repetitivă, este interesant faptul că românii au declarat că însăși conviețuirea cu alte persoane într-un spațiu restrâns îi face să se simtă constant epuizați, din lipsa de spațiu personal, liniște și intimitate, față de cei care locuiesc singuri”, declară Bogdan-Costin Fârșirotu, Președinte al Centrului de Formare APSAP și fondator al platformei Cursuri-funcționari.ro.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște burnout-ul ca un fenomen asociat muncii, subliniind importanța gestionării adecvate a stresului ocupațional, încă din anul 2019. În țări precum Olanda, angajatul care este diagnosticat cu burnout de către medic beneficiază de concediu medical până la 104 săptămâni, primind 77% din salariu. În România, burnout-ul nu este considerat încă o boală, dar în prezent există o dezbatere în Senat privind acordarea de concediu medical pentru epuizare fizică, scrie Adevărul.

Femeile resimt mult mai intens presiunea activității profesionale 

Publicitate

Studiul realizat de Centrul de Formare APSAP relevă faptul că femeile resimt mult mai des epuizarea la locul de muncă în comparație cu bărbații. Astfel, 33,16% dintre femei au declarat că se simt frecvent epuizate, față de doar 20,75% dintre bărbați. Deși femeile tind să muncească mai mult, să fie mai reziliente și să-și sprijine mai mult colegii, aceste eforturi suplimentare sunt deseori subapreciate în mediul profesional, evidențiind impactul disproporționat al stresului asupra angajaților.

Programul dezechilibrat și lipsa odihnei sporesc riscul de epuizare

Datele colectate relevă faptul că tipul de program de muncă influențează semnificativ nivelul de epuizare resimțit de angajați. Astfel, 40% dintre cei care lucrează în ture se confruntă frecvent cu epuizarea, în principal din cauza dificultății de a menține un program de somn regulat și a odihnei insuficiente. În comparație, doar 25,59% dintre angajații cu un program flexibil raportează aceeași intensitate a epuizării, subliniind impactul negativ al muncii în ture asupra sănătății și energiei angajaților.

Munca în ture perturbă odihna și organizarea unui program de somn constant, iar astfel crește considerabil riscul de burnout, în timp ce un program flexibil oferă o mai bună gestionare a oboselii.

Activitățile repetitive duc la epuizare

Persoanele care desfășoară activități repetitive, fără elemente de noutate sau stimulare, au raportat un nivel ridicat de epuizare, 42,79% dintre acestea afirmând că se simt frecvent epuizate. În schimb, doar 18,17% dintre cei care desfășoară activități creative experimentează aceleași niveluri de epuizare. Rutina poate deveni obositoare, monotonă, spre deosebire de activitățile creative care oferă mai multă stimulare și varietate.

Persoanele care au o activitate zilnică de rutină sunt mai predispuse la burnout, comparativ cu cele care desfășoară activități recreative, deoarece lipsa de varietate și monotonia pot contribui semnificativ la epuizarea emoțională și mentală. Activitățile repetate zilnic reduc motivația și satisfacția, creând o senzație de stagnare și lipsă de scop, care amplifică stresul și epuizarea.

Lipsa spațiului personal și conflictele între generații sporesc epuizarea

S-a constatat o diferență semnificativă între nivelurile de epuizare resimțite în funcție de numărul de persoane care locuiesc în același spațiu. Astfel, 65,49% dintre persoanele care împart spațiul de locuit cu una sau mai multe persoane se simt aproape întotdeauna epuizate, comparativ cu 29,44% dintre cei care locuiesc singuri.

 

O bună parte din angajați suferă de burnout

Conform studiului, persoanele care împart locuința cu mai mult de două persoane se confruntă cu un nivel mai ridicat al burnout-ului. Această situație poate fi atribuită stresului suplimentar cauzat de lipsa spațiului personal și de necesitatea gestionării relațiilor interpersonale într-un mediu comun. Atunci când trăiești într-un mediu cu mai multe persoane, poate să apară lipsa intimității și a spațiului pentru relaxare, ceea ce împiedică odihna și refacerea adecvată după o zi stresantă de muncă.

În plus, interacțiunile constante cu alți membri ai gospodăriei pot duce la tensiuni sau conflicte, mai ales dacă există diferențe de valori sau de stil de viață. Această situație poate amplifica stresul resimțit la locul de muncă, contribuind astfel la un nivel mai mare de epuizare emoțională și burnout. Gestionarea responsabilităților casnice comune sau a obligațiilor sociale legate de ceilalți poate adăuga o presiune suplimentară, împiedicând persoana să se deconecteze și să-și reîncarce energia mentală și emoțională.

Activitățile recreative – o soluție pentru prevenirea burnout-ului

Datele arată că lipsa activităților recreative este strâns legată de niveluri ridicate de epuizare. 40% dintre persoanele care nu se implică deloc în activități recreative se confruntă frecvent cu epuizarea, comparativ cu doar 24,74% dintre cei care desfășoară mai mult de 12 ore pe săptămână de activități recreative.

În schimb, cei care includ activități recreative în rutina lor au mai multe șanse să reducă riscul de burnout. Activitățile recreative, cum ar fi sporturile, hobby-urile sau socializarea, oferă o pauză mentală și contribuie la eliberarea de stres, îmbunătățind sănătatea mentală și bunăstarea generală. Aceste activități permit persoanelor să se relaxeze, să se încarce cu energie și să își mențină un echilibru sănătos între muncă și viața personală.

Studiul realizat de Centrul de Formare APSAP subliniază importanța unor măsuri proactive din partea companiilor pentru a susține sănătatea mentală și emoțională a angajaților. Este crucial ca managerii să identifice și să trateze rapid situațiile de burnout și stres profesional, pentru a asigura atât eficiența, cât și starea de bine a echipei.

Aceste rezultate relevă o nevoie acută de strategii de management al stresului și de susținere a angajaților. Printre măsurile recomandate se numără introducerea unor programe de asistență psihologică, flexibilitatea programului de lucru și crearea unor spații destinate relaxării la locul de muncă. Fără astfel de intervenții, burnout-ul reduce productivitatea și poate cauza probleme de sănătate pe termen lung în rândul angajaților.

Epuizarea psihică și fizică a devenit o realitate pentru mulți angajați din România, iar acest studiu reflectă necesitatea adoptării unor politici de sprijin la nivel organizațional. În fața acestor cifre, angajatorii au o responsabilitate clară de a promova un mediu de lucru sănătos și echilibrat, pentru a preveni efectele burnout-ului asupra performanței și bunăstării angajaților.

Ce este burnout-ul ocupațional

Burnout-ul ocupațional reprezintă o stare de epuizare emoțională, fizică și mentală asociată activității profesionale, care afectează profund gândirea și emoțiile angajaților. Aceasta poate influența negativ performanța și motivația, contribuind la apariția unor probleme grave de sănătate, precum afecțiuni cardiovasculare (hipertensiune), scăderea imunității, dureri musculare, tulburări endocrine și ale sistemului nervos, crescând astfel riscul de depresie și chiar al tentativelor de suicid.

Burnout-ul nu înseamnă stres, chiar dacă expunerea la stresul continuu duce la burnout. În același timp, burnout-ul nu înseamnă depresie. Acesta este mai degrabă un răspuns psihologic la stresul cronic asociat muncii, în timp ce depresia este o tulburare de sănătate mentală mai complexă, care poate apărea independent de stresul de la locul de muncă.

Epuizarea, în contextul burnout-ului în rândul angajaților, se referă la o stare de oboseală extremă și de epuizare fizică, mentală și emoțională, cauzată de expunerea prelungită la stres profesional. Aceasta afectează negativ capacitatea angajaților de a-și îndeplini sarcinile, diminuându-le productivitatea și afectându-le sănătatea generală și bunăstarea.

Sursa: Adevărul

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Județul Botoșani a fost plasat sub COD GALBEN de instabilitate atmosferică

Publicat

Publicitate

Meteorologii au actualizat prognoza și au emis o atenționare nowcasting de tip cod galben de ploi pentru o parte din județul Botoșani, astăzi, până la ora 16:30.

Localitățile vizate sunt: Dorohoi, Hudești, Coțușca, Suharău, Havârna, Rădăuți-Prut, Ibănești, Cristinești, Avrămeni, George Enescu, Manoleasa, Hilișeu-Horia, Păltiniș, Mileanca, Pomârla, Știubieni, Darabani, Drăgușeni, Cordăreni, Viișoara, Concești, Mitoc și Adășeni.

Sunt prognozate drecvente descărcări electrice, averse ce vor cumula 15 l/mp, intensificări ale vântului cu viteze de 45…50 km/h, izolat grindină 1 cm.

Evoluţia fenomenelor meteorologice prognozate este permanent monitorizată prin Centrul Operaţional al ISU Botoșani.

Echipajele de pompieri de la toate subunitățile din județ sunt pregătite să intervină, în cel mai scurt timp, în sprijinul cetățenilor.

Pentru a preveni situațiile de urgență, recomandăm cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

Publicitate

– fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;

– nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt;

– parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;

– îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;

– nu atingeți firele căzute la pământ;

– curățați șanțurile și rigolele de scurgere, pentru a permite evacuarea apelor pluviale;

– nu aruncați gunoaiele menajere sau resturile vegetale în albiile apelor curgătoare sau în șanțurile / canalele de colectare a apei.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

https://fiipregatit.ro/ghiduri/inundatii-despre-8-9#despre-33

https://fiipregatit.ro/ghiduri/furtuna-despre-8-6#siguranta-in-caz-de-furtuna-23

Citeste mai mult

Cultura

Salonul Internațional de Artă Naivă „Gheorghe Sturza”, ediția a XII-a, la Botoșani

Publicat

Publicitate

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani are plăcerea de a vă invita la vernisajul Salonului Internațional de Artă Naivă „Gheorghe Sturza”, ajuns la ediția a XII-a, care va avea loc vineri, 19 septembrie 2025, ora 12:00, la sediul instituției, pe str. Unirii nr. 10, Botoșani.

              Evenimentul va fi prezentat de Felicia Acsinte, istoric de artă, care va oferi publicului o perspectivă asupra specificului și valorii artei naive.

              În cadrul vernisajului va avea loc și lansarea volumului „Eseu despre surzenie”, semnat de Calistrat Robu, Romeo Romilă și Mircea Țîmpău, o apariție editorială care completează prin profunzime programul cultural-artistic al zilei.

              Publicul va putea admira creațiile a 53 de artiști naivi din ROMÂNIA, ISRAEL, GERMANIA, FRANȚA, CUBA, UNGARIA, ITALIA, S.U.A., POLONIA, PORTUGALIA și BRAZILIA, fiecare aducând o viziune autentică și personală asupra artei.

           Expoziția poate fi vizitată în perioada 19 septembrie – 19 octombrie 2025, de luni până joi între orele 8:00-16:30, iar vinerea în intervalul orar 8:00-14:00.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Burse sociale 2025-2026. Criterii și documente necesare. Dosarele se depun până pe 2 octombrie

Publicat

Publicitate

Burse sociale 2025-2026. Elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal pot beneficia, în anul școlar 2025-2026, de burse sociale în cuantum minim de 300 de lei lunar. Cererile și dosarele cu documentele necesare trebuie depuse la secretariatele școlilor până la 2 octombrie 2025, potrivit metodologiei-cadru adoptate de Ministerul Educației, scrie alba24.ro.

Până pe 20 octombrie, școlile vor transmite la inspectoratele școlare prima listă de beneficiari din anul școlar în curs, pe tipuri de burse, sumele estimate pentru luna septembrie și octombrie, urmând ca elevii să primească banii la data de 20 noiembrie. 

Potrivit reglementărilor legale, valoarea burselor sociale poate fi suplimentată prin hotărâre a consiliilor de administraţie ale unităţilor de învăţământ în funcţie de sumele alocate de autorităţile administraţiei publice locale/alte venituri obţinute de unitățile de învățământ și care pot fi utilizate cu această destinație.

În anul școlar 2025 – 2026, bursele școlare se acordă în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 732 din 4 septembrie 2025, care aprobă metodologia-cadru de acordare a burselor și cuantumul acestora.

Potrivit Ministerului Educațiie, elevii de la cursurile cu frecvență de zi din învățământul preuniv

ersitar de stat obligatoriu beneficiază de:

  • bursă de merit (în cuantum de 450 de lei/lună)
  • bursă socială (300 de lei/lună)
  • bursă tehnologică (300 de lei/lună)
  • bursa pentru sprijinirea reintegrării școlare a mamelor minore (conform legii).

Elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional beneficiază de:

Publicitate
  • burse sociale, pentru elevii de la cursurile cu frecvenţă de zi, nivel primar, gimnazial şi liceal, dacă sunt şcolarizaţi fără taxe;
  • burse tehnologice, pentru elevii de la cursurile cu frecvenţă de zi din învăţământul profesional, dacă se încadrează în specializările şi condiţiile stabilite prin metodologia-cadru.

Burse sociale 2025-2026

Bursele sociale reprezintă o formă de sprijin a elevilor din medii dezavantajate socioeconomic, din grupuri vulnerabile sau cu situații medicale speciale, în vederea susținerii participării la activitățile didactice, precum și pentru prevenirea abandonului școlar.

Acestea se acordă pentru elevii de nivel primar, gimnazial, liceal și profesional înscrişi la cursurile cu frecvenţă de zi, inclusiv pentru cei şcolarizaţi la domiciliu sau care urmează cursurile în „Școala din spital”.

Bursele sociale se acordă la cerere, în funcție de situația materială/socială/medicală a elevului.

Elevii care beneficiază de bursă socială au dreptul la păstrarea confidențialității asupra identității, datelor cu caracter personal și informațiilor referitoare la situația de dificultate în
care se află.

Burse sociale 2025-2026. Care sunt criteriile de acordare

Bursa socială se acordă elevilor din învățământul preuniversitar de stat înscriși la cursurile cu frecvență de zi, inclusiv celor școlarizați la domiciliu sau care urmează cursurile în „Școala din spital”, care se încadrează în cel puțin una dintre următoarele situații:

  • elevi proveniți din familii care realizează un venit mediu net pe membru de familie, supus impozitării, pe ultimele 12 luni anterioare cererii, mai mic de 50% din salariul minim net pe economie. Se va lua în calcul salariul minim net pe economie în vigoare la data depunerii cererii;
  • elevi cu unul sau ambii părinți decedați și elevi asupra cărora a fost instituită o măsură de protecție specială, respectiv plasamentul/plasamentul de urgență, fără a se lua în considerare nivelul venitului mediu net pe membru de familie, supus impozitării;
  • elevi care au deficiențe/afectări funcționale produse de boli, tulburări sau afecțiuni ale structurilor și funcțiilor organismului, încadrate conform criteriilor din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătății și al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr. 1.306/1.883/2016 pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de încadrare a copiilor cu dizabilități în grad de handicap și a modalităților de aplicare a acestora, cu modificările și completările ulterioare, și structurate tipologic conform aceluiași act normativ, fără a se lua în considerare nivelul venitului mediu net pe membru de familie, supus impozitării;
  • elevi cu afecțiuni oncologice și/sau cronice școlarizați, pentru o perioadă mai mare de 4 săptămâni, în cadrul „Școlii din spital” sau la domiciliu, fără a se lua în considerare nivelul
    venitului mediu net pe membru de familie, supus impozitării;
  • elevi care revin după școlarizarea din cadrul „Școlii din spital” în unitatea de învățământ la care au fost înmatriculați anterior, fără a se lua în considerare nivelul venitului mediu net pe membru de familie, supus impozitării;
  • elevi proveniți din familii care beneficiază de venit minim de incluziune conform Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările și completările ulterioare, în baza deciziei de stabilire a dreptului la ajutor de incluziune a familiei elevului.

Bursa socială se acordă sub condiţia ca elevul să fi promovat la toate disciplinele şi să fi obţinut media 10 la purtare sau calificativul „foarte bine” la purtare, la finalul anului şcolar anterior.

De asemenea, bursa socială se acordă şi în perioada vacanţelor şcolare (cu excepția: elevilor care nu au promovat anul școlar, a celor care sunt corigenți la mai mult de o disciplină și au acumulat mai mult de 20 de absențe nemotivate/an, a elevilor care nu au fost admiși la liceu/învățământ profesional, cursuri cu frecvență/a celor care repetă anul școlar din alte motive decât cele medicale).

Cum se pot obține bursele sociale. Documente necesare

Pentru obţinerea bursei sociale elevii majori sau părinţii/reprezentanţii legali ai elevilor minori depun la secretariatul unității de învăţământ o cerere însoţită de acte care dovedesc dreptul de acordare a bursei sociale, în primele 25 de zile calendaristice de la începerea cursurilor anului şcolar.

Documentele care vor fi depuse, în termen de 25 de zile calendaristice de la începerea cursurilor anului școlar, de către părinții/reprezentanții legali/elevii majori pentru acordarea
burselor sociale prevăzute sunt:

  • cererea părintelui/reprezentantului legal/elevului major;
  • declarație pe propria răspundere privind veniturile nete, obținute pe ultimele 12 luni anterioare cererii, realizate de membrii familiei și acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal pentru verificarea respectării criteriilor de acordare a bursei;
  • documente doveditoare ale componenței familiei:
    • certificatele de naștere ale copiilor sub 14 ani,
    • actele de identitate ale persoanelor care au peste 14 ani,
    • acte referitoare la starea civilă de la momentul depunerii cererii,
    • declarația pe proprie răspundere dată de ambii părinți, necăsătoriți, că locuiesc împreună,
    • certificatul de divorț și convenția notarială încheiată în cadrul procesului de divorț cu copii minori,
    • sentință judecătorească din care să rezulte stabilirea domiciliului copilului/copiilor la unul dintre părinți,
    • certificat de deces,
    • decizia instanței de menținere a stării de arest,
    • raport de anchetă socială în cazul părinților dispăruți, după caz.

Acordarea burselor sociale pentru motive medicale se face pe baza certificatului de încadrare în grad de handicap sau a certificatului eliberat de medicul specialist (tip A5), cu luarea în evidență de către medicul de la cabinetul școlar/medicul de familie — acolo unde nu există medic școlar.

Prin excepție, acordarea burselor sociale pentru elevii proveniți din familii care beneficiază de venit minim net de incluziune se face în urma comunicării la inspectoratele școlare județene/al municipiului București, denumite în continuare ISJ/ISMB, de către agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București, a listei elevilor înscriși în învățământul cu frecvență, proveniți din familii beneficiare de ajutor de incluziune, în luna anterioară celei de raportare a listei.

Lista elevilor care beneficiază de burse sociale poate fi revizuită lunar, la cererea beneficiarilor, prin completarea cu elevii a căror situație financiară/socială/medicală s-a modificat pe parcursul anului școlar și fac dovada încadrării în condițiile prevăzute.

La stabilirea venitului mediu net lunar pe membru de familie se iau în calcul toate veniturile nete realizate de membrii familiei. Prin venituri nete se înțelege totalitatea sumelor primite/realizate de fiecare membru al familiei, conform Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Verificarea documentelor privind veniturile declarate de părinții/reprezentanții legali ai elevilor minori se face de către una sau mai multe persoane desemnate de conducerea unității
de învățământ.

În situația în care personalul unității de învățământ are suspiciuni privind îndeplinirea condițiilor de acordare a bursei sociale, directorul sesizează situația autorităților administrației
publice locale și solicită efectuarea unei anchete sociale.

Personalul unităților de învățământ nu efectuează anchete sociale în vederea acordării burselor sociale.

Directorul unității de învățământ emite decizie de retragere a bursei în situația în care, în urma primirii raportului de anchetă socială, Comisia de management al burselor constată neîndeplinirea condițiilor de acordare a bursei sociale.

Bursele sociale se acordă și în perioada vacanțelor. Excepții

Potrivit legii, bursele sociale se acordă și în perioada vacanțelor școlare.

Prin excepție, nu primesc bursa socială în perioada vacanței de vară:

  • elevii care nu au promovat anul școlar;
  • elevii care la sfârșitul cursurilor anului școlar sunt corigenți la mai mult de o disciplină și au acumulat mai mult de 20 de absențe nemotivate/an. Bursa pe perioada vacanței de vară nu este suspendată dacă este îndeplinită doar una dintre cele două condiții;
  • absolvenții învățământului gimnazial care nu au fost admiși la liceu/în învățământul profesional, cursuri cu frecvență, într-o unitate de învățământ preuniversitar de stat;
  • elevii care repetă anul școlar din alte motive decât cele medicale.

Pentru elevii din anii terminali, bursele sociale se acordă și în perioada primei sesiuni a examenului național de bacalaureat sau a examenului de certificare a calificării profesionale, până la comunicarea rezultatelor finale, conform formulei de calcul prevăzute mai jos, cu condiția ca elevii bursieri să se prezinte la examene.

Formula de calcul al burselor sociale pentru perioada primei sesiuni a examenului de bacalaureat este (CmB / NZL) x NZLCRF, unde:

  • CmB = cuantumul bursei, stabilit prin lege/hotărâre de Guvern;
  • NZL = numărul de zile lucrătoare din luna respectivă;
  • NZLCRF = numărul de zile lucrătoare din luna respectivă, până la data comunicării rezultatelor finale.

Decizia de retragere a bursei sociale în situațiile prevăzute se aplică de către director, la propunerea Comisiei de management al burselor.

Citeste mai mult

Eveniment

Programul PSD – investiții și locuri de muncă pentru dezvoltarea Moldovei

Publicat

Publicitate

România are nevoie de investiții care să creeze locuri de muncă și să stimuleze dezvoltarea regională. Prin Programul Național de Relansare propus de PSD, județele din Moldova pot deveni un pol de creștere economică durabilă.

La capitolul „Investiții”, Programul PSD propune opt măsuri principale, menite să aducă valoare adăugată economiei, să stimuleze producția și să creeze locuri de muncă, cu impact direct asupra bugetului de stat.

„Reducerea deficitului bugetar este necesară, dar nu suficientă. Trebuie să schimbăm abordarea. Avem nevoie, în paralel, și de măsuri care să creeze valoare economică, locuri de muncă și exporturi. Investițiile reprezintă cheia dezvoltării Moldovei și a județului nostru. Programul PSD oferă cadrul și instrumentele necesare pentru recuperarea decalajelor de către regiunile mai puțin dezvoltate”, a declarat Doina Federovici, președintele PSD Botoșani.

Programul PSD prevede dezvoltare echilibrată în întreaga țară astfel încât și zonele mai puțin dezvoltate să devină atractive pentru investitori. Stimularea investițiilor de producție devine prioritară în aceste zone. „Susținerea investițiilor de minim 5 milioane de euro în activități de producție în aceste zone va genera locuri de muncă și creștere economică. Propunem o schemă de sprijinire a investițiilor care să nu afecteze bugetul statului, ci, dimpotrivă, să genereze venituri suplimentare din TVA și impozite. Programul PSD vine cu o reformă reală și nu doar cu măsuri de austeritate, care, în definitiv, ar conduce la contracția PIB-ului și la noi presiuni fiscale pentru menținerea deficitului într-o zonă sustenabilă”, a declarat deputatul Marius Budăi, prim-vicepreședintele PSD Botoșani.

Programul mai include: susținerea investițiilor în sectoarele strategice, tehnologii moderne, cercetare-dezvoltare, debirocratizare prin ghișeu unic pentru autorizații, garanții pentru IMM-uri și instrumente de cofinanțare prin fonduri europene. „Toate aceste măsuri au un obiectiv clar: investiții eficiente, creștere economică și locuri de muncă durabile în Moldova și nu numai”, a conchis Doina Federovici.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending