Tot mai mulți angajați din România suferă de epuizare profesională sau burnout, femeile fiind mai afectate decât bărbați, dar și o bună parte dintre angajații români care lucrează în ture, relatează ADEVĂRUL.

Un studiu recent realizat de Centrul de Formare APSAP arată că printre motivele principale care duc la epuizarea fizică și mentală se află oboseala, munca peste program, programul de lucru dezechilibrat, munca repetitivă și lipsa de liniște sau intimitate acasă.

„Studiul nostru, la care au răspuns 2.053 de angajați din sectoarele privat și public, evidențiază că epuizarea emoțională, fizică și mentală (cunoscută sub denumirea de Burnout) reprezintă un sindrom real, cu un impact negativ considerabil asupra performanței angajaților, fiind un semnal de alarmă care nu trebuie ignorat.

Mai mult, conform studiilor medicale internaționale, epuizarea fizică și mentală declanșează boli cardiovasculare, tulburări ale sistemului nervos, depresie și alte afecțiuni, care pot afecta grav sănătatea oamenilor. Pe lângă munca în ture și munca repetitivă, este interesant faptul că românii au declarat că însăși conviețuirea cu alte persoane într-un spațiu restrâns îi face să se simtă constant epuizați, din lipsa de spațiu personal, liniște și intimitate, față de cei care locuiesc singuri”, declară Bogdan-Costin Fârșirotu, Președinte al Centrului de Formare APSAP și fondator al platformei Cursuri-funcționari.ro.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște burnout-ul ca un fenomen asociat muncii, subliniind importanța gestionării adecvate a stresului ocupațional, încă din anul 2019. În țări precum Olanda, angajatul care este diagnosticat cu burnout de către medic beneficiază de concediu medical până la 104 săptămâni, primind 77% din salariu. În România, burnout-ul nu este considerat încă o boală, dar în prezent există o dezbatere în Senat privind acordarea de concediu medical pentru epuizare fizică, scrie Adevărul.

Femeile resimt mult mai intens presiunea activității profesionale 

Studiul realizat de Centrul de Formare APSAP relevă faptul că femeile resimt mult mai des epuizarea la locul de muncă în comparație cu bărbații. Astfel, 33,16% dintre femei au declarat că se simt frecvent epuizate, față de doar 20,75% dintre bărbați. Deși femeile tind să muncească mai mult, să fie mai reziliente și să-și sprijine mai mult colegii, aceste eforturi suplimentare sunt deseori subapreciate în mediul profesional, evidențiind impactul disproporționat al stresului asupra angajaților.

Programul dezechilibrat și lipsa odihnei sporesc riscul de epuizare

Datele colectate relevă faptul că tipul de program de muncă influențează semnificativ nivelul de epuizare resimțit de angajați. Astfel, 40% dintre cei care lucrează în ture se confruntă frecvent cu epuizarea, în principal din cauza dificultății de a menține un program de somn regulat și a odihnei insuficiente. În comparație, doar 25,59% dintre angajații cu un program flexibil raportează aceeași intensitate a epuizării, subliniind impactul negativ al muncii în ture asupra sănătății și energiei angajaților.

Munca în ture perturbă odihna și organizarea unui program de somn constant, iar astfel crește considerabil riscul de burnout, în timp ce un program flexibil oferă o mai bună gestionare a oboselii.

Activitățile repetitive duc la epuizare

Persoanele care desfășoară activități repetitive, fără elemente de noutate sau stimulare, au raportat un nivel ridicat de epuizare, 42,79% dintre acestea afirmând că se simt frecvent epuizate. În schimb, doar 18,17% dintre cei care desfășoară activități creative experimentează aceleași niveluri de epuizare. Rutina poate deveni obositoare, monotonă, spre deosebire de activitățile creative care oferă mai multă stimulare și varietate.

Persoanele care au o activitate zilnică de rutină sunt mai predispuse la burnout, comparativ cu cele care desfășoară activități recreative, deoarece lipsa de varietate și monotonia pot contribui semnificativ la epuizarea emoțională și mentală. Activitățile repetate zilnic reduc motivația și satisfacția, creând o senzație de stagnare și lipsă de scop, care amplifică stresul și epuizarea.

Lipsa spațiului personal și conflictele între generații sporesc epuizarea

S-a constatat o diferență semnificativă între nivelurile de epuizare resimțite în funcție de numărul de persoane care locuiesc în același spațiu. Astfel, 65,49% dintre persoanele care împart spațiul de locuit cu una sau mai multe persoane se simt aproape întotdeauna epuizate, comparativ cu 29,44% dintre cei care locuiesc singuri.

O bună parte din angajați suferă de burnout

Conform studiului, persoanele care împart locuința cu mai mult de două persoane se confruntă cu un nivel mai ridicat al burnout-ului. Această situație poate fi atribuită stresului suplimentar cauzat de lipsa spațiului personal și de necesitatea gestionării relațiilor interpersonale într-un mediu comun. Atunci când trăiești într-un mediu cu mai multe persoane, poate să apară lipsa intimității și a spațiului pentru relaxare, ceea ce împiedică odihna și refacerea adecvată după o zi stresantă de muncă.

În plus, interacțiunile constante cu alți membri ai gospodăriei pot duce la tensiuni sau conflicte, mai ales dacă există diferențe de valori sau de stil de viață. Această situație poate amplifica stresul resimțit la locul de muncă, contribuind astfel la un nivel mai mare de epuizare emoțională și burnout. Gestionarea responsabilităților casnice comune sau a obligațiilor sociale legate de ceilalți poate adăuga o presiune suplimentară, împiedicând persoana să se deconecteze și să-și reîncarce energia mentală și emoțională.

Activitățile recreative – o soluție pentru prevenirea burnout-ului

Datele arată că lipsa activităților recreative este strâns legată de niveluri ridicate de epuizare. 40% dintre persoanele care nu se implică deloc în activități recreative se confruntă frecvent cu epuizarea, comparativ cu doar 24,74% dintre cei care desfășoară mai mult de 12 ore pe săptămână de activități recreative.

În schimb, cei care includ activități recreative în rutina lor au mai multe șanse să reducă riscul de burnout. Activitățile recreative, cum ar fi sporturile, hobby-urile sau socializarea, oferă o pauză mentală și contribuie la eliberarea de stres, îmbunătățind sănătatea mentală și bunăstarea generală. Aceste activități permit persoanelor să se relaxeze, să se încarce cu energie și să își mențină un echilibru sănătos între muncă și viața personală.

Studiul realizat de Centrul de Formare APSAP subliniază importanța unor măsuri proactive din partea companiilor pentru a susține sănătatea mentală și emoțională a angajaților. Este crucial ca managerii să identifice și să trateze rapid situațiile de burnout și stres profesional, pentru a asigura atât eficiența, cât și starea de bine a echipei.

Aceste rezultate relevă o nevoie acută de strategii de management al stresului și de susținere a angajaților. Printre măsurile recomandate se numără introducerea unor programe de asistență psihologică, flexibilitatea programului de lucru și crearea unor spații destinate relaxării la locul de muncă. Fără astfel de intervenții, burnout-ul reduce productivitatea și poate cauza probleme de sănătate pe termen lung în rândul angajaților.

Epuizarea psihică și fizică a devenit o realitate pentru mulți angajați din România, iar acest studiu reflectă necesitatea adoptării unor politici de sprijin la nivel organizațional. În fața acestor cifre, angajatorii au o responsabilitate clară de a promova un mediu de lucru sănătos și echilibrat, pentru a preveni efectele burnout-ului asupra performanței și bunăstării angajaților.

Ce este burnout-ul ocupațional

Burnout-ul ocupațional reprezintă o stare de epuizare emoțională, fizică și mentală asociată activității profesionale, care afectează profund gândirea și emoțiile angajaților. Aceasta poate influența negativ performanța și motivația, contribuind la apariția unor probleme grave de sănătate, precum afecțiuni cardiovasculare (hipertensiune), scăderea imunității, dureri musculare, tulburări endocrine și ale sistemului nervos, crescând astfel riscul de depresie și chiar al tentativelor de suicid.

Burnout-ul nu înseamnă stres, chiar dacă expunerea la stresul continuu duce la burnout. În același timp, burnout-ul nu înseamnă depresie. Acesta este mai degrabă un răspuns psihologic la stresul cronic asociat muncii, în timp ce depresia este o tulburare de sănătate mentală mai complexă, care poate apărea independent de stresul de la locul de muncă.

Epuizarea, în contextul burnout-ului în rândul angajaților, se referă la o stare de oboseală extremă și de epuizare fizică, mentală și emoțională, cauzată de expunerea prelungită la stres profesional. Aceasta afectează negativ capacitatea angajaților de a-și îndeplini sarcinile, diminuându-le productivitatea și afectându-le sănătatea generală și bunăstarea.

Sursa: Adevărul