Vremea în România până la sfârșit de septembrie: toamnă blândă, cu ploi răzlețe. Prognoza meteo pe patru săptămâni. Luna septembrie aduce în România o tranziție treptată de la căldura verii către atmosfera mai răcoroasă a toamnei, fără extreme majore.

Potrivit meteorologilor de la ANM, vom avea parte de o toamnă blândă, însă nu vor lipsi din peisaj câteva episoade de ploi mai consistente. Temperaturile se vor menține în general la valori apropiate sau ușor peste mediile specifice perioadei, mai ales în sudul țării.

Precipitațiile vor fi în limite normale, cu ușoare abateri în zonele montane și în regiunile centrale și nord-estice. Astfel, în prima lună de toamnă vom avea parte de o vreme echilibrată, temperaturi plăcute și câteva episoade de ploi răzlețe.

Vremea în România până la sfârșit de septembrie. Săptămâna 1 – 8 septembrie 2025

Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile sudice. Regimul pluviometric se va situa în jurul celui normal pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

Vremea în România până la sfârșit de septembrie. Săptămâna 8 – 15 septembrie 2025

Temperaturile medii vor fi ușor mai ridicate decât cele specifice pentru această perioadă, în regiunile sudice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale. Cantitățile de precipitații vor fi ușor excedentare, local, în regiunile centrale și nord-estice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale.

Vremea în România până la sfârșit de septembrie. Săptămâna 15 – 22 septembrie 2025

Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

Regimul pluviometric va fi ușor excedentar în zonele montane și local în cele centrale, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru această perioadă.

Vremea în România până la sfârșit de septembrie. Săptămâna 22 – 29 septembrie 2025

Mediile valorilor termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

Guvernul a adoptat, vineri, după discuțiile și scandalurile din ultimele săptămâni, reforma Legii pensiilor magistraților.

STIRIPESURSE.RO vă prezintă ce prevede proiectul

Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniulpensiilor de serviciu

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Cutremur în tabăra suveranistă. Unul dintre liderii AUR lansează acuzații neașteptate la adresa lui Călin Georgescu: „Nu cred că se poate colabora cu el, nu este un om de echipă”
bugetul.ro

Conaţionalii din Diaspora au început să piardă banii pe care îi încasau în ţările \”adoptive\” din cauză că au \”îndrăznit\” să meargă în vacanţă în România
bugetul.ro

Marele Victor Renengiuc nu se leapădă de Nicușor Dan, dar nici nu are speranțe că va veni la mormântul său: \”Domnul președinte Nicușor Dan nu are buzunarele deschise pentru el\” EXCLUSIV
bugetul.ro

Românii care locuiesc la curte, vizați de amenzi record! Ce este interzis prin noua lege
bugetul.ro
Art. I – Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Alineatul (1) al art. 211 se modifică și va avea următorul cuprins:

(1)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie, respectiv magistrații-asistenți de la Curtea Constituţională, precum şipersonalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislația care reglementează sistemul public de pensii şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

2. Alineatul (3) al art. 211 se modifica și va avea următorul cuprins:

(3) De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația care reglementează sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv magistrații-asistenți de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care între 20 și 25 de ani realizată numai în aceste funcții. În acest caz cuantumul pensiei este micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseşte din vechimea de 25 de ani în aceste funcţii. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

3. După după alineatul (3) al articolului 211, se introduce un nou alineat, alin. (31), cu următorul cuprins:

(31) Persoanele care au o vechime de cel puțin 35 de ani realizată numai în funcţiileenumerate la alin. (1) se pot pensiona indiferent de vârstă, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseşte până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii. Cuantumul pensiei de serviciu astfel stabilit este recalculat anual, prin raportare la perioada de timp rămasă de la momentul recalculării până la împlinirea vârstei standard de pensionare.

4. Alineatul (4) al articolului 211 se modifică si va avea următorul cuprins:

(4) Persoanele care au o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația care reglementează sistemul public de pensii şi pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurări socialerealizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile acestora. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor prevăzute de prezentul alineat.

5. Alineatul (41) al articolului 211 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(41) În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în considerare la stabilirea dreptului de pensie, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent sau pentru care nu au fost reținute contribuții de asigurări sociale.

6. Alineatul (1) al art. 212 se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Soțul supraviețuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația care reglementează sistemul public de pensii, la pensia de urmaș în condițiile prevăzute de această legislație, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul, actualizată, după caz.

Art. II – Articolele II – V din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal se abrogă.

Art. III – Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, se modifică după cum urmează:

1. Alineatul (1) al articolului 685 se modifică şi va avea următorul cuprins :

(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 31, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, pot beneficia de pensie de serviciu la îndeplinirea condițiilor privind vechimeatotală în muncă şi a vârstei standard de pensionare conform eşalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 60 de luni consecutive de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

2. Alineatul (2) al articolul 685 se modifică şi va avea următorul cuprins :

(2) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare conform eşalonării prevăzute în anexă, şi personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care între 20 și 25 de ani realizată numai în aceste funcții. În acest caz cuantumul pensiei este micșorat cu 2% din baza de calcul prevăzută la alin. (1) pentru fiecare an care lipseşte din vechimea în specialitate integrală.

3. Alineatul (7) al articolului 685 se modifică şi va avea următorul cuprins :

(7) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vârstă şi de vechime prevăzute la alin. (1) numai în funcţia de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești şiparchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică şi de personal care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi în cea de tehnician criminalist din cadrul parchetelor beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupaţie. În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 55% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 60 de luni consecutive de activitate, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei ori parchetului sau INEC unde a funcţionat solicitantul înaintea eliberării din funcţia de personal auxiliar de specialitate. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei ori parchetului sau INEC.

Art. IV – La articolul 29 din Legea nr. 361/2023 privind personalul Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1095 din 5 decembrie 2023, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

”(2) Magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora, cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația care reglementează sistemul public de pensii şipot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor permanente realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Prevederile art. 211 şi 213 din Legea nr.303/2022, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.”

Art. V – (1) Persoanele prevăzute la art. 211 din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, la articolul 685 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și la art. 29 alin. (2) din Legea nr. 361/2023, cu modificările și completările ulterioare, cărora le-au fost emise decizii de pensionare anterior datei de 1 octombrie 2025, se consideră că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin aceste decizii potrivit reglementărilor în temeiul cărora au fost emise.

(2) Persoanele prevăzute la art. 211 din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, la articolul 685 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și la art. 29 alin. (2) din Legea nr. 361/2023, cu modificările și completările ulterioare, cărora le-au fost emise decizii de pensionare începând cu data de 1 octombrie 2025 în baza unor cereri înregistrate la casele de pensii înainte de 1 octombrie 2025, precum şi cele care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior datei de 1 octombrie 2025, indiferent de momentul la care vor înregistra cererile de pensionare la casele de pensii, se consideră că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin dispozițiile în vigoare la momentul îndeplinirii condițiilor de pensionare.

(3) Prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare, pentru judecătorul, procurorul, magistratul-asistent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv magistratul-asistent de la Curtea Constituţională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeaşi lege, aflat în funcţie la data de 1 octombrie 2025, la calculul vechimii de cel puţin 25 de ani se poate lua în considerare, eşalonat, în funcţie de data pensionării, şi o perioadă maximă de 5 ani în care judecătorul, procurorul sau magistratul-asistent ori personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeaşi lege a îndeplinit funcţiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, după cum urmează:

a) în perioada 1 octombrie 2025 – 31 decembrie 2026, poate fi valorificată o vechime de cel mult 5 ani în aceste funcţii;

b) în perioada 1 ianuarie 2027 – 31 decembrie 2028, poate fi valorificată o vechime de cel mult 4 ani în aceste funcţii;

c) în perioada 1 ianuarie 2029 – 31 decembrie 2030, poate fi valorificată o vechime de cel mult 3 ani în aceste funcţii;

d) în perioada 1 ianuarie 2031 – 31 decembrie 2032, poate fi valorificată o vechime de cel mult 2 ani în aceste funcţii;

e) în perioada 1 ianuarie 2033 – 31 decembrie 2034, poate fi valorificată o vechime de cel mult un an în aceste funcţii.

(4) Pentru judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie, respectiv magistrații-asistenți de la Curtea Constituţională, precum şipersonalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, care beneficiază de pensii de serviciu stabilite în baza unor decizii de pensionare emise anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023 sau care au îndeplinit condiţiile de pensionare anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023, pentru fiecare an care depăşeştevechimea de 25 de ani necesară pentru obţinerea pensiei de serviciu, cuantumul net al pensiei de serviciu se majorează cu câte 1%. Majorarea cuantumului pensiei de serviciu cu câte 1% nu se aplică pentru anii împliniți începând cu data de 1 octombrie 2025 care depășesc vechimea de 25 de ani, însă fără a se pierde beneficiul majorării cuantumului net pentru perioadele anterioare datei de 1 octombrie 2025.

(5) Prin excepție de la dispozițiile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, precum și de la dispozițiile art. 29 alin. (2) din Legea nr. 361/2023 cu modificările și completările ulterioare și fără a aduce atingere dispozițiilor alin. (1) și alin. (2) din prezentul articol, în intervalul 1 octombrie 2025 – 31 decembrie 2036 se instituie o creștere etapizată a vârstei de pensionare pentru judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituțională şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora, cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, după cum urmează:

a) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 octombrie 2025 – 31 decembrie 2025 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 47 ani și 8 luni indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;

b) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 49 de ani indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;

c) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2027 – 31 decembrie 2027 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 50 de ani și 6 luni indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;

d) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2028 – 31 decembrie 2028 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 52 de ani indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;

e) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2029 – 31 decembrie 2029 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 53 de ani și 6 luni indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;

f) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2030 – 31 decembrie 2030 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 55 de ani indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;

g) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2031 – 31 decembrie 2031 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 56 de ani și 6 luni indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 26 de ani și 6 luni;

h) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2032 – 31 decembrie 2032 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 58 de ani indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 28 de ani;

i) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2033 – 31 decembrie 2033 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 59 de ani și 6 luni indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 29 de ani și 6 luni;

j) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2034 – 31 decembrie 2034 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 61 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, și condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 31 de ani;

k) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2035 – 31 decembrie 2035 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 62 de ani și 6 luni, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, și condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 32 de ani și 6 luni;

l) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2036 – 31 decembrie 2036 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 64 de ani indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, cu condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 34 de ani.

(6) Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare, pentru persoanele care au decizii de pensionare sau îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior datei de 1 octombrie 2025, pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate şi pensia de urmaş, se actualizează procentual ori de câte ori se majorează indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. Actualizarea se realizează prin aplicarea, asupra cuantumului pensiei, a procentului de majorare a indemnizaţiei de încadrare brute lunare pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. Cuantumul net al pensiei de serviciu astfel actualizate nu poate depăşi 100% din venitul net, la data actualizării, al unui judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, cu excepţiapensiilor de serviciu ale persoanelor prevăzute la alin.(1) și (2). Data actualizării, procentul de majorare a indemnizaţiei de încadrare brute lunare şi, după caz, venitul net la data actualizării al unui judecător sau procuror în activitate, în condiţiiidentice de funcţie, vechime şi grad profesional, se comunică Casei Naţionale de Pensii Publice sau casei de pensii teritoriale ori sectoriale competente de către ordonatorii principali de credite implicaţi.

(7) Dispozițiile privind vechimea totală în muncă de 35 de ani prevăzute la art. 685alin. (1) și art. 685 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, cu modificările și completările ulterioare, sunt aplicabile persoanelor care împlinesc vârsta de pensionare prevăzută de Anexa la Legea nr. 567/2004, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

(8) Dispoziţiile alin. (1) – (6) se aplică în mod corespunzător şi personalului prevăzut la art. 29 alin. (2) din Legea nr. 361/2023 privind personalul Curţii Constituţionale.

Art. VI – Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 octombrie 2025.

„Azi valoarea unei pensii medii în magistratură este între 4800 și 5000 de euro. O pensie care este de multe ori mai mare decât pensia medie de 550 euro din România.

 
Pensia nu va putea depăși 70% din valoare ultimului salariu. E mai echitabilă și aproape de realitate”,a  spus premierul Ilie  Bolojan.

Guvernul s-a reunit, vineri, și a adoptat Pachetului doi de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului. Toate reformele au fost adoptate, mai puțin cel pe administrație, care a fost eliminat, notează stiripesurse.ro.

Consiliul Legislativ a dat aviz negativ pe reforma legii magistraților, iar ședința a fost amânată de două ori pentru că lipseau mai multe avize.

Şedinţa de Guvern a fost convocată după ce membrii Executivului au participat la consultările cu partenerii sociali în cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social pe tema măsurilor guvernamentale cuprinse în cel de-al doilea pachet asupra căruia Guvernul îşi va angaja răspunderea în Parlament.

Ce prevede „pachetul 2” de reforme:

Cutremur în tabăra suveranistă. Unul dintre liderii AUR lansează acuzații neașteptate la adresa lui Călin Georgescu: „Nu cred că se poate colabora cu el, nu este un om de echipă”
bugetul.ro

Conaţionalii din Diaspora au început să piardă banii pe care îi încasau în ţările \”adoptive\” din cauză că au \”îndrăznit\” să meargă în vacanţă în România
bugetul.ro

Marele Victor Renengiuc nu se leapădă de Nicușor Dan, dar nici nu are speranțe că va veni la mormântul său: \”Domnul președinte Nicușor Dan nu are buzunarele deschise pentru el\” EXCLUSIV
bugetul.ro

Românii care locuiesc la curte, vizați de amenzi record! Ce este interzis prin noua lege
bugetul.ro
1. Pensiile de serviciu ale magistraților

Plafonul de 70% din venitul net se menține, în pofida presiunilor venite din interiorul sistemului judiciar.

Vârsta standard de pensionare va fi aliniată gradual cu cea din sistemul public, ajungând la 65 de ani până în 2036.

Etapizarea creșterii vârstei se face pe durata a 10 ani.

Se introduc reguli mai stricte privind cumulul pensiei cu salariul în sistemul public.

2. Reforma sistemului de sănătate

Managerii spitalelor vor avea contracte de performanță, cu indicatori clari de eficiență.

Medici de familie vor putea deschide puncte secundare în zone rurale, pentru a acoperi deficitul de servicii medicale.

CNAS va avea obligația să raporteze trimestrial transparența cheltuirii fondurilor.

3. Guvernanța companiilor de stat

Reducerea numărului de membri din consiliile de administrație.

Introducerea unor indicatori financiari obligatorii pentru management.

Publicarea trimestrială a rapoartelor privind cheltuielile, investițiile și profitabilitatea.

4. Reorganizarea autorităților ASF, ANRE și ANCOM

Reduceri de personal de până la 20% în toate cele trei instituții.

Scăderea salariilor conducerii cu 30%.

Limitarea mandatelor membrilor consiliilor de conducere la maximum două.

5. Reforma administrației publice locale

Desființarea a peste 6.000 de posturi neocupate.

Introducerea unui sistem unitar de raportare a performanței primăriilor.

Digitalizarea completă a actelor administrative în termen de 3 ani.

6. Eficientizarea fiscală

Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri începând cu 2026.

Creșterea taxelor pentru vehiculele poluante și stimulente pentru mașini electrice.

Consolidarea mecanismelor de combatere a evaziunii fiscale.

Asumarea răspunderii în Parlament

După adoptarea în Guvern, cele șase proiecte vor fi trimise luni în Parlament, unde Executivul își va asuma răspunderea. Această procedură elimină dezbaterile parlamentare extinse și grăbește intrarea în vigoare a legilor, dar poate fi contestată la Curtea Constituțională.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat: „Avem un pachet complex, negociat cu toate instituțiile implicate. Asumarea răspunderii este cea mai rapidă cale pentru implementarea reformelor, într-un context bugetar dificil.”

Specialiștii în finanțe publice apreciază că aplicarea pachetului ar putea reduce cheltuielile bugetare cu până la 7 miliarde de lei anual. În același timp, reforma pensiilor speciale și reorganizarea autorităților financiare riscă să genereze tensiuni în rândul unor categorii profesionale, mai ales în justiție și în instituțiile vizate.

Surse guvernamentale spun că Guvernul Ilie Bolojan mizează pe intrarea în vigoare a pachetului până la 1 ianuarie 2026, pentru a răspunde cerințelor din PNRR și pentru a evita penalizări din partea Comisiei Europene.

Un accident rutier grav s-a produs la Iași. Din primele informații deținute de reporterii BZI, incidentul auto s-a produs în comuna Deleni. Un singur autoturism a fost implicat, în care se afla un cuplu – un soț și o soție în vârstă de 67 ani, respectiv 68 de ani, scrie bzi.ro.

O gravă tragedie rutieră a avut loc vineri, 29 august, în comuna Deleni, județul Iași. Un cuplu de soți, veniți din București pentru a participa la un parastas în satul Feredeni, și-au pierdut viața după ce autoturismul în care se aflau a ieșit de pe șosea și s-a răsturnat într-o râpă.

Potrivit polițiștilor, mașina era condusă de un bărbat de 67 de ani, care ar fi pierdut controlul asupra direcției de mers. Autoturismul a părăsit partea carosabilă și s-a prăbușit pe un teren accidentat. În urma impactului, atât șoferul, cât și pasagera din dreapta, o femeie de 68 de ani, au decedat pe loc.

La fața locului au intervenit echipaje ale Detașamentului de Pompieri Târgu Frumos – Punctul de Lucru Hârlău, precum și o ambulanță SAJ Iași cu medic. Victimele au fost găsite încarcerate sub mașină, cu traumatisme severe, incompatibile cu viața.

„Autoturism răsturnat într-o râpă, cu două victime – soț și soție – încarcerate, prinse sub mașină, cu traumatisme severe, decedate. La fața locului a intervenit o ambulanță SAJ cu medic”, a transmis prof. dr. Diana Cimpoeșu, șefa UPU-SMURD Iași.

Martorii din zonă susțin că vehiculul ar fi rămas fără frâne la coborârea unui deal, însă cauza exactă a accidentului urmează să fie stabilită în urma cercetărilor. În prezent, polițiștii au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă.

Tragedia readuce în atenție importanța respectării regulilor de circulație și a întreținerii tehnice corespunzătoare a mașinii. Autoritățile reamintesc șoferilor că adaptarea vitezei la condițiile de drum, purtarea centurii de siguranță și verificarea stării tehnice a vehiculului sunt măsuri esențiale pentru prevenirea unor astfel de drame.