Numărul total al beneficiarilor de indemnizaţie socială pentru pensionari a fost, în noiembrie 2024, de 919.906 persoane, cu 5.959 mai mic în comparaţie cu luna precedentă, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

Dintre aceştia, 829.495 erau pensionari din sistemul public, iar 90.411 pensionari proveniţi din fostul sistem de pensii al agricultorilor.

În cazul pensionarilor din sistemul public, valoarea medie a indemnizaţiei suportate de la bugetul de stat a fost de 527 de lei. Cele mai mari valori au fost înregistrate în judeţele: Maramureş (de 612 lei), Hunedoara (598), Cluj (595 lei), Bistriţa-Năsăud şi Prahova (586 lei).

Cei mai mulţi beneficiari ai acestei indemnizaţii erau în Bucureşti – respectiv 38.663 – şi în judeţele Suceava (34.739 pensionari), Iaşi (30.737), Dolj (29.661), Prahova (27.487) şi Bacău (26.889).

În ceea ce priveşte pensionarii agricultori, indemnizaţia socială medie suportată de la bugetul de stat a fost de 342 de lei, valoarea cea mai mare fiind înregistrată în judeţele Ilfov (482 lei), Gorj (443 lei), Hunedoara (422 lei) şi în Sectorul 2 al Capitalei (438 lei).

Potrivit sursei citate, numărul cel mai mare de beneficiari din rândul pensionarilor agricultori se înregistra în judeţul Iaşi (6.318 persoane), urmat de judeţele Botoşani (5.952), Dolj (5.790), Olt (5.269) şi Teleorman (5.203).

CNPP precizează că beneficiarii sistemului public de pensii, ale căror venituri din pensii şi indemnizaţii, cumulate, se situează sub valoarea de 1.281 de lei, încasează lunar acest cuantum, denumit „Indemnizaţie socială pentru pensionari”, conform prevederilor Legii nr. 196/2009, cu modificările şi completările ulterioare. AGERPRES

Instanța de judecată și-a însușit propunerea organelor judiciare și a dispus arestarea preventivă a unui tânăr, de 20 de ani, din municipiul Botoșani, bănuit de comiterea infracțiunilor de furt în scop de folosință, conducere fără permis și conducere sub influența alcoolului.

Din cercetări, a reieșit faptul că acesta ar fi sustras un atoturism, aparținând unui bărbat pe care îl cunoștea și l-ar fi condus pe drumul public, din comuna Lunca, fără a deține permis de conducere și fiind sub influența alcoolului, aparatul etilotest, indicând o valoare de 1,03 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Mai mult decât atât, acesta a provocat un accident rutier soldat cu pagube materiale.

Tânărul a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J. Botoșani pentru următoarele 30 de zile.

Muzeul Județean Botoșani anunță semnarea, în calitate de Beneficiar, a contractului de finanțare nerambursabilă nr. 53 din 18.11.2024, cu Institutul Național al Patrimoniului, în calitate de Finanțator. Documentul are drept obiect acordarea finanțării nerambursabile pentru proiectul „Reabilitare Muzeul Memorial „George Enescu” și Anexă”, depus în cadrul subprogramului „Case memoriale”/„Elaborarea documentațiilor tehnico-economice pentru intervenții asupra monumentelor istorice”, parte integrantă a Timbrului Monumentelor Istorice coordonat de Institutul Național al Patrimoniului.

Imobilul vizat de demersul de proiectare este Casa Costache Enescu (cod LMI BT-II-m-B-01974), care găzduiește în prezent Muzeul Memorial „George Enescu” din Dorohoi (Strada George Enescu, nr. 81). Monument istoric reprezentativ pentru patrimoniul local și regional, casa a fost construită în 1860, fiind achiziționată de către Costache Enescu, tatăl muzicianului George Enescu, în 1910, anul în care familia Enescu s-a mutat din satul Liveni în orașul Dorohoi. Aici, lui George Enescu i s-au amenajat două încăperi, în care marele muzician va locui și va crea în perioadele șederilor sale la Dorohoi. Având în vedere semnificația majoră a monumentului pentru biografia artistului, clădirea principală va traversa ample reparații între 1954-1957, la finalul cărora va fi inclusă în circuitul turistic național. Astăzi, Muzeul Memorial „George Enescu” din Dorohoi constituie un reper esențial pentru arealul cultural botoșănean, încorporând o colecție de peste 1.200 de piese de valoare patrimonială substanțială, inclusiv o suită de obiecte personale care au aparținut compozitorului (costumul de concerte, bagheta, două viori, cufărul de călătorie sau pianul).

În prezent, imobilul se găsește într-o stare avansată de degradare, fiindu-i afectată inclusiv structura de rezistență, iar corpurile de clădire prezintă deteriorări considerabile, care fac din intervențiile viitoare de restaurare un imperativ. În stadiul curent, serviciile de proiectare asigurate conform prevederilor contractuale vor include fazele DALI, DATC, DE și PFU (Proiect Fază Unică – componente artistice). Termenul contractual final este 30.11.2025, iar Institutul Național al Patrimoniului va livra Beneficiarului, în trei tranșe, suma de 249.000 lei pentru întreg demersul de proiectare.

Voucher de 10.000 de lei pentru nou-născuți. Femeile care intenționează să devină mame în 2025 ar putea primi un sprijin financiar de 10.000 de lei de la stat. Banii vor fi destinați achiziției de alimente, produse de igienă și echipamente pentru nou-născuți, notează alba24.ro.

Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse a publicat pe 29 noiembrie un proiect de hotărâre privind aprobarea Programului social de interes național de susținere a mamelor pentru creșterea natalității.

Conform proiectului, începând cu anul 2025, se propune acordarea unu sprijin financiar de 10.000 de lei pentru maximum 45.000 de tinere mame, pentru achiziționarea de alimente, produse de igienă și echipamente necesare nou-născuților.

Scopul principal al programului este stimularea natalității în România prin susținerea financiară a mamelor. Voucherul va asigura o tranziție mai ușoară pentru viitorii părinți în primele luni după naștere și va încuraja familiile de a avea primul copil sau mai mulți copii.

România se confruntă cu un declin demografic accentuat

Potrivit notei de fundamentare, România se confruntă cu un declin demografic accentuat, caracterizat de o scădere a natalității și de o populație care îmbătrânește rapid.

Rata natalității din România este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Rata fertilității din 2022 a fost estimată la 1,71 copii per femeie, sub pragul necesar de 2,1 copii pentru stabilitatea populației pe termen lung (Eurostat, 2023). În lipsa unor măsuri concrete, aceste tendințe vor continua să exercite presiuni semnificative asupra sistemului de pensii și al serviciilor sociale, limitând capacitatea economică a țării pe viitor.

Un aspect important în această problemă este creșterea vârstei la care femeile devin mame. În 2022, vârsta medie la prima naștere în România a fost de 27 ani, în creștere comparativ cu anii precedenți. Acest trend de amânare a maternității este influențat de factori socio-economici importanți, cum ar fi instabilitatea economică, dificultățile în accesul la locuințe și servicii de sprijin pentru copii, dar și dorința de dezvoltare profesională a femeilor.

Conform analizelor sociologice, mulți tineri ezită să-și întemeieze familii din cauza nesiguranței economice și a costurilor ridicate de trai. Aceste provocări afectează în mod direct deciziile femeilor de a avea copii, amplificând declinul natalității.

Voucher de 10.000 de lei pentru nou-născuți. Condiții de eligibilitate pentru tinerele mame
Potrivit proiectului, beneficiarele programului sunt mamele singure sau mamele care provin dintr-un cuplu, căsătorit sau necăsătorit, cu sau fără copii și care dau naștere unui nou-născut viu în perioada de derulare a programului.

Cel puțin unul dintre membri cuplului, căsătorit sau necăsătorit, sau mama singură, trebuie să fie cetăţean român şi să aibă domiciliul în România, iar veniturile nu trebuie să depășească 8.000 lei net/familie/lună.

Vârsta mamei beneficiare trebuie să fie între 20 şi 30 de ani.

Beneficiarele pot solicita sprijinul financiar o singură dată, în maximum 3 luni de la nașterea copilului, în perioada de derulare a programului.

De asemenea, beneficiarele nu pot aplica, în acelaşi an, atât la programul derulat de Ministerul Familiei, cât şi la alt program cu acelaşi scop, finanţat din fonduri publice, derulat la nivel local sau central.

Cum se poate solicita voucherul de 10.000 de lei. Documente necesare

Sprijinul financiar pentru creșterea natalității constă în acordarea unui voucher digital, în valoare de 10.000 lei.

Acesta se va acorda pe baza unei cereri și a unei declarații pe propria răspundere a beneficiarei, însoţite de documente doveditoare.

Declaraţia pe propria răspundere trebuie să certifice faptul că în cursul anului 2025 nu s-a mai acordat sprijin financiar prin intermediul unui alt program, cu acelaşi scop, finanţat din fonduri publice.

Documentele se vor depune în format electronic, prin intermediul unei platforme digitale administrate de Ministerul Familiei, dedicate acestui program.

Analiza cererilor şi aprobarea acordării sprijinului financiar se realizează de către Ministerul Familiei, în termen de maximum 30 de zile de la depunerea documentaţiei complete.

Acordarea sprijinului financiar se va realizeaza în ordinea cronologică a depunerii dosarelor complete şi declarate eligibile.

Modelul cererii şi al declaraţiei pe propria răspundere, documentele doveditoare, precum şi modalitatea de acordare a sprijinului financiar se vor stabili prin normele metodologice de aplicare. Acestea din urmă vor fi elaborate de către Ministerul Familiei în termen de 90 de zile de la data publicării hotărârii în Monitorul Oficial.

Programul urmează să fie derulat de către Ministerul Familiei şi va fi finanțat de la bugetul de stat.