Connect with us

Eveniment

O botoșăneancă, câștigătoarea premiului special al Festivalului „Lada cu zestre”: „Mi-e rușine să spun că lucrez de mic copil”

Publicat

Publicitate

Aurica Cojocariu împlinește 72 de ani pe 4 iulie. S-a născut și a trăit toată viața în satul Mihai Viteazu, din comuna Ungureni, Botoșani, muncind din greu: ”Am ținut vaci, oi, porci, cai, am lucrat parcele la colectiv, am țesut, am cosit, am sudat, orice am făcut. Am muncit până mai să nasc, am făcut copiii pe drum spre dispensar, în căruță. Câteodată mi-e rușine să spun că lucrez de mic copil. Din clasa a III-a am făcut ițe, am țesut macate, am nividit, am tors fuior. De tors am învățat de la mama, de țesut m-a învățat o vară de-a mea. Eu am învățat tot timpul. Orice am văzut la cineva, am învățat. Și acuma știu toate să le fac, din cap până în picioare, și șosete, și catrință, și brâu”, relatează ziarulatitudineadeneamt.ro.

O recunoaștere valoroasă a talentului ei a venit anul trecut, când i s-a decernat titlul onorific de Tezaur Uman Viu din partea Ministerului Culturii: ”Primarul m-a făcut cetățean de onoare al comunei Ungureni și am primit trofee și diplome, fiindcă județul Botoșani n-a avut Tezaur Uman Viu până la mine”.

Anul acesta, Auricăi Cojocariu i-a fost acordat Premiul „Neculai Popa” la Festivalul ”Lada cu zestre” de la Piatra-Neamț, pentru promovarea tradițiilor și artei populare românești. O altfel de bucurie a sufletului: ”Știți de ce vin în fiecare an? Mă onorează invitația și, deopotrivă, mă emoționează întâlnirea cu învățătoarea mea. Când eram în clasa a III-a, a venit o învățătoare nouă și-mi amintesc și acum cu cât drag ne aștepta ea la școală. Era în anul al doilea de învățământ. Și atât de tare i-a plăcut de mine, că și eu m-am legat de dânsa. Îmi zicea ”Auraș, ce faci Auraș?”. Și orice avea nevoie, pe mine mă trimitea. A stat 11 ani la noi în sat, după aceea a plecat, i-am pierdut urma și-mi părea atât de rău că nu știam unde s-o găsesc. Într-un timp, am aflat că s-a măritat în Piatra-Neamț. Are 84 de ani și coase goblenuri, fără ochelari. Daniș Teodora o cheamă”.

Cu 4 copii de crescut și cu atâtea treburi de făcut, Aurica Cojocariu nu avea timp de cusut și de țesut decât noaptea. S-a învățat să doarmă puțin: ”M-am culcat și la 3 sau 4 dimineața. Nu aveam timp de lucrat ziua, că strângeam și laptele de la ICIL și venea mașina de 3 ori. Nu mi s-a părut greu. Când lucrezi cu plăcere, nimic nu e greu și toate se pot face, dacă este bunăvoință. Eu vin la târguri de drag, nu ca să vând, eu duc mai departe tradiția. Cât ține tradiția ne numim ”poporul român”, dacă dispare tradiția, am dispărut și noi. Să tragem nădejde că nu dispare! Eu am speranță. Am o nepoată la Iași, a făcut facultatea de chimie, a făcut master și acum e la doctorat. Știe să toarcă și să pună stative. Avem și șezătoare în sat, am început a învăța copiii, cu profesoara de limba română, care a ieșit la pensie. Am făcut și echipă artistică, am fost în Franța. O singură neîmplinire am: nu m-au dat părinții la școală și mor cu gândul că n-am învățat. Am numai 8 clase. Ce mai faci, în ziua de azi, cu 8 clase?”

  • ”Decidenții consideră că meșteșugurile merg de la sine și nu le acordă niciun fel de atenție”

Profesoara de română despre care vorbește Aurica Cojocariu este fosta directoare a școlii, Maria Zoițanu. Ea a scos la lumină țesăturile pe care femeile din sat le ”ascundeau” cumva, pentru că lumea – în căutarea lucrurilor moderne, nu le mai aprecia: ”Eu cunosc toate persoanele din sat, știam potențialul fiecărei gospodine și, de multe ori, făcând recensământul sau mergând în vizită la elevi, ochii îmi umblau după minunile din case și la un moment dat am observat că zestrea pe care o aveau femeile este acoperită. Și am întrebat de ce pitesc așa cuverturile și țesăturile. ”Ei, dar cine mai poartă acuma?”. Parcă le era rușine să le lase la vedere și le-am spus să le descopere și chiar să le mai scoată, din când în când, la soare. Și, ieșind la pensie, am făcut o adunare a femeilor. Vine cine vrea, rămâne cine poate. ”Femina” se numește. Ne întâlneam și organizam șezători săptămânal, fiecare lucra și pregătea o gustare pentru final, făceam și schimb de rețete. Mergând așa zile la rând, copiii au început să-și întrebe mamele unde se duc în fiecare joi. Am hotărât să-i chemăm și pe ei, dar vineri după amiază, după terminarea cursurilor. Și i-am învățat să facă punct de rămurică, găurele, feston. Din toamnă au lucrat încetișor și, după ce-au învățat punctul, am început să învățăm poezioare și cântecele. Anul următor, de 8 martie, le-am spus copiilor să cheme mamele, dar să nu le spună pentru ce anume trebuie să vină la școală. Am desfășurat un mic program artistic închinat mamelor și fiecare copilaș a oferit lucrușorul făcut de el. Eu le-am spălat, le-am apretat, am scris etichetă. Și felicitările, cu marginea tăiată cu foarfeca ondulată, tot ei le-au făcut din plante presate și din pene de bibilică. Mamele nu prea credeau că odraslele lor pot face așa ceva, știind că acasă nu lucrează. Acum am ajuns să facem gastronomie la biserică, toată iarna ne-am ocupat cu bucătăria fără foc și, după fiecare lecție, surpriza dulce este din partea mea”.

Publicitate

Maria Zoițanu împletește ciorapi de lână, cu același drag cu care lucrează la broderie sau la chilim – un motiv turcesc: jumătate de cruciuliță, în coada rândunicii. Și crede că tradiția are o șansă numai dacă are și susținători: ”De sus, nu există niciun interes pentru cultură – în general, și pentru tradiție – în special. Decidenții consideră că meșteșugurile merg de la sine și nu le acordă niciun fel de atenție. Dar în timp, vor fi tot mai puțini meșteri populari și, la un moment dat, or să dispară cum au dispărut, de exemplu, în Franța. Eu, când am fost prima dată în Franța, m-am dus la o expoziție și am rămas dezamăgită, erau două femei – una făcea bavețele și una făcea șorțulețe. Și mai era o serie de sticle și damingene. Dar veniseră vreo două posturi de televiziune, era un eveniment cu multă audiență și rezonanță, dar n-aveau ce arăta. Iar noi avem atâta bogăție și nu este apreciată!”.

  • ”Localitățile conduse de oamenii care iubesc tradiția, sunt înfloritoare”

A treia membră a echipei întemeiate acum 6 ani, Luminița Tudose – asistentă medicală la Spitalul Sfântul Spiridon din Iași – este din comuna Erbiceni. Din copilărie și-a dorit să învețe să coase ie: ”Copiii se dădeau cu sania și eu lucram. Știam să fac de toate, numai ie nu știam, dar le-am întâlnit pe doamne la un târg, în 2018, și de atunci suntem nedespărțite. Mergem împreună la șezători și la festivaluri. Eu zic că este esențială continuarea tradițiilor și am observat că localitățile conduse de oamenii care iubesc tradiția, sunt înfloritoare, iar unde, la conducere, sunt oameni cărora nu le pasă, totul a pierit. La Erbiceni există un primar la al treilea mandat și, de când a venit, a înflorit comuna. Primăria a oferit autocar pentru Ansamblului folcloric Bahluiețul, care a fost prezentat la televiziunile naționale, și le-a făcut costume membrilor ansamblului, să nu meargă cu o bluză colorată sau cu un tricou. Dacă primarul a făcut comandă pentru toată lumea de cămăși și pentru catrințe, înseamnă că se implică, nu? Contează mult!”.

Cristina Mircea

Sursa; ziarulatitudineadeneamt.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Alertă alimentară: Lanțul de magazine Penny retrage un produs de la rafturi. Despre ce produs este vorba

Publicat

Publicitate

Lanțul de magazine Penny, parte a grupului Rewe, anunță retragerea de urgență de la vânzare a produsului „Pentru tine de la Penny – Oregano mărunțit 10g”, scrie alba24.ro.

Decizia vine în urma identificării unei concentrații peste limita admisă de alcaloizi pirolizidinici, substanțe toxice care, în cantități mari, pot reprezenta un risc pentru sănătatea consumatorilor.

Clienții care au achiziționat acest produs sunt sfătuiți să nu îl consume și să îl returneze în magazinele Penny, unde vor primi contravaloarea acestuia, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal.

  • Produs vizat: „Pentru tine de la Penny Oregano mărunţit 10grame
  • Producător: Eurosalt Manufacturing SRL
  • Cantitate netă: 10g
  • Lot/Data expirare: Toate loturile și termenele de valabilitate

Măsuri recomandate clienților:

  • NU consumați produsul.
  • Acesta poate fi returnat în orice magazin Penny, fără a fi necesar bonul fiscal.
  • Clienții vor primi înapoi contravaloarea integrală a produsului.
  • Alternativ, produsul poate fi distrus acasă, dacă nu se dorește returnarea.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Slujbă arhierească la Mănăstirea Coșula care și-a cinstit ocrotitorul spiritual. Preasfințitul Nectarie de Bogdania, în mijlocul credincioșilor

Publicat

Publicitate

Vineri, la Mănăstirea Coșula, a fost sărbătoare. Sub binecuvântarea blândă a Sfântului Cuvios Sila, ale cărui rugăciuni nu contenesc să înalțe sufletele către Dumnezeu, credincioșii s-au adunat cu inimile deschise în paraclisul ocrotit de acest ales prieten al lui Hristos. Acolo unde, odinioară, pășea smerit sfântul care a primit darul rugăciunii curate și al povățuirii duhovnicești, oamenii de astăzi au venit să se încălzească la lumina sfințeniei lui.

Sfântul Sila, chip al rugăciunii neîncetate, al tăcerii pline de har, al milei și al sfatului mântuitor, este iubit deopotrivă de ierarhi, preoți, monahi și credincioși. El nu este doar un ocrotitor al locului, ci o punte vie către Dumnezeu pentru toți cei care îi cheamă numele cu credință.

Anul acesta, s-a împlinit un an de când Paraclisul închinat Sfântului a fost sfințit de trei ierarhi ai Bisericii, un moment care a însemnat începutul unei noi etape de har și lucrare în viața mănăstirii. Prăznuirea s-a făcut cu rugăciune adâncă, cu lacrimi și cântări, cu sufletele așezate în taina prezenței dumnezeiești.

Mănăstirea Coșula, ridicată cu trudă și rugăciune în anul 1535, este o mărturie vie a credinței strămoșești. Zidurile din piatră și cărămidă păstrează ecoul pașilor atâtor călugări care, de-a lungul veacurilor, și-au închinat viața Domnului. Pictura, veche și plină de înțelesuri, își lasă și azi amprenta tainică în sufletul pelerinului.

Participarea credincioșilor la aceste slujbe sfinte nu este doar o tradiție, ci o chemare dumnezeiască. Este o mângâiere și o întărire, o revărsare de lumină pe calea grea, dar frumoasă, a mântuirii. Slujba de priveghere din ajun, oficiată de un sobor de preoți și înfrumusețată de cântările adânc simțite ale grupului condus de părintele profesor Dumitru Anușca, a fost o seară a păcii și a aducerii aminte că Dumnezeu lucrează prin cei smeriți.

Ziua de vineri a fost cu adevărat o sărbătoare a harului. În prezența Preasfințitului Părinte Nectarie de Bogdania, care a slujit cu dragoste și blândețe atât la Priveghere cât și la Dumnezeiasca Liturghie, alături de părintele arhimandrit Ioan Harpa, arhimandritul Calinic Chirvase și un sobor de slujitori, s-a făcut simțită lucrarea tainică a Duhului Sfânt. Mănăstirea a fost plină până la refuz, iar inimile celor prezenți – și mai pline de bucuria întâlnirii cu Dumnezeu.

Publicitate

A fost un moment în care timpul s-a oprit, iar veșnicia a coborât printre oameni, prin rugăciunile Sfinților Cuvioși Sila, Paisie și Natan, a căror pomenire ne-a adus tuturor mai aproape de sfințenia pe care, cu răbdare și dragoste, suntem cu toții chemați să o căutăm.

***

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în ședința sa din 6-7 iunie 2016, trecerea în rândul Sfinților a Cuvioșilor Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei, cu zi de prăznuire la 16 mai, iar zilele acestea a avut loc la Sihăstria Putnei slujba de canonizare.

Sfinții Sila, Paisie și Natan au fost cuvioși nevoitori ai Sihăstriei Putnei.

Sfântul Sila, născut în zona Botoșaniului a intrat foarte de tânăr în viața monahală. Avea doar 17 ani când a venit la Sihăstria Putnei sub ascultarea starețului Teodosie. În anul 1753 Sila a fost numit stareța de către mitropolitul de atunci al Moldovei, Sfântul Iacob Putneanul. A fost un monah plin de râvnă și har, un bun părinte și povățuitor duhovnicesc care a sfătuit pe calea mântuirii mulți monahi și laici deopotrivă. Sfârșitul vieții sale a fost dificil pentru că nordul Moldovei a trecut sub stăpânirea habsburgică, iar obștea pe care o păstorea a ajuns să cunoască mari lipsuri. Cunoscându-și sfârșitul, a cerut iertare tuturor și a trecut la Domnul în 23 aprilie 1783.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Alexandra, campioană internațională la vorbit în public. Au fost concurenți din nouă țări

Publicat

Publicitate

O premieră de mare valoare pentru Botoșani s-a desfășurat săptămâna trecută la Praga, unde o membră a Toastmasters Botoșani a câștigat locul I la o competiție internațională de vorbit în public. Alexandra Butnaru este Vicepreședinte pe Educație al clubului Toastmasters Botoșani și a obținut locul I la concursul internațional de discursuri improvizate (Table Topics), desfășurat în cadrul Conferinței Districtului 110 Toastmasters, care a avut loc la Praga între 9–11 mai 2025.

După o premieră la nivel național din toamna anului 2024, a venit prima victorie internațională din istoria clubului Toastmasters Botoșani. Evenimentul a reunit membri Toastmasters din nouă țări europene: Bosnia și Herțegovina, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Republica Moldova, România, Slovacia, Serbia și Ucraina. Toate probele au fost susținute în limba engleză, iar la categoria Table Topics (discursuri improvizate) au fost șapte concurenți. România a dominat podiumul, pentru că, alături de Premiul I al Alexandrei, Premiul al II-lea l-a câștigat George Blaga  de la Toastmasters Cluj. Premiul al III-lea i-a revenit lui Mike Smith, originar din Seattle (SUA), în prezent președinte al Prague Business Toastmasters.

Este un podium-premieră pentru România în această categorie, țara noastră înregistrând încă două victorii remarcabile la această ediție: Tudor Ruxanda, din Brașov, a câștigat locul I la discursuri umoristice, iar Evelina Bejan din Iași a câștigat Premiul al III-lea la secțiunea evaluărilor de discurs.

Alexandra a impresionat juriul cu un discurs susținut spontan, în limba engleză, pe o temă necunoscută anterior, demonstrând claritate, impact și autenticitate.

„Această experiență arată cât de departe poți ajunge când ai parte de sprijin, practică și feedback valoros. Toastmasters m-a învățat nu doar să-mi îmbunătățesc abilitățile de public speaking pe care le exersez din adolescență, ci și să iau decizii calculate rapid și să reacționez cu încredere.”, a declarat Alexandra Butnaru după competiție.

Clubul Toastmasters Botoșani oferă săptămânal un spațiu sigur și stimulant, în care oricine este binevenit să-și descopere și să-și dezvolte abilități esențiale: vorbitul în public, gândirea critică și leadership-ul. Aceste competențe nu doar că sporesc încrederea în sine, ci și potențează oportunitățile personale și profesionale, așa cum arată numeroase studii privind impactul cluburilor de oratorie asupra dezvoltării leadershipului.

Publicitate

„Alexandra este un exemplu viu al impactului Toastmasters: orice membru al clubului poate deveni un vorbitor mai eficient, un lider mai convingător și o prezență care inspiră.”, este de părere George Pamparău, actualul președinte al clubului non-profit de public speaking din  Botoșani.

Clubul se reunește în fiecare joi seară, de la ora 18:30, la sediul Cambridge Star. Vizitatorii sunt bineveniți să descopere arta comunicării și leadershipului într-un cadru prietenos, profesionist și orientat spre creștere personală.

Fotografii de: Jiri Kalacek

Citeste mai mult

Eveniment

Un bărbat din Dorohoi, care a părăsit fără aprobare Centrul de îngrijire și asistență pentru persoane adulte din oraș, a fost „recuperat” de jandarmi

Publicat

Publicitate

Vineri după-amiază, în timp ce patrula în zona Autogării Dorohoi, un echipaj de jandarmerie a fost sesizat de o persoană cu privire la faptul că un bărbat dezorientat se plimbă printre autocarele parcate și încearcă să urce într-unul dintre ele, existând pericolul unei accidentări.

Jandarmii au încercat să discute cu bărbatul în vârstă de 45 de ani, îmbrăcat nepotrivit pentru vremea ploioasă și fără acte de identitate asupra sa, dar nu au reușit să comunice cu acesta din cauza dizabilității verbale și auditive de care suferă.

În urma verificărilor efectuate, jandarmii au constatat că bărbatul părăsise fără aprobare Centrul de îngrijire și asistență pentru persoane adulte din localitate și era căutat de angajații centrului, care reclamaseră îngrijorați lipsa lui la Poliția municipiului Dorohoi.
Bărbat a fost condus la centrul pe care îl părăsise în cursul zilei și a fost lăsat în grija personalului de serviciu, care a mulțumit jandarmilor pentru sprijinul acordat.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending