Connect with us

Eveniment

O botoșăneancă, câștigătoarea premiului special al Festivalului „Lada cu zestre”: „Mi-e rușine să spun că lucrez de mic copil”

Publicat

Publicitate

Aurica Cojocariu împlinește 72 de ani pe 4 iulie. S-a născut și a trăit toată viața în satul Mihai Viteazu, din comuna Ungureni, Botoșani, muncind din greu: ”Am ținut vaci, oi, porci, cai, am lucrat parcele la colectiv, am țesut, am cosit, am sudat, orice am făcut. Am muncit până mai să nasc, am făcut copiii pe drum spre dispensar, în căruță. Câteodată mi-e rușine să spun că lucrez de mic copil. Din clasa a III-a am făcut ițe, am țesut macate, am nividit, am tors fuior. De tors am învățat de la mama, de țesut m-a învățat o vară de-a mea. Eu am învățat tot timpul. Orice am văzut la cineva, am învățat. Și acuma știu toate să le fac, din cap până în picioare, și șosete, și catrință, și brâu”, relatează ziarulatitudineadeneamt.ro.

O recunoaștere valoroasă a talentului ei a venit anul trecut, când i s-a decernat titlul onorific de Tezaur Uman Viu din partea Ministerului Culturii: ”Primarul m-a făcut cetățean de onoare al comunei Ungureni și am primit trofee și diplome, fiindcă județul Botoșani n-a avut Tezaur Uman Viu până la mine”.

Anul acesta, Auricăi Cojocariu i-a fost acordat Premiul „Neculai Popa” la Festivalul ”Lada cu zestre” de la Piatra-Neamț, pentru promovarea tradițiilor și artei populare românești. O altfel de bucurie a sufletului: ”Știți de ce vin în fiecare an? Mă onorează invitația și, deopotrivă, mă emoționează întâlnirea cu învățătoarea mea. Când eram în clasa a III-a, a venit o învățătoare nouă și-mi amintesc și acum cu cât drag ne aștepta ea la școală. Era în anul al doilea de învățământ. Și atât de tare i-a plăcut de mine, că și eu m-am legat de dânsa. Îmi zicea ”Auraș, ce faci Auraș?”. Și orice avea nevoie, pe mine mă trimitea. A stat 11 ani la noi în sat, după aceea a plecat, i-am pierdut urma și-mi părea atât de rău că nu știam unde s-o găsesc. Într-un timp, am aflat că s-a măritat în Piatra-Neamț. Are 84 de ani și coase goblenuri, fără ochelari. Daniș Teodora o cheamă”.

Cu 4 copii de crescut și cu atâtea treburi de făcut, Aurica Cojocariu nu avea timp de cusut și de țesut decât noaptea. S-a învățat să doarmă puțin: ”M-am culcat și la 3 sau 4 dimineața. Nu aveam timp de lucrat ziua, că strângeam și laptele de la ICIL și venea mașina de 3 ori. Nu mi s-a părut greu. Când lucrezi cu plăcere, nimic nu e greu și toate se pot face, dacă este bunăvoință. Eu vin la târguri de drag, nu ca să vând, eu duc mai departe tradiția. Cât ține tradiția ne numim ”poporul român”, dacă dispare tradiția, am dispărut și noi. Să tragem nădejde că nu dispare! Eu am speranță. Am o nepoată la Iași, a făcut facultatea de chimie, a făcut master și acum e la doctorat. Știe să toarcă și să pună stative. Avem și șezătoare în sat, am început a învăța copiii, cu profesoara de limba română, care a ieșit la pensie. Am făcut și echipă artistică, am fost în Franța. O singură neîmplinire am: nu m-au dat părinții la școală și mor cu gândul că n-am învățat. Am numai 8 clase. Ce mai faci, în ziua de azi, cu 8 clase?”

  • ”Decidenții consideră că meșteșugurile merg de la sine și nu le acordă niciun fel de atenție”

Profesoara de română despre care vorbește Aurica Cojocariu este fosta directoare a școlii, Maria Zoițanu. Ea a scos la lumină țesăturile pe care femeile din sat le ”ascundeau” cumva, pentru că lumea – în căutarea lucrurilor moderne, nu le mai aprecia: ”Eu cunosc toate persoanele din sat, știam potențialul fiecărei gospodine și, de multe ori, făcând recensământul sau mergând în vizită la elevi, ochii îmi umblau după minunile din case și la un moment dat am observat că zestrea pe care o aveau femeile este acoperită. Și am întrebat de ce pitesc așa cuverturile și țesăturile. ”Ei, dar cine mai poartă acuma?”. Parcă le era rușine să le lase la vedere și le-am spus să le descopere și chiar să le mai scoată, din când în când, la soare. Și, ieșind la pensie, am făcut o adunare a femeilor. Vine cine vrea, rămâne cine poate. ”Femina” se numește. Ne întâlneam și organizam șezători săptămânal, fiecare lucra și pregătea o gustare pentru final, făceam și schimb de rețete. Mergând așa zile la rând, copiii au început să-și întrebe mamele unde se duc în fiecare joi. Am hotărât să-i chemăm și pe ei, dar vineri după amiază, după terminarea cursurilor. Și i-am învățat să facă punct de rămurică, găurele, feston. Din toamnă au lucrat încetișor și, după ce-au învățat punctul, am început să învățăm poezioare și cântecele. Anul următor, de 8 martie, le-am spus copiilor să cheme mamele, dar să nu le spună pentru ce anume trebuie să vină la școală. Am desfășurat un mic program artistic închinat mamelor și fiecare copilaș a oferit lucrușorul făcut de el. Eu le-am spălat, le-am apretat, am scris etichetă. Și felicitările, cu marginea tăiată cu foarfeca ondulată, tot ei le-au făcut din plante presate și din pene de bibilică. Mamele nu prea credeau că odraslele lor pot face așa ceva, știind că acasă nu lucrează. Acum am ajuns să facem gastronomie la biserică, toată iarna ne-am ocupat cu bucătăria fără foc și, după fiecare lecție, surpriza dulce este din partea mea”.

Publicitate

Maria Zoițanu împletește ciorapi de lână, cu același drag cu care lucrează la broderie sau la chilim – un motiv turcesc: jumătate de cruciuliță, în coada rândunicii. Și crede că tradiția are o șansă numai dacă are și susținători: ”De sus, nu există niciun interes pentru cultură – în general, și pentru tradiție – în special. Decidenții consideră că meșteșugurile merg de la sine și nu le acordă niciun fel de atenție. Dar în timp, vor fi tot mai puțini meșteri populari și, la un moment dat, or să dispară cum au dispărut, de exemplu, în Franța. Eu, când am fost prima dată în Franța, m-am dus la o expoziție și am rămas dezamăgită, erau două femei – una făcea bavețele și una făcea șorțulețe. Și mai era o serie de sticle și damingene. Dar veniseră vreo două posturi de televiziune, era un eveniment cu multă audiență și rezonanță, dar n-aveau ce arăta. Iar noi avem atâta bogăție și nu este apreciată!”.

  • ”Localitățile conduse de oamenii care iubesc tradiția, sunt înfloritoare”

A treia membră a echipei întemeiate acum 6 ani, Luminița Tudose – asistentă medicală la Spitalul Sfântul Spiridon din Iași – este din comuna Erbiceni. Din copilărie și-a dorit să învețe să coase ie: ”Copiii se dădeau cu sania și eu lucram. Știam să fac de toate, numai ie nu știam, dar le-am întâlnit pe doamne la un târg, în 2018, și de atunci suntem nedespărțite. Mergem împreună la șezători și la festivaluri. Eu zic că este esențială continuarea tradițiilor și am observat că localitățile conduse de oamenii care iubesc tradiția, sunt înfloritoare, iar unde, la conducere, sunt oameni cărora nu le pasă, totul a pierit. La Erbiceni există un primar la al treilea mandat și, de când a venit, a înflorit comuna. Primăria a oferit autocar pentru Ansamblului folcloric Bahluiețul, care a fost prezentat la televiziunile naționale, și le-a făcut costume membrilor ansamblului, să nu meargă cu o bluză colorată sau cu un tricou. Dacă primarul a făcut comandă pentru toată lumea de cămăși și pentru catrințe, înseamnă că se implică, nu? Contează mult!”.

Cristina Mircea

Sursa; ziarulatitudineadeneamt.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Antifrauda rămâne organizată pe structuri regionale. OUG aprobat de Guvern

Publicat

Publicitate

Guvernul a decis, printr-o ordonanță de urgență adoptată luni, ca Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF să-și păstreze actuala structură, cu sedii doar la nivel regional. Astfel, se renunță la planurile de înființare a unor structuri antifraudă județene, care ar fi trebuit să devină operaționale începând cu 1 iulie 2025.

Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, măsura a fost luată pentru a păstra o viziune unitară în analiza riscurilor și pentru a evita costuri suplimentare legate de funcționarea unor noi sedii județene și angajarea de personal nou.

Tot prin această ordonanță, a fost amânată până la 1 octombrie 2025 obligativitatea folosirii sistemului RO e-Factura de către institutele culturale străine care activează în România și de agricultorii persoane fizice aflați în regim special. Autoritățile spun că aceste categorii nu pot, în prezent, respecta cerințele tehnice ale sistemului.

Decizia face parte din obiectivele guvernării 2025–2028, care include reorganizarea ANAF pentru a crește eficiența și veniturile bugetare, dar fără a genera cheltuieli administrative suplimentare.

Citeste mai mult

Eveniment

Scădere de 22% a înmatriculărilor de autoturisme noi în România, în primele șase luni

Publicat

Publicitate

Înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 22% în primele șase luni ale acestui an, până la un volum de 64.339 de unități, față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele preliminare publicate, marți, de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).

Conform statisticii provenite de la Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI), în luna iunie înmatriculările de autoturisme noi sunt în scădere cu 50,1% față de iunie 2024, ajungând la un volum de 10.522 unități.

Totodată, autoturismele pur electrice înregistrează o scădere de 54,3% față de iunie 2024, realizând o cotă de piață de 4,1%.

În iunie, în topul mărcilor auto, pe primele trei poziții se clasează Dacia – cu 2.744 de unități înmatriculate, Toyota (969) și Skoda (938). Pe locurile următoare se află: Volkswagen (721 de unități), Renault (580), Hyundai (544), Ford (472), Mercedes-Benz (467), BMW (368) și Peugeot (309).

APIA este o organizație non-profit, o entitate reprezentativă în industria auto din România, înființată în anul 1994, membră a Organizației Mondiale a Constructorilor de Automobile – OICA, din 1996.

Asociația profesională a dezvoltat CarS, unica platformă online de analiză dinamică a pieței auto din România.

Publicitate

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Noul sistem AI de diagnosticare medicală este de 4 ori mai eficient decât medicii în cazul afecțiunilor complexe

Publicat

Publicitate

Microsoft susține că noul său sistem AI pentru diagnosticare medicală este de patru ori mai eficient decât medicii în identificarea afecțiunilor complexe.

Instrumentul de inteligență artificială a fost denumit “Orchestratorul de diagnostic Microsoft AI” (MAI-DxO).

A fost creat de o echipă coordonată de Mustafa

Suleyman, unul din fondatorii DeepMind, acum deținută de Google.

Sistemul se bazează pe un “orchestrator” – care creează și coordonează grupuri virtuale cu cinci agenți AI, fiecare cu rol distinct, care emit ipoteze și aleg teste de diagnostic.

Cei cinci interacționează și “dezbat” astfel încât să ajungă la cel mai probabil diagnostic. Ulterior, explică pas cu pas raționamentul din spatele deciziei, pentru ca medicii umani să poată valida diagnosticul.

Publicitate

Pentru a-i fi testată performanța, sistemul a fost pus să rezolve 304 cazuri clinice publicate în revista New England Journal of Medicine, cu unele dintre cele mai complexe scenarii din practica medicală.

În acest fel, cercetătorii au reușit să determine dacă sistemul este capabil să stabilească diagnostice chiar și pentru cazurile severe și să transmită pas cu pas modul în care a ajuns la o concluzie.

Citeste mai mult

Cultura

Expoziția de tapiserie, pictură și grafică „Univers interior”, la Galeriile de Artă ,,Ștefan Luchianˮ

Publicat

Publicitate

Muzeul Județean Botoșani găzduiește, în perioada 2-30 iulie 2025, la Galeriile de Artă ,,Ștefan Luchianˮ, expoziția de tapiserie, pictură și grafică „Univers interior”, cu lucrări semnate de Lucia Pușcașu.

Lucia Pușcașu reprezintă un nume în tapiseria românească contemporană, putând sta cu mândrie alături de artiste-tapiser precum Gabriela Moga Lazăr, Ileana Balotă, Geta Brătescu, Ana Lupaș, Mimi Podeanu, Simona Vasiliu Chintilă, Gabriela Moisescu Stendl, Maria Mihalache Blendea, Cela Neamțu etc., care au îmbogățit prin munca lor patrimoniul național cu lucrări textile semnificative, cu sensibilitatea și poezia specifică.

Artista s-a născut pe 31 august, 1954, în Horlăceni, comuna Şendriceni, judeţul Botoşani. În 1983 a absolvit Institutul de Arte Plastice ,,Nicolae Grigorescuˮ din București, secția Tapiserie, iar în 2008 a obținut titlul de Master în ,,Desen și Arte Vizuale Asistate de Calculatorˮ, la Universitatea ,,Ștefan cel Mareˮ din Suceava. Din 1990 este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Între 1986-1989 a fost vice-coordonator al ,,Atelier 35ˮ. A fost designer pentru textile și profesor la Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” din Suceava (1991-2014). A fost vicepreședinte al U.A.P.R., Filiala Suceava (1990-1998, 2005-2007), apoi președinte (1998-2000, 2007-2016). Din 2008 este președinte al Asociaţiei „Artă şi Umanitate”.

Începând din 1986, a deschis numeroase expoziții personale, atât în țară, la Vatra Dornei, Suceava, Botoșani (1995), Bacău, București, Rădăuți, Vama, Craiova, Iași, Piatra-Neamț, Sibiu, Roman și Râmnicu Vâlcea, cât și în străinătate, la Muzeul Etnografic din Torino, în Italia (1999), la Galeria „Ripustus” din Hämeenlinna, în Finlanda și la Galeria „Stoa” din Helsinki, Finlanda (2004).

Din 1981 până în prezent a participat la peste 600 de expoziții colective județene și naționale, trienale și bienale de tapiserie, pictură, grafică și minitapiserie. A luat parte la peste 80 de expoziții în străinătate: Cernăuţi (Ucraina), Vancouver, Toronto (Canada), Ankara (Turcia), Moscova (Rusia), Tournai (Belgia), Laval, Paris (Franța), Know, Herillville, Chicago, Corner Stone, Mishewalla, Washington (Statele Unite), Jeziorowice, Katowice (Polonia), Hämeenlinna, Rönnvikin, Helsinki, Tampere, Hovinkartano (Finlanda), Madrid, Ciudad Real, Córdoba, Alicante, San Vicente (Spania), Höchstadt (Germania), Chieri, Torino (Italia), Ruse, Silistra, Varna, Sozopol, Kazanlak, Dobrici (Bulgaria), „Saloanele Moldovei” (Chișinău, Republica Moldova), „Salonul de Grafică Românească” (Chișinău, Republica Moldova), „Salonul de Arte Decorative” (Chișinău, Republica Moldova), Salonul „Profesorilor de Artă Vizuală” (Chișinău, Republica Moldova), „Bienala de Arte Decorative” (Chișinău, Republica Moldova), Lisabona, Alter do Chão, Portalegre (Portugalia), Bratislava (Slovacia), Tirana (Albania).

A participat la 17 tabere de creație în România, una în Polonia și 5 la Balcic, în Bulgaria. A coordonat și curatoriat proiecte culturale naționale și internaționale. A scris articole în albume și în presă și a participat la emisiuni TV. A dat numeroase interviuri accesibile pe YouTube. A prezentat expoziții naționale și internaționale și a făcut parte din comisii de jurizare.

Publicitate

De-a lungul timpului,  a primit 32 de premii naționale și 2 premii internaționale, 56 de diplome naționale și 4 diplome internaționale, 3 nominalizări naționale și o nominalizare internațională. În 2018 a primit Ordinul „Meritul Bucovinei”, iar în 2019, Premiul „Mihai Eminescu” și Medalia ,,Teiul de Aurˮ. S-au scris numeroase articole despre creația și activitățile sale organizatorice.

Lucrări semnate de artistă se regăsesc în muzee, instituții și colecții particulare din România, Suedia, Republica Moldova, Finlanda, Italia, Polonia, Israel, Canada, Spania, S.U.A., Germania, Franța, Marea Britanie. Are numeroase apariții în enciclopedii, cataloage, albume de artă, pliante de expoziții și cărți de specialitate.

Vernisajul expoziției va avea loc pe 5 iulie 2025, de la ora 12.00. Curator: Liviu Șoptelea. Prezintă: Iulian Bucur, critic și istoric de artă. Intrarea este liberă.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending