Connect with us

Eveniment

O botoșăneancă, câștigătoarea premiului special al Festivalului „Lada cu zestre”: „Mi-e rușine să spun că lucrez de mic copil”

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

Aurica Cojocariu împlinește 72 de ani pe 4 iulie. S-a născut și a trăit toată viața în satul Mihai Viteazu, din comuna Ungureni, Botoșani, muncind din greu: ”Am ținut vaci, oi, porci, cai, am lucrat parcele la colectiv, am țesut, am cosit, am sudat, orice am făcut. Am muncit până mai să nasc, am făcut copiii pe drum spre dispensar, în căruță. Câteodată mi-e rușine să spun că lucrez de mic copil. Din clasa a III-a am făcut ițe, am țesut macate, am nividit, am tors fuior. De tors am învățat de la mama, de țesut m-a învățat o vară de-a mea. Eu am învățat tot timpul. Orice am văzut la cineva, am învățat. Și acuma știu toate să le fac, din cap până în picioare, și șosete, și catrință, și brâu”, relatează ziarulatitudineadeneamt.ro.

O recunoaștere valoroasă a talentului ei a venit anul trecut, când i s-a decernat titlul onorific de Tezaur Uman Viu din partea Ministerului Culturii: ”Primarul m-a făcut cetățean de onoare al comunei Ungureni și am primit trofee și diplome, fiindcă județul Botoșani n-a avut Tezaur Uman Viu până la mine”.

Anul acesta, Auricăi Cojocariu i-a fost acordat Premiul „Neculai Popa” la Festivalul ”Lada cu zestre” de la Piatra-Neamț, pentru promovarea tradițiilor și artei populare românești. O altfel de bucurie a sufletului: ”Știți de ce vin în fiecare an? Mă onorează invitația și, deopotrivă, mă emoționează întâlnirea cu învățătoarea mea. Când eram în clasa a III-a, a venit o învățătoare nouă și-mi amintesc și acum cu cât drag ne aștepta ea la școală. Era în anul al doilea de învățământ. Și atât de tare i-a plăcut de mine, că și eu m-am legat de dânsa. Îmi zicea ”Auraș, ce faci Auraș?”. Și orice avea nevoie, pe mine mă trimitea. A stat 11 ani la noi în sat, după aceea a plecat, i-am pierdut urma și-mi părea atât de rău că nu știam unde s-o găsesc. Într-un timp, am aflat că s-a măritat în Piatra-Neamț. Are 84 de ani și coase goblenuri, fără ochelari. Daniș Teodora o cheamă”.

Cu 4 copii de crescut și cu atâtea treburi de făcut, Aurica Cojocariu nu avea timp de cusut și de țesut decât noaptea. S-a învățat să doarmă puțin: ”M-am culcat și la 3 sau 4 dimineața. Nu aveam timp de lucrat ziua, că strângeam și laptele de la ICIL și venea mașina de 3 ori. Nu mi s-a părut greu. Când lucrezi cu plăcere, nimic nu e greu și toate se pot face, dacă este bunăvoință. Eu vin la târguri de drag, nu ca să vând, eu duc mai departe tradiția. Cât ține tradiția ne numim ”poporul român”, dacă dispare tradiția, am dispărut și noi. Să tragem nădejde că nu dispare! Eu am speranță. Am o nepoată la Iași, a făcut facultatea de chimie, a făcut master și acum e la doctorat. Știe să toarcă și să pună stative. Avem și șezătoare în sat, am început a învăța copiii, cu profesoara de limba română, care a ieșit la pensie. Am făcut și echipă artistică, am fost în Franța. O singură neîmplinire am: nu m-au dat părinții la școală și mor cu gândul că n-am învățat. Am numai 8 clase. Ce mai faci, în ziua de azi, cu 8 clase?”

  • ”Decidenții consideră că meșteșugurile merg de la sine și nu le acordă niciun fel de atenție”

Profesoara de română despre care vorbește Aurica Cojocariu este fosta directoare a școlii, Maria Zoițanu. Ea a scos la lumină țesăturile pe care femeile din sat le ”ascundeau” cumva, pentru că lumea – în căutarea lucrurilor moderne, nu le mai aprecia: ”Eu cunosc toate persoanele din sat, știam potențialul fiecărei gospodine și, de multe ori, făcând recensământul sau mergând în vizită la elevi, ochii îmi umblau după minunile din case și la un moment dat am observat că zestrea pe care o aveau femeile este acoperită. Și am întrebat de ce pitesc așa cuverturile și țesăturile. ”Ei, dar cine mai poartă acuma?”. Parcă le era rușine să le lase la vedere și le-am spus să le descopere și chiar să le mai scoată, din când în când, la soare. Și, ieșind la pensie, am făcut o adunare a femeilor. Vine cine vrea, rămâne cine poate. ”Femina” se numește. Ne întâlneam și organizam șezători săptămânal, fiecare lucra și pregătea o gustare pentru final, făceam și schimb de rețete. Mergând așa zile la rând, copiii au început să-și întrebe mamele unde se duc în fiecare joi. Am hotărât să-i chemăm și pe ei, dar vineri după amiază, după terminarea cursurilor. Și i-am învățat să facă punct de rămurică, găurele, feston. Din toamnă au lucrat încetișor și, după ce-au învățat punctul, am început să învățăm poezioare și cântecele. Anul următor, de 8 martie, le-am spus copiilor să cheme mamele, dar să nu le spună pentru ce anume trebuie să vină la școală. Am desfășurat un mic program artistic închinat mamelor și fiecare copilaș a oferit lucrușorul făcut de el. Eu le-am spălat, le-am apretat, am scris etichetă. Și felicitările, cu marginea tăiată cu foarfeca ondulată, tot ei le-au făcut din plante presate și din pene de bibilică. Mamele nu prea credeau că odraslele lor pot face așa ceva, știind că acasă nu lucrează. Acum am ajuns să facem gastronomie la biserică, toată iarna ne-am ocupat cu bucătăria fără foc și, după fiecare lecție, surpriza dulce este din partea mea”.

Publicitate

Maria Zoițanu împletește ciorapi de lână, cu același drag cu care lucrează la broderie sau la chilim – un motiv turcesc: jumătate de cruciuliță, în coada rândunicii. Și crede că tradiția are o șansă numai dacă are și susținători: ”De sus, nu există niciun interes pentru cultură – în general, și pentru tradiție – în special. Decidenții consideră că meșteșugurile merg de la sine și nu le acordă niciun fel de atenție. Dar în timp, vor fi tot mai puțini meșteri populari și, la un moment dat, or să dispară cum au dispărut, de exemplu, în Franța. Eu, când am fost prima dată în Franța, m-am dus la o expoziție și am rămas dezamăgită, erau două femei – una făcea bavețele și una făcea șorțulețe. Și mai era o serie de sticle și damingene. Dar veniseră vreo două posturi de televiziune, era un eveniment cu multă audiență și rezonanță, dar n-aveau ce arăta. Iar noi avem atâta bogăție și nu este apreciată!”.

  • ”Localitățile conduse de oamenii care iubesc tradiția, sunt înfloritoare”

A treia membră a echipei întemeiate acum 6 ani, Luminița Tudose – asistentă medicală la Spitalul Sfântul Spiridon din Iași – este din comuna Erbiceni. Din copilărie și-a dorit să învețe să coase ie: ”Copiii se dădeau cu sania și eu lucram. Știam să fac de toate, numai ie nu știam, dar le-am întâlnit pe doamne la un târg, în 2018, și de atunci suntem nedespărțite. Mergem împreună la șezători și la festivaluri. Eu zic că este esențială continuarea tradițiilor și am observat că localitățile conduse de oamenii care iubesc tradiția, sunt înfloritoare, iar unde, la conducere, sunt oameni cărora nu le pasă, totul a pierit. La Erbiceni există un primar la al treilea mandat și, de când a venit, a înflorit comuna. Primăria a oferit autocar pentru Ansamblului folcloric Bahluiețul, care a fost prezentat la televiziunile naționale, și le-a făcut costume membrilor ansamblului, să nu meargă cu o bluză colorată sau cu un tricou. Dacă primarul a făcut comandă pentru toată lumea de cămăși și pentru catrințe, înseamnă că se implică, nu? Contează mult!”.

Cristina Mircea

Sursa; ziarulatitudineadeneamt.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Foto & VIDEO: Revelion în stradă și focuri de artificii la Botoșani. Mii de oameni au sărbătorit trecerea în 2026 pe Pietonalul Unirii

Publicat

acum 6 ore

joi, 01.01.2026

de

Publicitate

Botoșaniul a intrat în noul an cu o seară spectaculoasă, trăită la intensitate maximă în stradă. Mii de botoșăneni au ales să întâmpine Anul Nou 2026 în centrul orașului, la spectacolul de Revelion organizat de municipalitate pe Pietonalul Unirii, în zona Muzeului Județean.

Atmosfera de sărbătoare s-a simțit încă din primele ore ale serii, când traficul rutier a fost închis pe Bulevardul Mihai Eminescu, în zona de acces Hotel Maria și parcarea SC Nova Apaserv. De asemenea, circulația a fost restricționată din strada Octav Onicescu până pe strada Marchian, în intervalul 23:00–01:00, pentru ca evenimentul să se desfășoare în siguranță.

Programul Nopții dintre Ani a debutat pe 31 decembrie, la ora 20:30, cu o selecție de Retro Music, care a încălzit publicul și a creat cadrul perfect pentru o seară plină de emoție. De la ora 21:15, scena a fost dedicată celor mai tineri participanți, prin „Revelionul Copiilor”, cu momente artistice susținute de elevii Academiei de Arte „Modus Vivendi”, coordonați de Ana Maria Bucșă.

De la ora 22:15, publicul a fost invitat să se bucure de muzică populară, într-un recital susținut de Dan Doboș, care a adus în centrul orașului ritmuri tradiționale și multă voie bună.

Spre miezul nopții, atmosfera a crescut constant. La ora 22:50 a început programul artiștilor naționali, cu recitalul susținut de Florian Rus, care a „coborât” simbolic de pe „străzile din București” direct pe scena din Botoșani.

La ora 23:25, scena a fost preluată de AMI, care a oferit publicului un moment special, cu hituri îndrăgite și o „simfonie” care a pregătit emoțional trecerea dintre ani.

Publicitate

Momentul culminant al serii a avut loc la ora 00:00, când cerul Botoșaniului a fost luminat de un impresionant foc de artificii, întâmpinat cu aplauze, urale și telefoane ridicate pentru a surprinde începutul lui 2026.

Petrecerea a continuat și după miezul nopții, cu muzică bună și energie din partea DJ Radu, care a menținut atmosfera de sărbătoare în centrul orașului, transformând noaptea de Revelion într-o experiență memorabilă pentru toți cei prezenți.

Iată și câteva imagini din seara de Revelion:

Citeste mai mult

Eveniment

Redacția Botoșani24.ro vă urează multă sănătate și fericire. 2026 să fie un an mai bun. La mulți ani!

Publicat

acum 11 ore

miercuri, 31.12.2025

de

Publicitate

La mulți ani!

La trecerea dintre ani, gândurile noastre se îndreaptă către voi, cititorii care ne sunteți alături zi de zi. Fără încrederea voastră, fără mesajele, opiniile și sprijinul constant, Botoșani24 nu ar fi ceea ce este astăzi.

Vă mulțumim că ne citiți, că ne urmăriți, că ne criticați atunci când este nevoie și că rămâneți aproape de noi, indiferent de vremuri. Fiecare zi de muncă în redacție are sens datorită vouă.

Noul An să vă aducă sănătate, liniște în case, oameni dragi aproape și puterea de a merge înainte, chiar și atunci când este greu. Să fie un an cu mai multă speranță, mai multă înțelegere și mai mult bine în comunitatea noastră.

Din suflet, vă dorim ca 2026 să fie un an mai bun, mai blând și mai drept pentru fiecare dintre voi.
La mulți ani!

Redacția Botoșani24.ro

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Cum se spune „La Mulți Ani 2026” și „An Nou Fericit” în peste 50 de limbi. Urările care unesc lumea la intrarea în 2026

Publicat

acum 19 ore

miercuri, 31.12.2025

de

Publicitate

Trecerea în noul an este însoţită de urări, mesaje și felicitări de anul nou 2026, în toate colţurile lumii. Noaptea de Anul Nou este momentul în care fiecare dintre noi ne facem planuri pentru următoarea perioadă şi ne împărtăşim speranțele cu cei dragi, relatează alba24.ro.

La miezul nopții dintre ani, lumea vorbește aceeași limbă: speranța. Indiferent de fus orar, cultură sau continent, trecerea în 2026 este marcată de același gest simplu și universal – urarea de „An Nou Fericit” și ” La mulți ani!”. De la miliardele de mesaje trimise în Asia până la felicitările rostite în familie, în Europa sau America, începutul unui nou an unește planeta prin cuvinte rostite diferit, dar cu același sens.

Cele mai multe urări sunt transmise de populaţia din India care încă din anul 2023 a depășit-o pe cea chineză cu câteva milioane.  „Un Nou An Fericit” vor spune şi peste 1,4 miliarde de indieni vorbitori de hindustani (variantă a limbilor indiene), la fel de mulţi fiind şi vorbitorii de limbă engleză.

Intrarea în 2026 va fi sărbătorită cum se cuvine, iar cuvintele cele mai des auzite, oriunde ai fi pe planetă vor fi acestea: „An Nou Fericit”. Iată cum sună în diverse limbi ale Pământului:

Cum se spune ”An Nou Fericit” în mai multe limbi

Albaneză – Nje vit i lumtur i ri!
Arabă – Antum Salimoun!
Armeană: Shnorhavor nor tari!
Afgană – Saale Nao Mubbarak!
Bielorusă: Z novym hodam!
Bosniacă – Sretan Bozic i sretna nova godina!
Bulgară – Chestita nova godina!
Cehă – Stastny novy rok!
Chineză – Gùng héi faat chōi!
Coreeană – Seh heh bok mani bat uh seyo! Saehae Bock Mani ba deu sei yo!
Croată – Sretna nova godina!
Daneză – Glædelig jul og godt nytår! Et godt nytar!
Ebraică – Shana tova!
Engleză – Happy new year!
Finlandeză – Onnellista uutta vuota!
Flamandă – Zalig Kerstfeest en Gelukkig Nieuwjaar!
Franceză – Bonne annee! Heureuse nouvelle annee!
Galeză – Blwyddyn Newydd Dda!
Germană – Ein frohes neues Jahr! Ein gutes neues Jahr! Prost Neujahr!
Germană (Elveţia): Es guets Nöis!
Greacă – Kali chronia!
Hindi (indiană) – Nav varsh ki subhkamna!
Irlandeză – Bliain nua fe mhaise dhuit!
Italiană – Felice Anno Nuovo! Cento di questi giorni! Possano tutti i tuoi desideri avverarsi in questo giorno. Auguri!
Islandeză – Farsaelt Komandi ar!
Japoneză – Akemashite omedeto gozaimasu!
Letonă – Laimigu Jauno gadu!
Maghiară – Boldog új évet!
Malteză – Sena gdida kuntenti!
Mongolă – Shine jiliin bayriin mend hurgeye!
Norvegiană – Godt Nyttår!
Olandeză – Gelukkig Nieuwjaar!
Poloneză – Szczęśliwego nowego roku!
Portugheză – Feliz ano novo!
Rusă – S novim godom!
Sârbă – Sreena nova godina!
Scoţiană – Co ‘ latha breith sona dhuidh!
Slovacă: Šťastný nový rok!
Slovenă: Srečno novo leto!
Somaleză – Iyo Sanad Cusub Oo Fiican!
Spaniolă – Feliz año nuevo!
Suedeză – Gott nytt år!
Thailandeză – Sawatdii pimaï! Sawadee Pee Mai!
Turcă – Yeni yiliniz kutlu olsun!
Ucraineană – Z novym rokom! Shchastlyvoho Novoho Roku!
Urdu – Naya Saal Mubbarak Ho!
Vietnameză – Chuc Mung Tan Nien!
Latină: Felix sit annus novus!
Tibetană: Tashi délek!
Taal (dialect olandez vorbit in Africa de Sud) – Gelukkige nuwe jaar!

Cum se scrie și se pronunță ”La mulți ani” în 40 de limbi

Limba engleză este, de altfel, una dintre cele mai utilizate pentru urările de Anul Nou, fiind limbă oficială sau secundară în zeci de state și principala limbă de comunicare internațională. „Happy New Year” este mesajul care circulă cel mai rapid pe rețelele sociale, în e-mailuri, SMS-uri și aplicații de mesagerie, mai ales în primele ore ale noului an.

Publicitate

În Europa, urările sunt strâns legate de tradițiile locale. În multe țări, mesajele de Anul Nou sunt însoțite de ritualuri specifice: focuri de artificii, mese festive, clopote, cântece sau obiceiuri populare care simbolizează norocul, belșugul și sănătatea. Chiar dacă forma diferă, sensul rămâne comun: speranța că anul care vine va fi mai bun decât cel care se încheie.

În epoca digitală, modul în care transmitem urările s-a schimbat radical. Dacă în trecut felicitările erau scrise de mână sau rostite față în față, astăzi miliarde de mesaje sunt trimise instantaneu, în câteva secunde, către orice colț al lumii. Cu toate acestea, valoarea simbolică a urării nu s-a pierdut: ea rămâne un gest de apropiere, de atenție și de legătură umană.

Indiferent de limbă sau de formulare, urarea de Anul Nou concentrează aceleași idei universale: sănătate, pace, împlinire și speranță. De aceea, chiar și traduse diferit, aceste cuvinte sunt recunoscute și înțelese peste tot pe glob. Iată mai jos cum se spune și cum se citește ”La mulți ani” în 40 de limbi:

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (417)

Publicat

acum 19 ore

miercuri, 31.12.2025

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

PLUGUŞORUL UNUI PARLAMENTAR

PENTRU EPIGRAMIŞTI

Aho, fraţi parlamentari,

Vă îndemn ca să fiţi tari,

Ţipaţi în lavalieră,

Publicitate

Gura, o mitralieră,

Fiţi mai duri, mai tupeişti,

Trageţi în epigramişti!

Daţi-le cu biciul, măi,

Şi în cap cu zurgălăi…

  Hăi, Hăi!

Se cred că n-au niciun viciu,

Scriu, ce scriu, pe la serviciu,

Eu vă spun că-n scrisul lor

Nu este mai mult umor,

Decât are-un senator

Când vorbeşte la popor,

Au umor de pus pe-o filă,

Nu pe-o sută, ca Dăncilă,

Poanta lor nu face-un ban,

Nu-i ca poanta lui Orban…

Spun de noi, fix la moment,

C-am dormi prin Parlament,

Că mâncăm bani de la stat,

C-am avea amante-n pat,

Comparaţi suntem cu boii,

C-am fi de la coada oii…

Ia pocniţi-i dragi confraţi

Şi să-i ardem la ficaţi…

 Mânaţi, măi, mânaţi!

  Hăi, Hăi!

Vor să ne tragă în ţeapă,

Că n-am şti ce-i aia apă,

C-avem pensia cât carul,

C-am fi fraţi buni cu măgarul,

C-avem mii de dependinţe

Şi n-am da pe la şedinţe,

Ţelurile ne-ar fi mici

Şi c-am fi doar măscărici…

Ia pocniţi-i, măi, din bici!

Hăi, Hăi!

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending