Connect with us

Eveniment

O botoșăneancă, câștigătoarea premiului special al Festivalului „Lada cu zestre”: „Mi-e rușine să spun că lucrez de mic copil”

Publicat

Publicitate

Aurica Cojocariu împlinește 72 de ani pe 4 iulie. S-a născut și a trăit toată viața în satul Mihai Viteazu, din comuna Ungureni, Botoșani, muncind din greu: ”Am ținut vaci, oi, porci, cai, am lucrat parcele la colectiv, am țesut, am cosit, am sudat, orice am făcut. Am muncit până mai să nasc, am făcut copiii pe drum spre dispensar, în căruță. Câteodată mi-e rușine să spun că lucrez de mic copil. Din clasa a III-a am făcut ițe, am țesut macate, am nividit, am tors fuior. De tors am învățat de la mama, de țesut m-a învățat o vară de-a mea. Eu am învățat tot timpul. Orice am văzut la cineva, am învățat. Și acuma știu toate să le fac, din cap până în picioare, și șosete, și catrință, și brâu”, relatează ziarulatitudineadeneamt.ro.

O recunoaștere valoroasă a talentului ei a venit anul trecut, când i s-a decernat titlul onorific de Tezaur Uman Viu din partea Ministerului Culturii: ”Primarul m-a făcut cetățean de onoare al comunei Ungureni și am primit trofee și diplome, fiindcă județul Botoșani n-a avut Tezaur Uman Viu până la mine”.

Anul acesta, Auricăi Cojocariu i-a fost acordat Premiul „Neculai Popa” la Festivalul ”Lada cu zestre” de la Piatra-Neamț, pentru promovarea tradițiilor și artei populare românești. O altfel de bucurie a sufletului: ”Știți de ce vin în fiecare an? Mă onorează invitația și, deopotrivă, mă emoționează întâlnirea cu învățătoarea mea. Când eram în clasa a III-a, a venit o învățătoare nouă și-mi amintesc și acum cu cât drag ne aștepta ea la școală. Era în anul al doilea de învățământ. Și atât de tare i-a plăcut de mine, că și eu m-am legat de dânsa. Îmi zicea ”Auraș, ce faci Auraș?”. Și orice avea nevoie, pe mine mă trimitea. A stat 11 ani la noi în sat, după aceea a plecat, i-am pierdut urma și-mi părea atât de rău că nu știam unde s-o găsesc. Într-un timp, am aflat că s-a măritat în Piatra-Neamț. Are 84 de ani și coase goblenuri, fără ochelari. Daniș Teodora o cheamă”.

Cu 4 copii de crescut și cu atâtea treburi de făcut, Aurica Cojocariu nu avea timp de cusut și de țesut decât noaptea. S-a învățat să doarmă puțin: ”M-am culcat și la 3 sau 4 dimineața. Nu aveam timp de lucrat ziua, că strângeam și laptele de la ICIL și venea mașina de 3 ori. Nu mi s-a părut greu. Când lucrezi cu plăcere, nimic nu e greu și toate se pot face, dacă este bunăvoință. Eu vin la târguri de drag, nu ca să vând, eu duc mai departe tradiția. Cât ține tradiția ne numim ”poporul român”, dacă dispare tradiția, am dispărut și noi. Să tragem nădejde că nu dispare! Eu am speranță. Am o nepoată la Iași, a făcut facultatea de chimie, a făcut master și acum e la doctorat. Știe să toarcă și să pună stative. Avem și șezătoare în sat, am început a învăța copiii, cu profesoara de limba română, care a ieșit la pensie. Am făcut și echipă artistică, am fost în Franța. O singură neîmplinire am: nu m-au dat părinții la școală și mor cu gândul că n-am învățat. Am numai 8 clase. Ce mai faci, în ziua de azi, cu 8 clase?”

  • ”Decidenții consideră că meșteșugurile merg de la sine și nu le acordă niciun fel de atenție”

Profesoara de română despre care vorbește Aurica Cojocariu este fosta directoare a școlii, Maria Zoițanu. Ea a scos la lumină țesăturile pe care femeile din sat le ”ascundeau” cumva, pentru că lumea – în căutarea lucrurilor moderne, nu le mai aprecia: ”Eu cunosc toate persoanele din sat, știam potențialul fiecărei gospodine și, de multe ori, făcând recensământul sau mergând în vizită la elevi, ochii îmi umblau după minunile din case și la un moment dat am observat că zestrea pe care o aveau femeile este acoperită. Și am întrebat de ce pitesc așa cuverturile și țesăturile. ”Ei, dar cine mai poartă acuma?”. Parcă le era rușine să le lase la vedere și le-am spus să le descopere și chiar să le mai scoată, din când în când, la soare. Și, ieșind la pensie, am făcut o adunare a femeilor. Vine cine vrea, rămâne cine poate. ”Femina” se numește. Ne întâlneam și organizam șezători săptămânal, fiecare lucra și pregătea o gustare pentru final, făceam și schimb de rețete. Mergând așa zile la rând, copiii au început să-și întrebe mamele unde se duc în fiecare joi. Am hotărât să-i chemăm și pe ei, dar vineri după amiază, după terminarea cursurilor. Și i-am învățat să facă punct de rămurică, găurele, feston. Din toamnă au lucrat încetișor și, după ce-au învățat punctul, am început să învățăm poezioare și cântecele. Anul următor, de 8 martie, le-am spus copiilor să cheme mamele, dar să nu le spună pentru ce anume trebuie să vină la școală. Am desfășurat un mic program artistic închinat mamelor și fiecare copilaș a oferit lucrușorul făcut de el. Eu le-am spălat, le-am apretat, am scris etichetă. Și felicitările, cu marginea tăiată cu foarfeca ondulată, tot ei le-au făcut din plante presate și din pene de bibilică. Mamele nu prea credeau că odraslele lor pot face așa ceva, știind că acasă nu lucrează. Acum am ajuns să facem gastronomie la biserică, toată iarna ne-am ocupat cu bucătăria fără foc și, după fiecare lecție, surpriza dulce este din partea mea”.

Publicitate

Maria Zoițanu împletește ciorapi de lână, cu același drag cu care lucrează la broderie sau la chilim – un motiv turcesc: jumătate de cruciuliță, în coada rândunicii. Și crede că tradiția are o șansă numai dacă are și susținători: ”De sus, nu există niciun interes pentru cultură – în general, și pentru tradiție – în special. Decidenții consideră că meșteșugurile merg de la sine și nu le acordă niciun fel de atenție. Dar în timp, vor fi tot mai puțini meșteri populari și, la un moment dat, or să dispară cum au dispărut, de exemplu, în Franța. Eu, când am fost prima dată în Franța, m-am dus la o expoziție și am rămas dezamăgită, erau două femei – una făcea bavețele și una făcea șorțulețe. Și mai era o serie de sticle și damingene. Dar veniseră vreo două posturi de televiziune, era un eveniment cu multă audiență și rezonanță, dar n-aveau ce arăta. Iar noi avem atâta bogăție și nu este apreciată!”.

  • ”Localitățile conduse de oamenii care iubesc tradiția, sunt înfloritoare”

A treia membră a echipei întemeiate acum 6 ani, Luminița Tudose – asistentă medicală la Spitalul Sfântul Spiridon din Iași – este din comuna Erbiceni. Din copilărie și-a dorit să învețe să coase ie: ”Copiii se dădeau cu sania și eu lucram. Știam să fac de toate, numai ie nu știam, dar le-am întâlnit pe doamne la un târg, în 2018, și de atunci suntem nedespărțite. Mergem împreună la șezători și la festivaluri. Eu zic că este esențială continuarea tradițiilor și am observat că localitățile conduse de oamenii care iubesc tradiția, sunt înfloritoare, iar unde, la conducere, sunt oameni cărora nu le pasă, totul a pierit. La Erbiceni există un primar la al treilea mandat și, de când a venit, a înflorit comuna. Primăria a oferit autocar pentru Ansamblului folcloric Bahluiețul, care a fost prezentat la televiziunile naționale, și le-a făcut costume membrilor ansamblului, să nu meargă cu o bluză colorată sau cu un tricou. Dacă primarul a făcut comandă pentru toată lumea de cămăși și pentru catrințe, înseamnă că se implică, nu? Contează mult!”.

Cristina Mircea

Sursa; ziarulatitudineadeneamt.ro

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Cât de puternică a ajuns România în Europa. Surse Reuters: OMV a bătut palma şi va furniza gaz românesc Germaniei

Publicat

Publicitate

Compania OMV a încheiat un acord pentru a furniza companiei germane Uniper gaz românesc din proiectul său din Marea Neagră. Acest lucru se va întâmpla începând cu 2027, au declarat pentru Reuters trei persoane familiarizate cu această chestiune, relatează mediafax.ro.

OMV a fost de acord să furnizeze gaz românesc Germaniei începând cu anul 2027, au spus trei persoane familiarizate cu situaţia în exclusivitate pentru Reuters.

Acordul este încheiat pentru o perioadă de cinci ani şi prevede furnizarea de 15 terawaţi/oră de gaze naturale din proiectul Neptun Deep, care nu a fost dezvăluit anterior.

Volumul total al contractului reprezintă aproximativ 1,5% din importurile de gaze ale Germaniei în 2024 şi ar fi primul acord care susţine mult-aşteptatul proiect de mare adâncime, la mai mult de un deceniu după ce gazul a fost descoperit pentru prima dată în secţiunea românească a Mării Negre.

Neptun Deep, a cărui producţie ar trebui să înceapă în 2027, deţine o cantitate de gaze recuperabile estimată la 100 de miliarde de metri cubi, fiind unul dintre cele mai importante zăcăminte de gaze naturale din UE.

Odată ce va intra în funcţiune, România va deveni pentru prima dată cel mai mare producător de gaze din UE şi un exportator net de gaze.

Publicitate

Această mişcare vine după ce luna trecută Rusia a încetat să livreze gaze prin Ucraina şi după o reducere mai amplă a achiziţiilor de energie ale Uniunii Europene de la Moscova din cauza invaziei Ucrainei.

Citeste mai mult

Eveniment

Deținuții de la Penitenciarul Botoșani, aproape de Dumnezeu în cadrul slujbei de Bobotează

Publicat

Publicitate

Pocăința poate începe la orice vârstă și în orice moment, iar acest adevăr s-a reflectat în trăirile deținuților care au participat la slujba de Bobotează oficiată de preotul capelan Brașoveanu Sergiu, la Penitenciarul Botoșani, a transmis Penitenciarul Botoșani.

Slujba a oferit un moment de introspecție și spiritualitate pentru cei privați de libertate, marcând un pas simbolic spre îndreptare și părăsirea păcatelor.

Astfel de activități sprijină dezvoltarea celor trei virtuți creștine fundamentale – nădejdea, dragostea și credința – piloni esențiali pentru schimbare și reintegrare socială.

Prin aceste inițiative, Biserica joacă un rol important în procesul de reabilitare, oferind deținuților șansa de a-și regăsi echilibrul spiritual și de a construi o cale nouă în viață, a mai adăugat Penitenciarul Botoșani.

Publicitate
Citeste mai mult

Educație

Ministerul Educaţiei estimează o SCĂDERE alarmantă a numărului de elevi care susţin examenele naţionale

Publicat

Publicitate

Ministerul Educaţiei a publicat Planul Strategic Instituţional 2024-2027, semnat în perioada Ligia Deca, care estimează un număr tot mai scăzut de elevi care vor participa la examenele naţionale. Documentul arată un număr mai mic cu trei mii de elevi a celor care ar trebui să susţină examenele naţionale în 2025 faţă de anul trecut, iar numărul scade şi pentru 2026 şi 2027, relatează mediafax.ro.

Dacă în 2023 peste 345.000 de elevi erau înscrişi, pentru 2025 cifra scade la 302.000. În 2024, doar 271.000 de elevi au participat la Evaluare şi Bacalaureat, conform datelor oficiale. Ministerul Educaţiei nu menţionează în document şi care sunt motivele pentru care estimează că va scădea numărul de elevi care susţin examenele naţionale.

„Cred că motivele sunt mult mai prozaice, dacă îmi pot permite să spun aşa. Este de fapt o constatare, nu mi se pare că este nici o strategie, nici un obiectiv. Asta este demografia în România. Numărul elevilor scade de la un an la altul. Iar în acest an, în 2025, în mod excepţional, la bacalaureat vom avea cea mai mică cohortă din istoria învăţământului, din istoria bacalaureatului, pentru că sunt cei care au făcut 13 ani de şcoală. E prima generaţie care a avut clasa pregătitoare. Iar atunci, la intrarea în clasa pregătitoare, s-au înscris mai puţini decât în anii următori, pentru că generaţia s-a împărţit în două. Puteau să se înscrie în clasa întâi sau în clasa pregătitoare. Deci există o explicaţie foarte logică pentru scăderea numărului în acest an 2025. Mai puţin elevi au intrat în clasa pregătitoare acum 13 ani şi, în plus, pe fiecare an, numărul de elevi scade de la un an la altul, pentru că asta este demografia. Avem mai puţini copii şi această scădere se va vedea, de fapt, dacă ne uităm la câţi elevi se înscriu acum în anii de început a şcolii obligatorii, clasa pregătitoare, respectiv ulterior la liceu, numărul acesta va scădea în continuare. Este o constatare, nu poate fi o strategie, pentru că, evident, ministerul nu are cum să-şi dorească să scadă numărul celor prezenţi. Ar fi foarte bine dacă, între obiective, ar fi ca toţi aceşti 302.000 chiar se vor prezenta şi vor participa la evaluarea naţională şi vor avea rezultate bune şi la evaluarea şi la bacalaureat. Dar acolo trebuie intervenit. Obiectivul este să participe toţi. Câţi vor participa, vom vedea în iunie. Pentru că şi anul trecut doar 270 din 300 şi ceva de mii au participat. Deci nu cred că cifra în sine este problema. Este o constatare, cum spuneam. Reflectă realitatea din teritoriu. Atâţia copii sunt înscrişi în clasa 12 şi a 8-a în acest moment”, declară Radu Szekely, expert în educaţie, pentru Aleph News.

Aceste rapoarte arată absenteismul care rămâne ridicat la examenele naţionale.

„În primul rând, relevanţa evaluării naţionale ar trebui regândită. De ce avem nevoie de acest examen de etapă în cazul învăţământului obligatoriu? Atâta vreme cât el nu condiţionează decât repartizarea la un liceu sau altul, el devine, de fapt, un examen nu de evaluare naţională, ci un concurs de repartizare. Şi atunci, cei care nu doresc să participe la acest concurs, pentru că ori nu sunt motivaţi, nu-i interesează un liceu bun sau ştiu că nu au nicio şansă să ia, nu vor participa. Se autoscutesc de acest stres al unei competiţii care îi repartizează. Din păcate, scopul iniţial, acela de a da o imagine clară a situaţiei în învăţământul românesc la finalizarea învăţământului obligatoriu, la acea vreme, de 9 ani, de la pregătitoare până la clasa 8-a, nu se îndeplineşte acest obiectiv în momentul de faţă. Majoritatea elevilor învaţă exclusiv la acele două discipline, dacă vor să intre la un liceu bun. Evaluarea naţională a fost deturnată oarecum şi regândită de către public, nu de către minister, ci de către public, într-un examen de repartizare. Deci, ce se poate face este să vedem în ce măsura acest examen mai este necesar în forma actuală, având în vedere că acum, conform legii, învăţământul este obligatoriu până la finalul clasei a 12-a”, încheie Szekely.

Citeste mai mult

Eveniment

FC Botoșani, egal în meciul de revenire al lui Leo Grozavu pe bancă

Publicat

Publicitate

FC Botoșani a încheiat la egalitate, scor 1-1, partida împotriva echipei PFC Ludogorets 1945, în primul meci al anului 2025 din pregătirile din Antalya.

Partida a marcat revenirea antrenorului Leo Grozavu pe banca tehnică a „roș-alb-albaștrilor”.

Jocul a fost unul echilibrat, cu momente de intensitate de ambele părți, iar echipa botoșăneană a demonstrat dorința de a începe noul an competițional cu o prestație solidă sub coordonarea tehnicianului revenit.

Acest rezultat oferă speranțe fanilor și promite un sezon interesant pentru FC Botoșani, sub conducerea unui antrenor experimentat și cunoscut pentru stilul său energic, dar abia de la viitoarele partide vom vedea dacă revenirea acestuia este un plus sau un minus pentru echipa din nordul Moldovei.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending