Connect with us

Actualitate

Numărul de urgențe 112 a împlinit 19 ani în România. 10 milioane de apeluri anul trecut

Publicat

Publicitate

Numărul de urgențe 112 a împlinit 19 ani în România iar anul trecut a primit nu mai puțin de 10 milioane de apeluri, relatează Mediafax.

Numărul de urgențe 112 a fost lansat la nivel național în perioada 2004 – 2005 în urma unei investiții de 40 de milioane de euro și a avut ca furnizor principal compania suedeză Ericsson, care a livrat aplicația software și echipamentul necesar conectării centrelor de preluare a apelurilor și agențiile dispecer.

Cel mai greu an a fost anul 2007, când serviciul a înregistrat un total de 36 de milioane de apeluri, dintre care 33 de milioane s-au dovedit a fi false, abuzive, de informare sau accidentale. Apoi, numărul apelurilor s-a ridicat în anul 2009 la 23,91 milioane, din care un număr de 5,757 milioane au fost cazuri de urgență, pentru ca, în timp, numărul să devină cu adevărat folosit doar pentru situații de urgență.

Astfel, în prezent, numărul este folosit în mai multe limbi și este disponibil și pe o aplicație Android cu diferite funcții. Anul trecut, operatorii STS ai Serviciului de urgenţă 112 au gestionat urgenţe în diferite limbi străine, au oferit sprijin de traducere pe timpul interviului şi al intervenţiei pentru îngrijiri medicale de urgenţă, operaţiuni de căutare şi salvare în zonele montane din apropierea graniţei sau în colaborarea cu autorităţile locale şi cele din ţările vecine. Fiecare operator stăpâneşte cel puţin o limbă de circulaţie internaţională, printre care amintim engleză, franceză, spaniolă, ucraineană, maghiară, italiană, germană, turcă, rusă, greacă şi bulgară.

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) aminteşte că a adăugat noi facilităţi aplicaţiei mobile Apel 112, iar în prezent poate fi utilizată atât în limba română, cât şi în limbile engleză, franceză, germană, maghiară şi ucraineană.

Și numărul apelurilor de urgenţă preluate într-o limbă străină a crescut, anul trecut, cu 16% faţă de anul precedent. S-au înregistrat 24.383 de astfel de apeluri faţă de 20.944, în 2021, informează STS.

Publicitate

Numărul apelurilor la 112 procesate în limba ucraineană şi rusă a crescut la peste 1.000 în 2022 faţă de anul 2021, când au reprezentat mai puţin de 50 de cazuri.

În luna octombrie, un refugiat ucrainean a încercat să intre în România şi s-a rătăcit în zona muntoasă din judeţul Suceava în întuneric, ploaie şi vizibilitate redusă. Panicat de animalele sălbatice din pădure, persoana a cerut ajutor la 112 unde a transmis că nu poate da indicii despre locul unde se află. A menţionat că este o zonă abruptă şi a reuşit să dea un punct de reper: un marcaj de pe unul dintre copaci. Operatorul STS a intermediat, în limba ucraineană, întreaga comunicare dintre persoana rătăcită şi echipajele de salvatori. Pentru a facilita operaţiunea contratimp de căutare şi salvare, operatorul STS a transmis apelantului pe telefonul mobil şi un link de localizare – HTML5 Geolocation. Bărbatul a fost localizat şi, în cele din urmă, găsit şi salvat.

Un alt caz este cel al unei tinere de 19 ani care a venit în România împreună cu soţul – refugiaţi din calea războiului. Au trecut frontiera la noi în ţară, au ajuns la Tulcea, dar tânăra a căzut într-o capcană întinsă chiar de soţul ei: acesta a dat-o pe mâna traficanţilor de persoane. Femeia a reuşit să obţină un telefon mobil şi să sune la 112. Operatorul STS a înţeles urgenţa momentului, imediat a alertat autorităţile responsabile şi a intermediat dialogul în limba ucraineană dintre apelantă şi reprezentanţii agenţiilor specializate. În cele din urmă, tânăra a fost găsită şi salvată.

Anul trecut, operatorii STS au preluat 10.248.377 de apeluri. Urgenţele au reprezentat 57,82% din numărul total al apelurilor recepţionate.

Diferenţa de 42,18% au fost non-urgenţe: solicitări de informaţii privind traficul rutier sau mersul trenurilor, comenzi de taxi şi livrări de mâncare, sesizări privind pensiile sau diverse servicii de stat, precum şi alte solicitări pentru care nu era necesară intervenţia de urgenţă a echipajelor specializate.

Cele mai multe dintre cazurile de urgenţă de competenţa serviciului 112, recepţionate în cele 12 luni ale anului trecut au fost transferate către Ambulanţă. Distribuţia incluzând şi celelalte agenţii de intervenţie, este următoarea:

Ambulanţă 51,36%

Poliţie 23,35%

ISU-SMURD 18,05%

Jandarmerie 5,12%

alte agenţii 2,11%

Sunt multiple situaţiile în care, pentru gestionarea unui caz, este necesară intervenţia colaborată a mai multor agenţii.

Judeţele cu cel mai ridicat procent de cazuri de urgenţă, raportat la numărul total de apeluri înregistrate la respectivul Centru 112:

  1. Bucureşti-Ilfov – 66,41%
  2. Alba – 66,24%
  3. Cluj – 66,16%

Judeţele cu cel mai ridicat procent de apeluri non-urgenţe, raportat la numărul total de apeluri înregistrat la respectivul Centru 112:

  1. Gorj – 64,86%
  2. Mureş – 58,03%
  3. Covasna – 55,70%.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 5 februarie 2026

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 5 februarie 2026, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 5 februarie 2026:

Loto 6/49: 15, 14, 7, 49, 19, 37

Loto 5/40: 34, 22, 35, 38, 16, 17

Joker: 6, 14, 33, 19, 43 + 7

Noroc: 8 8 3 0 6 4 6

Publicitate

Noroc Plus: 5 2 9 5 2 8

Super Noroc: 9 3 5 2 9 4

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani, printre județele cu cea mai mare mortalitate infantilă din România: 9,8 decese la mia de nou-născuți în 2024

Publicat

Publicitate

Rata mortalității infantile a crescut îngrijorător în România, atingând în 2024 cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, potrivit datelor definitive publicate de Institutul Național de Statistică. În acest context alarmant, județul Botoșani se regăsește printre zonele cu cele mai mari valori ale deceselor în rândul copiilor sub un an.

La nivel național, rata mortalității infantile a urcat de la 5,6 la mie în 2023 la 6,6 la mie în 2024, inversând tendința de scădere înregistrată după 2016. Diferențele dintre județe rămân însă foarte mari, semn că accesul la servicii medicale și dotarea maternităților influențează decisiv șansele de supraviețuire ale nou-născuților.

Conform statisticilor, județul Botoșani a înregistrat în 2024 o rată a mortalității infantile de 9,8 decese la mia de copii născuți vii, situându-se printre cele mai afectate județe din țară. Valori mai ridicate au fost raportate doar în Mureș, Ialomița, Suceava și Satu Mare.

La polul opus, cele mai mici rate s-au înregistrat în municipiul București și în județele Olt, Ilfov, Tulcea și Teleorman, unde mortalitatea infantilă este de aproximativ două-trei ori mai redusă decât în zonele critice.

Specialiștii atrag atenția că viața nou-născuților prematuri sau cu patologii complexe depinde direct de dotarea maternităților cu aparatură performantă, de distanța până la unitățile medicale și de accesul rapid al gravidelor la îngrijiri de specialitate.

România continuă astfel să se situeze printre statele Uniunii Europene cu cea mai mare mortalitate infantilă, cu 6,6 decese la 1.000 de nașteri vii, dublu față de media europeană de 3,3.

Publicitate

Datele arată că principalele cauze ale deceselor în rândul sugarilor sunt bolile aparatului respirator, anomaliile cromozomiale și malformațiile congenitale, dar și afecțiunile infecțioase – multe dintre acestea putând fi prevenite prin diagnostic și tratament precoce.

Organizațiile neguvernamentale implicate în domeniu, precum Organizația Salvați Copiii România, subliniază nevoia urgentă de investiții în maternități, programe de prevenție și acces egal la servicii medicale, inclusiv în județe precum Botoșani, unde indicatorii rămân îngrijorători.

Citeste mai mult

Administratie

Primarul orașului Darabani, Alin Gîrbaci: Fenomen de „ploaie înghețată” pe o perioadă atât de lungă de timp nu a mai afectat orașul de ani buni

Publicat

Publicitate

Situație dificilă în orașul Darabani, unde ploaia înghețată a acoperit carosabilul cu un strat periculos de polei, afectând traficul rutier pe întreg teritoriul administrat de autorități.

Primarul orașului, Alin Gîrbaci, a transmis că fenomenul de „ploaie peste pământul înghețat” se manifestă în mare parte din județul Botoșani, inclusiv la Darabani, determinând formarea aproape instantanee a poleiului pe cei peste 100 de kilometri de drumuri aflați în administrarea primăriei.

Edilul explică faptul că, în cazul în care precipitațiile continuă, stratul de polei reapare la scurt timp după împrăștierea materialului antiderapant, ceea ce obligă echipele de intervenție să revină constant pe trasee.

Lucrările de deszăpezire și combatere a poleiului sunt realizate cu personal propriu și cu utilajele din dotarea administrației locale, intervențiile desfășurându-se aproape fără întrerupere, atât pe timpul zilei, cât și pe timpul nopții.

Autoritățile acționează gradual, cu prioritate pe arterele principale, inclusiv pe traseele microbuzelor școlare, urmând ca ulterior să fie tratate și străzile secundare, în funcție de timpul disponibil și de resursele tehnice existente.

Primarul subliniază că un astfel de episod de ploaie înghețată, întins pe o perioadă atât de lungă, nu a mai afectat orașul de ani buni, ceea ce face ca intervențiile să fie cu atât mai dificile.

Publicitate

În același timp, edilul atrage atenția asupra responsabilității conducătorilor auto de a-și echipa corespunzător autovehiculele pentru condiții de iarnă. Potrivit acestuia, numeroși participanți la trafic circulă cu anvelope neadecvate, punând în pericol siguranța proprie și a celorlalți.

„Vă reamintesc faptul că acest fenomen de „ploaie înghețată” desfășurat pe o perioadă atât de lungă de timp nu a mai afectat orașul de ani buni, iar colegii noștri de la administrarea drumurilor intervin aproape continuu, atât pe perioadă de zi cât și pe timpul nopții. Se intervine gradual, prioritizând arterele principale (cum ar fi traseele microbuzelor școlare) după care, în limita timpului și a resurselor auto și pe arterele secundare”, a transmis primarul orașului Darabani, Alin Gîrbaci.

Autoritățile locale le recomandă șoferilor să manifeste prudență maximă, să reducă viteza și să evite deplasările care nu sunt absolut necesare până la ameliorarea condițiilor meteo.

Citeste mai mult

Eveniment

Comunicat de presă: Cătălin Silegeanu desființează programul economic al PSD. „Nu se pricepe decât la pomeni electorale”

Publicat

Publicitate

Senatorul Cătălin Silegeanu contestă dreptul PSD de a vorbi despre „relansare economică”, întrucât consideră că partidul este principalul vinovat pentru prăbușirea industriei românești după 1990.

„Marile și controversatele privatizări au început sub dirijarea atentă a defunctului Ion Iliescu, <<tătucul>> care a moșit oligarhia post-comunistă și pe care numai PSD îl poate regreta. Combinate siderurgice, mine de exploatare și baze industriale unde lucrau milioane de români au fost vândute, bucată cu bucată, la prețuri derizorii, clientelei de partid și apropiaților”, susține Cătălin Silegeanu.

Parlamentarul amintește că aproximativ 2,5 milioane de români au rămas fără locuri de muncă în urma privatizărilor din perioada tranziției, orchestrate sub guverne PSD.

„Petrom, cea mai mare companie petrolieră din România, cu rafinării și rețele de distribuție în toată țara, a ajuns în proprietatea OMV Austria, care plătea redevențe de toată jena. Sidex Galați, cel mai mare combinat siderurgic, avea zeci de mii de angajați înainte ca statul să-l vândă Grupului Arcelor, pentru care a șters peste noapte datorii colosale. Banca Comercială Română a fost preluată de Erste Bank, iar Oltchim Râmnicu-Vâlcea și Tractorul Brașov au fost falimentate după multiple privatizări ratate”, arată Cătălin Silegeanu.

El atrage atenția că politica economică a PSD se înțelege și din faptul că „Moldova este cel mai fidel electorat al PSD și, simultan, cea mai săracă regiune a României raportat la PIB pe cap de locuitor”.

Parlamentarul acuză PSD că încearcă să își construiască o imagine de protector al mediului de afaceri, când în paralel risipește banul public și girează creșteri de taxe.

Publicitate

„PSD a livrat cel mai mare deficit bugetar din Europa, sub Cabinetul Ciolacu 2, a aprobat taxele și impozitele mărite, apoi s-a arătat indignat de parcă nu ar participa la guvernare. Mai nou promite stimulente pentru firme și credite cu dobânzi avantajoase, de parcă bugetul de stat nu este și așa fragil, de parcă nu am pierdut deja jumătate din PNRR pentru că au blocat sistematic orice reformă”, adaugă senatorul.

Cătălin Silegeanu conchide că programul economic prezentat de PSD „nu este decât un cârlig pentru naivi” și că „PSD nu se pricepe decât la pomeni electorale”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending