Numărul de urgențe 112 a împlinit 19 ani în România iar anul trecut a primit nu mai puțin de 10 milioane de apeluri, relatează Mediafax.

Numărul de urgențe 112 a fost lansat la nivel național în perioada 2004 – 2005 în urma unei investiții de 40 de milioane de euro și a avut ca furnizor principal compania suedeză Ericsson, care a livrat aplicația software și echipamentul necesar conectării centrelor de preluare a apelurilor și agențiile dispecer.

Cel mai greu an a fost anul 2007, când serviciul a înregistrat un total de 36 de milioane de apeluri, dintre care 33 de milioane s-au dovedit a fi false, abuzive, de informare sau accidentale. Apoi, numărul apelurilor s-a ridicat în anul 2009 la 23,91 milioane, din care un număr de 5,757 milioane au fost cazuri de urgență, pentru ca, în timp, numărul să devină cu adevărat folosit doar pentru situații de urgență.

Astfel, în prezent, numărul este folosit în mai multe limbi și este disponibil și pe o aplicație Android cu diferite funcții. Anul trecut, operatorii STS ai Serviciului de urgenţă 112 au gestionat urgenţe în diferite limbi străine, au oferit sprijin de traducere pe timpul interviului şi al intervenţiei pentru îngrijiri medicale de urgenţă, operaţiuni de căutare şi salvare în zonele montane din apropierea graniţei sau în colaborarea cu autorităţile locale şi cele din ţările vecine. Fiecare operator stăpâneşte cel puţin o limbă de circulaţie internaţională, printre care amintim engleză, franceză, spaniolă, ucraineană, maghiară, italiană, germană, turcă, rusă, greacă şi bulgară.

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) aminteşte că a adăugat noi facilităţi aplicaţiei mobile Apel 112, iar în prezent poate fi utilizată atât în limba română, cât şi în limbile engleză, franceză, germană, maghiară şi ucraineană.

Și numărul apelurilor de urgenţă preluate într-o limbă străină a crescut, anul trecut, cu 16% faţă de anul precedent. S-au înregistrat 24.383 de astfel de apeluri faţă de 20.944, în 2021, informează STS.

Numărul apelurilor la 112 procesate în limba ucraineană şi rusă a crescut la peste 1.000 în 2022 faţă de anul 2021, când au reprezentat mai puţin de 50 de cazuri.

În luna octombrie, un refugiat ucrainean a încercat să intre în România şi s-a rătăcit în zona muntoasă din judeţul Suceava în întuneric, ploaie şi vizibilitate redusă. Panicat de animalele sălbatice din pădure, persoana a cerut ajutor la 112 unde a transmis că nu poate da indicii despre locul unde se află. A menţionat că este o zonă abruptă şi a reuşit să dea un punct de reper: un marcaj de pe unul dintre copaci. Operatorul STS a intermediat, în limba ucraineană, întreaga comunicare dintre persoana rătăcită şi echipajele de salvatori. Pentru a facilita operaţiunea contratimp de căutare şi salvare, operatorul STS a transmis apelantului pe telefonul mobil şi un link de localizare – HTML5 Geolocation. Bărbatul a fost localizat şi, în cele din urmă, găsit şi salvat.

Un alt caz este cel al unei tinere de 19 ani care a venit în România împreună cu soţul – refugiaţi din calea războiului. Au trecut frontiera la noi în ţară, au ajuns la Tulcea, dar tânăra a căzut într-o capcană întinsă chiar de soţul ei: acesta a dat-o pe mâna traficanţilor de persoane. Femeia a reuşit să obţină un telefon mobil şi să sune la 112. Operatorul STS a înţeles urgenţa momentului, imediat a alertat autorităţile responsabile şi a intermediat dialogul în limba ucraineană dintre apelantă şi reprezentanţii agenţiilor specializate. În cele din urmă, tânăra a fost găsită şi salvată.

Anul trecut, operatorii STS au preluat 10.248.377 de apeluri. Urgenţele au reprezentat 57,82% din numărul total al apelurilor recepţionate.

Diferenţa de 42,18% au fost non-urgenţe: solicitări de informaţii privind traficul rutier sau mersul trenurilor, comenzi de taxi şi livrări de mâncare, sesizări privind pensiile sau diverse servicii de stat, precum şi alte solicitări pentru care nu era necesară intervenţia de urgenţă a echipajelor specializate.

Cele mai multe dintre cazurile de urgenţă de competenţa serviciului 112, recepţionate în cele 12 luni ale anului trecut au fost transferate către Ambulanţă. Distribuţia incluzând şi celelalte agenţii de intervenţie, este următoarea:

Ambulanţă 51,36%

Poliţie 23,35%

ISU-SMURD 18,05%

Jandarmerie 5,12%

alte agenţii 2,11%

Sunt multiple situaţiile în care, pentru gestionarea unui caz, este necesară intervenţia colaborată a mai multor agenţii.

Judeţele cu cel mai ridicat procent de cazuri de urgenţă, raportat la numărul total de apeluri înregistrate la respectivul Centru 112:

1. Bucureşti-Ilfov – 66,41%
2. Alba – 66,24%
3. Cluj – 66,16%

Judeţele cu cel mai ridicat procent de apeluri non-urgenţe, raportat la numărul total de apeluri înregistrat la respectivul Centru 112:

1. Gorj – 64,86%
2. Mureş – 58,03%
3. Covasna – 55,70%.