Connect with us

Actualitate

Numai mâine nu-i poimâine: 16 APERITIVE pentru masa de Revelion. Idei inedite și rapide pentru masa de Anul Nou 2025

Publicat

Publicitate

Numai mâine nu-i poimâine, așa că este momentul să organizezi o masă de Revelion 2024-2025 cu totul specială, surprinzându-i pe musafiri cu preparate delicioase și inedite. Deși se așteaptă la clasicele platouri cu mezeluri, legume și piftie, poți aduce un plus de savoare și creativitate cu câteva rețete ușor de pregătit.

Încearcă să-i impresionezi cu delicatese precum ouă umplute cu brânză cheddar, cârnăciori înveliți în bacon, pateuri fragede cu carne sau rulouri de somon afumat cu brânză cremoasă. Aceste opțiuni simple, dar rafinate, vor aduce un plus de savoare și vor transforma masa de Revelion într-o experiență memorabilă, scrie alba24.ro. Musafirii tăi vor aprecia originalitatea și gustul deosebit al acestor preparate!

1. Ouă umplute cu brânză Cheddar

Ingrediente:

  • 12 ouă
  • 2 linguri de brânză Cheddar rasă
  • 1/2 ceașcă de maioneză
  • 1 lingură de muștar
  • 4 felii de bacon

Mod de preparare:

Fierbe ouăle timp de 10-12 minute și toarnă apă rece peste ele până când ajung la temperatura camerei. Decojește-le cu grijă și taie-le în jumătăți.

Într-o tigaie curată, prăjește baconul până când capătă o culoare maronie. Scurge-l pe șervetele uscate.

Publicitate

Îndepărtează gălbenușurile și amestecă-le cu maioneză, muștar, brânza Cheddar și bucățele mărunte de bacon. Umple jumătățile de ouă cu acest amestec și răcește-le în frigider timp de câteva ore.

Poți decora ouăle umplute cu Cheddar și bacon cu câteva frunze de pătrunjel. Acestea se servesc reci, la antreu.

2. Cârnăciori înveliți în bacon, la cuptor

Ingrediente:

  • cca 70 g zahăr brun
  • 450 g bacon, tăiat felii
  • câteva bucățele de cârnăciori afumați

Mod de preparare:

Încinge cuptorul la 170 de grade Celsius. Învelește fiecare cârnăcior în câte o felie de bacon, prinde-o cu o scobitoare și pune-o într-o tavă tapetată cu hârtie de copt. Înainte de a băga totul în cuptor, presară niște zahăr peste preparat. După 30-40 de minute, gustarea este gata.

3. Pateuri cu carne

Ingrediente:

  • 2 foi de plăcintă
  • 2 linguri de unt
  • 2 linguri de făină
  • 1 linguriță de sare kosher
  • 3/4 căni de lapte integral
  • 1/4 linguriță de piper negru măcinat
  • 1 piept de pui rotisat
  • 1/4 cană de parmezan ras
  • 1 cană de buchețele de broccoli tăiate mărunt
  • 1 ou

Mod de preparare:

Topește untul într-o cratiță la temperatura medie, adaugă făina și amestecă mixul timp de 1-2 minute.

Adaugă treptat laptele și continuă să amesteci și să fierbi compoziția timp de 6 minute.

Îndepărtează cratița de pe foc și incorporează sarea, piperul, parmezanul, pieptul de pui tăiat mărunt și bucățelele de broccoli, pe care le-ai pregătit dinainte într-un vas cu aburi.

Decupează foile de plăcintă astfel încât să le poți așeza în forme de brioșe și să ai și „căpăce” pentru fiecare. Unge o tavă compartimentată special pentru brioșe și tapeteaz-o cu făină. Așază foile de plăcintă în fiecare compartiment, umple-le cu amestecul de pui și broccoli și acoperă-le cu alte foi de plăcintă.

Bate oul cu o lingură de apă într-un bol mic, cu ajutorul unei furculițe și unge mini-pateurile cu amestecul obținut. Coace-le în cuptorul preîncălzit la 180 de grade timp de 15-20 de minute, până când se rumenesc.

4. Ciuperci umplute cu parmezan

Ingrediente:

  • aproximativ 20 ciuperci champignon, mari (proaspete)
  • 2 cepe albe, tocate mărunt
  • 4 căței de usturoi, tocați mărunt
  • o legătură de mărar
  • o legătură de pătrunjel
  • 100 g parmezan ras
  • 2 linguri ulei de măsline
  • sare
  • piper negru, proaspăt măcinat

Mod de preparare:

Se curață ciupercile, se spală bine și se desfac piciorușele. Pălăriile se lasă într-un castron cu apă până la utilizare, iar picioarele acestora se toacă mărunt.

Într-o tigaie se adaugă uleiul, ceapa, usturoiul și picioarele ciupercilor și se călesc împreună, până când se înmoaie și zeama lăsată de acesea se evaporă. Când sunt gata se asezonează cu sare și piper după gust și se lasă la răcit aproximativ 15 minute.

Între timp se toacă mărunt mărarul și pătrunjelul. Se adaugă peste compoziția preparată anterior și se amestecă bine. Se unge o tavă încăpătoare cu ulei. Se scurg pălăriile de apă și se asează în tavă. Se presară deasupra sare și piper, apoi se umple fiecare ciupercă cu compoziția de mai sus.

Se adaugă tava la cuptorul preîncălzit la 180 grade Celsius, timp de 30 minunte. Când sunt aproape gata se scoate tava și se presară parmezanul peste ciuperci. Se adaugă iar la cuptor până când parmezanul se topește și începe să se rumenească.

Sfat: Pentru a verifica dacă ciupercile s-au copt, se înțeapă marginea acestora cu o furculiță. Dacă furculița intră ușor în ele înseamnă că sunt gata.

Se servesc ca atare, cu pâine proaspăt preparată în casa, sau pot fi servite ca garnitură pentru fripturi.

5. Rulou cu somon și cremă de brânză

Ingrediente:

  • 1 pachet de cremă de brânză
  • 1 lingură mărar proaspăt și tocat sau o linguriță de mărar uscat
  • 4 foi de tortilla
  • un somon afumat, tăiat fin
  • 16 frunze de spanac
  • 16 felii de ardei gras roșu

Mod de preparare:

Amestecă mărarul cu crema de brânză. Pune câte 50 g din compoziție pe fiecare tortilla, apoi câte un sfert din somon. Acoperă cu 3-4 frunze de spanac și 4 felii de ardei roșu. Rulează foile de tortilla, strângându-le tare, și învelește-le în folie alimentară. Bagă-le în frigider pentru cel puțin 2 ore, dar nu mai mult de 24 de ore, înainte de servire.

6. Frigărui cu piept de pui

Ingrediente:

  • 4 buc. piept de pui fără os și piele, tăiat cubulețe
  • 450 g bacon feliat
  • cca 100 g sos de barbecue

Mod de preparare:

Încinge cuptorul la 130 de grade Celsius. Învelește fiecare cub de carne în câte o felie de bacon, prinde-l cu o scobitoare sau bețișor de frigărui și cufundă în sosul de barbecue. Bagă frigăruile în cuptor. După 20 de minute scoate tava, toarnă sos barbecue peste frigărui și bagă-le înapoi în cuptor, tot pentru 20 de minute.

7. Aperitiv ușor cu paste tortellini

Ingrediente:

  • tortellini cu aromă de brânză (gătite conform instrucțiunilor de pe ambalaj)
  • dressing italian
  • câteva roșii cherry
  • câteva măsine fără sâmburi
  • brânză tăiată cubulețe
  • 6 bețișoare de frigărui

Mod de preparare:

Pune tortellini în dressing și bagă vasul în frigider peste noapte. A doua zi înfige în frigărui pastele, măslinele, roșiile înjumătățite și brânza. Poți adăuga și alte ingrediente, după preferințe.

8. Mini-lasagna cu ciuperci și mozzarella

Ingrediente:

  • 340 g carne tocată de curcan
  • 1/4 linguriță sare
  • 1/4 linguriță piper
  • 230 g ceapa tocată
  • 100 g ciuperci tocate
  • 2 căței de usturoi zdrobiți
  • cca 400 g sos de tomate
  • 3 lingurițe oregano uscat
  • 1/2 linguriță busuioc uscat
  • cca 350 g brânză ricotta semi-degresată
  • cca 350 g brânză mozzarella dată pe răzătoare
  • 24 bucățele de aluat

Mod de preparare:

Încinge cuptorul la 170 de grade Celsius. Pune o tigaie la foc mediu, iar după ce s-a înfierbântat, pune în ea sarea, piperul, carnea, ciupercile și ceapa.

Amestecă în compoziție în jur de 10 minute, până când carnea e gătită, după care pune usturoiul și amesteca încă 30 de secunde. Adaugă sosul de tomate și 2 lingurițe de oregano.

Lasă să fiarbă la foc mic în jur de 10 minute, după care îndepărtează de foc. Într-un bol mare amestecă brânză ricotta cu sare și puțin piper, busuioc și restul de oregano. Lasă deoparte.

Pulverizează spray de gătit în hârtiile de brioșe, pune-le în forma specială, apoi pune câte o foaie de aluat în fiecare, umple pe jumătate cu ricotta și jumătate cu carne.

Urmează alte foi de aluat, ricotta pe fiecare, apoi puțin sos de tomate (daca ți-a mai rămas) și mozzarella. Dă la cuptor pentru 10 minute sau până când brânza s-a topit de tot.

9. Foietaj cu măsline și lapte

Ingrediente:

  • 350 g aluat foietaj
  • 15 măsline verzi umplute cu ardei
  • 1 gălbenuș
  • 1 lingură lapte

Mod de preparare:

Întinde aluatul de foietaj într-un dreptunghi (32x15cm) cu o grosime de 3mm. Taie-l pe lungime în două bucăți de 18 și 14 cm. Pune-le la rece timp de 10 minute. Așează bucata mai mică de aluat pe o tavă presărată cu făină. Așează pe ea, pe latura de 14 cm, 5 măsline cap la cap, pornind de la 1.5 cm de margine.

Formează încă două rânduri (la 2 cm distanță unul de celălalt) cu restul măslinelor. Unge toată suprafața aluatului în jurul măslinelor cu galbenușul bătut cu lapte. Acoperă cu cealaltă foaie de aluat și presează ușor pe toată suprafața astfel încât să lipești bine în jurul măslinelor. Pune totul la frigider timp de 20 minute.

Încinge cuptorul la 200 C/ gaz treapta 6. Nivelează marginile aluatului, apoi taie fâșii pe lungime, astfel încât să rămână măslinele în secțiune. Așează foietajele pe o tavă cu hârtie de copt și coace-le timp de 5-6 minute. Scoate-le pe un grătar să se răcească.

10. Sandvis cu somon și hrean

Ingrediente:

  • 250 g somon afumat rupt fâșii
  • 100 g cremă de brânză
  • 2 lingurițe hrean ras
  • ierburi aromate
  • 4 felii pâine de secară
  • ou fiert

Mod de preparare:

Amestecă crema de brânză cu hreanul și întinde-o pe feliile de pâine prăjită. Adaugă fâșii de somon și ierburi aromate și ou. Servește cu felii de lămâie.

11. Brioșe cu carne, brânză și ceapă

Ingrediente:

  • 400 g carne de vită, tocată
  • 1/3 cană brânză Cheddar rasă
  • 1/2 cană sos barbeque
  • 1 pachet aluat de plăcintă sau aluat foietaj
  • 2 linguri ceapă tocată foarte mărunt
  • piper
  • sare

Mod de preparare:

Preîncălzește cuptorul la 180 grade Celsius. Unge cu unt sau ulei o tavă pentru brioșe. Într-o tigaie încăpătoare pune carnea de vită și gătește-o până devine maronie. Adaugă ceapa și sosul barbeque și mai las-o câteva minute pe foc. Asezonează totul cu sare și piper, după gust.

Tapetează cu aluat fiecare formă de brioșe și adaugă o linguriță din compoziția de carne în fiecare briosă. Adaugă tava la cuptor pentru 12 minute. Presară apoi brânza Cheddar peste brioșe și adaugă totul la cuptor pentru încă 3 minute, sau până când aluatul este copt.

Scoate tava din cuptor și lasă briosele să se „odihnească” timp de 5 minute. Scoate-le apoi pe un platou și servește-le imediat. Le poți servi atât ca aperitiv dacă ai musafiri, cât și ca fel principal.

12. Bezele din brânză cu busuioc

Ingrediente:

  • 60 g brânză Gruyere rasă
  • 60 g faină
  • 2 ouă
  • ¼ linguriță sare
  • 2 linguri cu parmezan ras
  • 60 g unt
  • 120 ml apă
  • ½ linguriță cu busuioc uscat
  • boia de ardei (dulce sau iute, după gust)
  • praf de usturoi

Mod de preparare:

Pune pe foc apa cu untul, busuiocul, un praf de usturoi și unul de boia și lasă să se înfierbânte.

Pune făina dintr-o dată și amestecă vârtos.

Ține pe foc până compoziția se desprinde de pe pereții vasului, apoi dă deoparte. Lasă 5 minute și incorporează, pe rând, ouăle, amestecând foarte bine după fiecare, apoi brânza Gruyere.

Umple un cornet de patiserie cu această compoziție și formează bezele pe tava tapetată cu hârtie de copt, lăsând spațiu între ele.

Presară deasupra parmezan și coace-le la foc mai mare 10 minute, apoi redu flacăra și mai lăsa-le 10-12 minute sau până căpâtă bezelele de brânză o culoare aurie și apetisantă. Scoate-le și lasă-le 3-4 minute, apoi servește-le fierbinți.

13. Mini tarte cu telemea

Ingrediente:

Pentru blat:

  • 1 ou
  • 300 g de făină
  • 150 g de unt
  • O lingură cu vârf de parmezan ras
  • 2-3 linguri de smântână lichidă
  • sare
  • cimbru uscat

Pentru umplutură:

  • 250 g de smântână
  • 2 legături de ceapă verde
  • 2 căței de usturoi
  • o linguriță de muștar de foarte bună calitate
  • 2 linguri de ulei
  • 100 g nuci
  • 2 ouă
  • 200 g de brânză sărată (telemea uscată)

Mod de preparare:

Untul și făina pentru blat se amestecă cu mâna. În aluatul nisipos se pune parmezanul, cimbul, sarea și oul. Se amestecă bine și se adaugă smântâna.

Se fămăntă puțin aluatul și se lasă la rece 30 de minute. Din aluat se întinde foaie care se pune în formele de mini tarte sau într-o forma clasică de tartă. Ceapa verde tocată mărunt se călește câteva minute în ulei încins.

Adaugă usturoiul mărunțit și călește încă două minute. Dă deoparte.

Când ceapa s-a răcit bine se adaugă muștarul și smântâna. Amestecă bine. Adaugă brânza mărunțită cu furculița sau dată prin răzătoare. Bate ouăle și adaugă-le în compoziția de brânză.

Omogenizează bine. Pune nucșoară măcinata și piper. Strivește cu sucitorul nucile până se mărunțesc cât să ajungă la dimeniunea boabelor de mazăre.

Pune nucile în amestecul pentru umplutură și pune crema în găoacele de aluat.

Coace aceste mini tarte cu brânză, nuci și ceapă verde, în cuptorul bine încălzit, la foc moale pentru 25-30 de minute.

În varianta de mini tarte cu brânză, nuci și ceapă verde se fac repede, dar într-o tava clasică coacerea durează cu circa 10-15 minute mai mult.

Aceste mini tarte cu brânză, nuci și ceapă verde sunt la fel de bune și reci și calde.

14. Rulouri cu spanac și brânză

Ingrediente

  • 1 un pachet de foi pentru lasagna
  • spanac tocat (decongelat și bine scurs)
  • brânza ricotta
  • cca 100 g parmezan
  • 1 ou
  • 1/2 linguriță usturoi zdrobit
  • 1/2 linguriță amestec italian
  • sos pentru pizza
  • cca 230 g mozzarella rasă
  • piper
  • sare

Mod de preparare:

Încige cuptorul la 176 grade Celesiu. Amestecă spanacul cu ricotta, parmezan, ou, usturoi și mix italian. Potrivește de piper și sare.

Șterge foile de lasagna cu prosoape absorbante de bucătărie, apoi întinde-le pe foi pergament.

Înjumătățește-le pe lățime. Pune pe fiecare câte 2-3 linguri din mixul cu ricotta, apoi rulează-le astfel încât să ajungă în partea în care nu este umplutura.

Taie apoi fiecare foaie în două și pune rulourile într-o tava gresată. Acoperă-le cu sosul pentru pizza și cu mozzarella.

La final pune o folie peste tava și bag-o în cuptor pentru 18-20 de minute sau până când brânza s-a topit. Servește rulourile calde.

15. Chifteluțe de somon la cuptor

Ingrediente:

  • 300 g file de somon
  • 1 ou
  • 2 căței usturoi
  • 1 lingură sos soia
  • 1 lingură pesmet
  • 2 linguri ulei de măsline
  • câteva fire ceapă verde
  • câteva fire pătrunjel verde
  • sare, piper

Mod de preparare:

Mai întâi desfacem pielea de pe file dacă aceasta există apoi tăiem fileul în bucăți mai mici și le punem în vasul robotului de bucătărie. Pornim robotul și mărunțim carnea de somon. Nu îl mixăm mult fiindcă se va face pastă.

Adaugăm oul, usturoiul pisat, sarea, piperul, sosul de soia, ceapa și pătrunjelul tocate mărunt. Sare nu puneți foarte multă fiindcă și sosul de soia este sărat. Amestecăm până obținem o compoziție omogenă.

Cu mâinile unse cu puțin ulei de măsline modelăm chifteluțele și le așezăm în tava tapetată cu hârtie de copt. Nu le faceți foarte mari fiindcă vor rămâne crude la mijloc.

16. Tartine cu pastă de ton

Este o rețetă extrem de simplă. Totul se poate face în 5 minute. Pasta de ton din conservă va fi un aperitiv delicios și foarte ușor de făcut. Este o pastă de pește rapidă potrivită pentru aperitive și tartine.

Ingrediente pentru 6 persoane

  • 2 conserve de ton bucăți în suc propriu sau chiar în ulei
  • o jumătate de lămâie
  • o jumătate de pachet de unt
  • 2 lingurițe de ulei de măsline
  • o ceapă mică
  • măsline pentru ornare
  • sare
  • piper

Mod de preparare:

Se scoate tonul din conservă după ce se scurge apa/uleiul. Apoi se fărâmițează cu ajutorul unei furculițe. Se adaugă untul si se amestecă bine până se face o pastă omogenă. Se stoarce lămâia și se amestecă în continuare, apoi sarea și piperul. Gustați în permanență pentru a putea regla cât de sărată iese pasta. la final adăugați ceapa tăiată foarte mărunt și uleiul de măsline.

Amestecați până se omogenizează. Apoi puneți câteva felii de pâine la prăjit și te tăiați în formă de triunghi, dreptunghi sau pătrat. Puneți pasta de ton pe bucățelele de pâine prăjită și ornați cu măsline. Sigur o să primiți aprecieri de la musafiri.

Tartine cu păstrăv afumat

Sunt delicioase si foarte ușor de făcut. În maxim 15 minute sunt deja puse frumos pe tava. Păstrăvul afumat se găsește în aproape orice supermarket.

Ingrediente:

  • O bucată păstrăv afumat
  • O lămâie
  • O baghetă de pâine albă subțire
  • cremă de brânză sau unt tartinabil

Mod de preparare

  • Se taie franzela felii și se pune în prăjitorul de pâine
  • Se ung feliile prăjite cu unt sau cu cremă de brânză ( recomandam Philadelfia)
  • Se pun bucățele de păstrăv afumat
  • Se adaugă un sfert de felie de lămâie

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

Săptămână plină de spectacole la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani

Publicat

Publicitate

În această săptămână vă invităm la patru spectacole la Teatrul „Mihai Eminescu” . Miercuri, 5 februarie și joi, 6 februarie,  se va juca spectacolul  „Piese de rezistență” (Genul programului:  dramă) de Andrei Tiberiu Măjeri.

Miercuri, 5 februarie și joi, 6 februarie, de la ora 1900 vă invităm la spectacolul „Piese de rezistență (Genul programului:  dramă) de Andrei Tiberiu Măjeri.

Regia artistică: Andrei Măjeri

Scenografia: Șteff Chelaru

Coregrafia: Victoria Bucun

Sound design: Adrian Piciorea

Publicitate

Video design: Andrei Cozlac

Corepetitor: Incze Katalin

Asistent regie: Ella Nistor

Asistent video design: Toma Rîșca

Foto afiș: Cătălin Onofrei.

Cu: Ioan Crețescu, Crenola Muncaciu, Sorin Ciofu, Răzvan Amitroaei, Cezar Amitroaei, Valentin Popa și Gina Patrașcu-Zamfirache

și copiii: Sofia Anton, Anastasia Dăscăliac, Sarah Ghirvu, Sofia Gradinaru, Ema Honceru, Robert Sinescu, Marc Tudose, Eliza Vamanu și Mateo Voroneanu coordonați de Oana Tăbultoc (Cheia Sol Junior)

Spectacolul „Piese de rezistență”, regizat de Andrei Măjeri, este o premieră culturală remarcabilă la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani.

„Piese de rezistență” promite să fie un eveniment teatral inedit, un spectacol itinerant care oferă o experiență imersivă și dinamică, în care spectatorii sunt invitați ca, o parte a desfășurării spectacolului, să stea în picioare și să interacționeze cu exponatele vii, ca într-un tur ghidat. Este recomandată încălțămintea comodă.

Prin această producție, Teatrul “Mihai Eminescu” și Andrei Măjeri își propun să aducă un suflu nou pe scena culturală din Botoșani, oferind o experiență teatrală unică și memorabilă.

„Nici nu știți cât mă emoționează încrederea oferită de Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani pentru a-mi monta textul aici, pentru a dialoga cu această obsesie a mea, războiul, unul destul de recent, destul de apropiat, dar cvasi-cunoscut, cvasi-uitat. Oare care sunt punctele tari, piesele de rezistență care fac punți peste timp? Stagiunea botoșăneană se încheie cu un imens pariu, pe care sper să îl onorez cu succes.”

Numărul de locuri la spectacol este foarte limitat!

Sâmbătă, 8 februarie, de la ora 1900  vă invităm la spectacolul „Watch Dogs”, de Lucian Băleanu, în regia lui Alexandru Vasilachi, scenografia Mihai Pastramagiu. Din distribuție fac parte actorii: Gheorghe Frunză, Răzvan Amitroaei, Sorin Ciofu și Gina Patrașcu-Zamfirache.

Incinta unui aeroport. Un culoar lăuntric, interzis călătorilor. Nimic ieșit din comun. Un cotidian aproape dureros de banal și plictisitor. Și totuși… În acest spațiu al întâlnirilor și al despărțirilor se intersectează destine. Sunt niște întâlniri aparent ocazionale, nevinovate. Așa cum ni se întâmplă cu miile pe parcursul unei vieți și cărora nu le acordăm nici cea mai minimă atenție. Aceste atingeri ale sorții, însă, nu sunt deloc accidentale. Ele ne marchează existența. A noastră , a celor din preajma noastră, a tuturor celor cu care intrăm ulterior în contact. O întâlnire, o întâmplare, o vorbă spusă de cineva sau o privire aruncată anume spre noi, ne pot determina și modela viața, ne pot direcționa parcursul drumului, numit destin. Nimic întâmplător, cum spun bătrânii înțelepți, dar, în același timp, și o uriașă doză de responsabilitate.

Duminică, 9 februarie, de la ora 1900  vă invităm la spectacolul „Ivan Turbincă” după Ion Creangă, regia Ion Sapdaru. Scenografia spectacolului este semnată de Mihai Pastramagiu, coregrafia de Victoria Bucun, iar din distribuție fac parte actorii: Bogdan Horga, Andreea Moţcu, Ella Nistor, Alexandra Vicol, Lorena-Petronela Chiribuţă, Silvia Răileanu, Bogdan Muncaciu, Sorin Ciofu, Cezar Amitroaei, Florin Aioniţoaei, Gheorghe Frunză, Alexandru Dobynciuc, Răzvan Amitroaei.

                Spectacolul „Ivan Turbincă” este o dramatizare a regizorului Ion Sapdaru după unul dintre cei mai importanți scriitori clasici români – Ion Creangă. Povestea este transformată dintr-un basm într-o metaforă a destinului uman, dar mai ales, o meditaţie pe tema relaţiei omului cu moartea. Dorinţa protagonistului de „a opri timpul” se izbeşte inevitabil de perspectiva unei veşnicii plictisitoare şi chinuitoare deopotrivă, astfel încât finitudinea existenţei umane devine o binecuvântare refuzată de divinitate. Episoadele de meditaţie filosofică sunt alternate cu multiple momente specifice folclorului românesc. Astfel, sunt înserate dansuri tradiționale, care sunt susținute de muzica populară, specifică mai ales zonei din care provine teatrul nostru. De asemenea sunt folosite elemente din teatrul cu măști, tradiție care aparține patrimoniului național românesc.

Pret bilet: 𝟰𝟬 𝗹𝗲𝗶 – balcon; 𝟱𝟬 𝗹𝗲𝗶 – stal; 𝟲𝟬 𝗹𝗲𝗶 – lojă

Preț bilet elevi – 𝟐𝟎 𝐥𝐞𝐢, pensionari – 𝟐𝟓 𝐥𝐞𝐢

Biletele se găsesc la 𝐀𝐠𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐚 𝐭𝐞𝐚𝐭𝐫𝐚𝐥𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐢𝐧𝐜𝐢𝐧𝐭𝐚 𝐂𝐢𝐧𝐞𝐦𝐚 𝐔𝐧𝐢𝐫𝐞𝐚 0735.779.821 marți-vineri: 10°°-18°° sâmbătă, duminică: 13°°-18°°

𝒃𝙞𝒍𝙚𝒕𝙚 𝙤𝒏𝙡𝒊𝙣𝒆 https://eventbook.ro/program/teatrul-mihai-eminescu-botosani

Citeste mai mult

Educație

Renunțăm la geografie? Material-protest al profesorilor de geografie

Publicat

Publicitate

Profesorii de geografie din Botoșani resping intenția ministerului de a elimina această materie din curriculumul liceal superior și își exprimă public îngrijorarea pentru efectele pe care le-ar putea avea o astfel de schimbare în structura planului de discipline studiate de liceeni.

Un comunicat de presă emis de filiala ”Victor Tufescu” Botoșani a Societății de geografie din România prezintă punctul de vedere al dascălilor botoșăneni de geografie, aceasta arătând competențele cele mai importante pe care le formează disciplina și metodele specifice de lucru, competențe fără care ființa umană nu se poate dezvolta armonios și eficient.

Într-o societate cu schimbări climatice intense, tensiuni geopolitice și dezechilibre sociale, eliminarea Geografiei din curriculumul liceal superior, maia exact din clasele a XI-a și a XII-a de la toate filierele, profilurile și specializările, exceptând profilul umanist și profilul servicii, este o eroare educațională și o amenințare reală la adresa generațiilor viitoare. Tocmai  tendințele și provocările globale sunt studiate la disciplina geografie în clasa a XI a, cu scopul de a dezvolta capacitatea de gândire critică a elevilor, capacitatea de adaptare a viitoarelor generații, la migrațiile contemporane a forței de muncă, la efectele hazardurilor naturale și antropice tot mai prezente, precum și ale situației geopolitice globale. Temelesunt absolut necesare pentru a fi studiate și înțelese de fiecare absolvent în ciclul superior al liceului, când elevul ajunge la un nivel de maturitate care îl face să înțeleagă profunzimea acestor probleme.

În primul rând, geografia furnizează noțiuni utile pentru a reacționa corect și eficient în timpul unor calamități naturale și tehnologice. Formează reprezentări fundamentale, vitale, chiar, pentru înțelegerea bazelor lumii în care trăim. „Se vorbește intens și foarte actual despre protecția mediului, biodiversitate, schimbări globale, globalizare, multiculturalitate, identitate, coeziune si dezvoltare, respectul față de diferență etc. Dar cum să se ajungă la aceste metareprezentări și comportamente, daca nu sunt cunoscute elementele pe care se clădesc ele?”, se arată în comunicat.

Profesorii avertizează că disciplina joacă un rol esențial în educarea elevilor cu privire la impactul activităților umane asupra mediului și în promovarea comportamentului ecologic responsabil. Conceptul multidimensional al dezvoltării durabile impus de Organizația Națiunilor Unite obligă întreaga societate la o cunoaștere profundă a principiilor dezvoltării durabile și la o reevaluare a politicilor de protecție a mediului, la o responsabilizare a întregii societăți pentru asigura echilibru între dezvoltarea economică, societate și resursele naturale.

Caracterul aplicativ al geografiei oferă posibilitatea desfășurării unor activități sub formă de mini-cercetări științifice, studii de caz, multe dintre ele finalizate cu oferirea unor soluții concrete la probleme identificate în orizontul local.

Publicitate

Geografia dezvoltă competențe STEM prin studiul proceselor fizice ale Pământului, utilizarea tehnologiilor moderne precum Sistemele Informatice Geografice (GIS), teledetecția prin satelit și analiza datelor climatice. Elevii învață cum tehnologiile moderne ajută la monitorizarea mediului, previziunea dezastrelor naturale sau optimizarea resurselor naturale, disciplina contribuind, astfel, la dezvoltarea competenței digital. Geografia presupune interpretarea datelor satelitare, utilizarea platformelor de vizualizare geospațială (Google Earth, OpenStreetMap) și lucrul cu modele climatice digitale, contribuind la alfabetizarea digitală a elevilor. Prin analiza critică a surselor de informare elevii își dezvoltă gândirea critică, ajutându-i să verifice sursele și informația.

„Solicităm Ministerului Educației ca geografia să își găsească locul în trunchiul comun  și la clasele a XI-a și a XII-a, aliniindu-se astfel la standardele internaționale de educație. Geografia nu este doar o disciplină academică, ci și un instrument esențial pentru înțelegerea lumii și pentru formarea unor cetățeni responsabili, informați și capabili să contribuie la dezvoltarea societății. Un popor care nu își cunoaște Istoria e condamnat să o repete, un popor care nu își cunoaște Geografia este condamnat la dezrădăcinare și la pierderea identității.”, încheie dascălii.

Redăm mai jos integral punctul de vedere trimis redacției.

 

Punct de vedere al profesorilor de geografie din județul Botoșani,

pentru susținerea geografiei în planurile cadrul de la liceu

Motto : ”Geografia și istoria sunt științe esențiale, fără ele nu se poate ajunge la deplina înțelegere a lumii”  (Im. Kant)

Parcurgând schimbări sociale, economice și politice complexe, societatea românească, prin toate componentele ei își caută propria identitate. Având în vedere aceste modificări, școala își poate îndeplini misiunea de valorizare a potențialului uman numai dacă întreaga comunitate este dispusă să recunoască, nu doar declarativ, că „învățământul este prioritate națională”. Parteneriatul educațional școală – comunitate, centrat pe elev, pe asigurarea calității în educație (măsurabilă prin rezultate) trebuie să reprezinte crezul tuturor celor implicați în această relație.

Geografia este o știință care își găsește ușor utilitatea într-o societate democratică și digitalizată, iar diminuarea rolului său instructiv-educativ prevăzut de noile planuri cadru va crea sincope în dezvoltarea elevului, în cultura și evoluția sa. Prin studierea geografiei la toate profilurile și specializările, elevul va fi ancorat în realitatea în care trăiește, în context european și mondial, pentru că cele 8 competențe cheie indicate de UE, subliniază caracterul formativ al geografiei și rolul determinant din perspectiva educației permanente.

Plecând de la prevederile OME 6731/28.11.2023, document care are la bază profilul de formare al absolventului, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 3.239/2021  și care a fost un reper în realizarea Curriculumului național, realizăm că trăim într-o perioadă a globalizării cu provocări demografice, cu societăți tot mai mobile și mai diverse, cu schimbărilor climatice intense, cu tensiuni geopolitice și dezechilibre sociale, care prin eliminarea Geografiei din curriculumul liceal superior (clasele a XI-a și a XII-a de la toate filierele, profilurile și specializările, exceptând profilul umanist și profilul servicii) nu reprezintă doar o eroare educațională, ci și o amenințare la adresa generațiilor viitoare. Considerăm că implementarea acestor modificări din planurile-cadru, fără a ține cont de faptul că aceste tendințe și provocări globale sunt studiate la disciplina geografie în clasa a XI a, au scopul de a dezvolta capacitatea de gândire critică a elevilor, capacitatea de adaptare a viitoarelor generații, la migrațiile contemporane a forței de muncă, la efectele hazardurilor naturale și antropice tot mai prezente, precum și ale situației geopolitice globale. Teme prezentate în documentul menționat anterior, ca fiind tendințe și provocări globale sunt absolut necesare să fie studiate și înțelese de fiecare absolvent în ciclul superior al liceului, când elevul ajunge la un nivel de maturitate care îl face să înțeleagă profunzimea acestor probleme (respectiv în ciclul superior al liceului).

Geografia este o disciplină care oferă căile și instrumentele de cunoaștere și înțelegere a mediului de pe Terra. În spiritul educației permanente, ea dezvoltă tinerilor competențe cu grad ridicat de relevanță/aplicabilitate în viața de zi cu zi. Este motivul pentru care Olimpiada de Geografie prezintă și o etapă internațională – IGeo, iar rezultatele de top obținute de echipele participante validează valoarea școlii românești de geografie.

Geografia dezvoltă competențe de abordare integrată și de înțelegere a fenomenelor naturale, demografice și economice, tot mai complexe în contextul global actual, ajutând indivizii să găsească soluții adecvate de poziționare și de acțiune față de noile tendințe. Este definitoriu rolul cunoașterii geografice în cadrul științelor, bine evidențiat în cazul abordării subiectelor de la Olimpiada Interdisciplinară a Științelor Pământului, în special la etapa internațională – IESO.

Geografia contribuie la formarea competențelor transversale și furnizează noțiuni utile pentru a reacționa corect și eficient în timpul unor calamități naturale și tehnologice.

Geografia formează, totuși, reprezentări fundamentale și putem spune vitale pentru înțelegerea bazelor lumii în care trăim. Se vorbește intens și foarte actual despre protecția mediului, biodiversitate, schimbări globale, globalizare, multiculturalitate, identitate, coeziune si dezvoltare, respectul față de diferență etc. Dar cum să se ajungă la aceste metareprezentări și comportamente, daca nu sunt cunoscute elementele pe care se clădesc ele? Geografia are rostul și virtutea de a pune bazele pentru ca aceste metareprezentări și comportamente să se poată coagula în mintea copiilor și să poată deveni operaționale, la ei și la adulții de mai târziu.

Caracterul aplicativ al geografiei oferă posibilitatea desfășurării unor activități sub formă de mini-cercetări științifice, studii de caz, multe dintre ele finalizate cu oferirea unor soluții concrete la probleme identificate în orizontul local.

Conceptul multidimensional al dezvoltării durabile impus de Organizația Națiunilor Unite obligă întreaga societate la o cunoaștere profundă a principiilor dezvoltării durabile și la o reevaluare a politicilor de protecție a mediului, la o responsabilizare a întregii societăți pentru asigura echilibru între dezvoltarea economică, societate și resursele naturale. Aceste aspecte necesită o înțelegere profundă a termenilor și noțiunilor care sunt studiate în cadrul geografiei mediului ca probleme fundamentale ale lumii contemporane, respectiv în ciclul superior al liceului (clasa a XI-a) unde elevul poate face asocieri și conexiuni cu realitatea geografică în care se află. Prin studierea geografiei elevii își formează atitudini pozitive şi responsabile faţă de mediul înconjurător din perspectiva dezvoltării durabile a comunităţilor în care trăiesc și își desfășoară activitatea. Geografia joacă un rol esențial în educarea elevilor cu privire la impactul activităților umane asupra mediului și în promovarea comportamentului ecologic responsabil.

Geografia dezvoltă competențe STEM prin studiul proceselor fizice ale Pământului, utilizarea tehnologiilor moderne precum Sistemele Informatice Geografice (GIS), teledetecția prin satelit și analiza datelor climatice. Elevii învață cum tehnologiile moderne ajută la monitorizarea mediului, previziunea dezastrelor naturale sau optimizarea resurselor naturale. De asemenea, geografia se intersectează cu ingineria în domenii precum amenajarea teritoriului, infrastructura urbană și gestionarea resurselor de apă, oferind elevilor o perspectivă aplicată asupra științelor și tehnologiei. Prin toate aceste aspecte, geografia îmbunătățește competențele matematice și științifice și îi pregătește pe elevi să utilizeze metode analitice și tehnologii moderne pentru a înțelege și soluționa probleme reale ale lumii contemporane.

Geografia contribuie la dezvoltarea competenței digitale prin utilizarea tehnologiilor moderne pentru analiza și interpretarea informațiilor spațiale. Elevii învață să folosească Sistemele Informatice Geografice (GIS), aplicații de teledetecție, hărți interactive și baze de date online pentru a înțelege fenomenele geografice și sociale. De asemenea, geografia presupune interpretarea datelor satelitare, utilizarea platformelor de vizualizare geospațială (Google Earth, OpenStreetMap) și lucrul cu modele climatice digitale, contribuind la alfabetizarea digitală a elevilor. Prin analiza critică a surselor de informare elevii își dezvoltă gândirea critică, ajutându-i să verifice sursele, să identifice fake news și să navigheze în siguranță în mediul digital.

Geografia  stimulează elevilor dorința pentru cunoaștere, respectul pentru diversitate și disponibilitatea pentru educație permanentă. Interesul pe care elevii și profesorii lor de geografie îl acordă acestui domeniu este pus în evidență de lista semnificativă de premii obținute la fazele internaționale, naționale și regionale ale concursurilor de profil. Studierea temelor globale precum: geopolitică, migrații, dezvoltare durabilă, sisteme geografice informatice (GIS), schimbări demografice, dinamica populației  îi ajută pe elevii să își formeze un orizont larg de cunoaștere, benefic pentru o societate inclusivă și echilibrată.

Într-o lume din ce în ce mai interconectată și afectată de schimbări majore la nivel global, eliminarea sau reducerea geografiei în clasele terminale ar reprezenta o gravă eroare educațională. Elevii ar fi privați de instrumentele necesare pentru a înțelege și analiza realitățile lumii moderne. În plus, reducerea orelor de studiu la geografie ar limita oportunitățile academice și profesionale ale tinerilor, deoarece aceasta joacă un rol-cheie în formarea competențelor necesare pentru diverse domenii, inclusiv managementul resurselor, turismul, dezvoltarea urbană și diplomația.

Solicităm Ministerului Educației ca geografia să își găsească locul în trunchiul comun  și la clasele a XI-a și a XII-a, aliniindu-se astfel la standardele internaționale de educație. Geografia nu este doar o disciplină academică, ci și un instrument esențial pentru înțelegerea lumii și pentru formarea unor cetățeni responsabili, informați și capabili să contribuie la dezvoltarea societății.

Un popor care nu își cunoaște Istoria e condamnat să o repete, un popor care nu își cunoaște Geografia este condamnat la dezrădăcinare și la pierderea identității.

Profesorii de geografie din județul BOTOȘANI

Filiala ”Victor Tufescu” Botoșani a Societății de geografie din România

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Patru persoane și-au pierdut viața în incendii, luna trecută

Publicat

Publicitate

În luna ianuarie, în județul Botoșani, s-au produs 32 de incendii, cu 42% mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cele mai grave evenimente s-au îngregistrat în localitățile Ripiceni, Răchiți, Călărași, Arborea și George Coșbuc, acolo unde doi bărbați de 41, respectiv 69 de ani, dar și două femei de 77 și 82 de ani, și-au pierdut viața, iar un bărbat, în vârstă de 72 de ani, a suferit arsuri. Victimele locuiau singure, iar flăcările au fost observate târziu, de vecini.

Cauzele probabile care au generat aceste tragedii au fost: jarul căzut din sobă pe materiale combustibile, scurtcircuitul și fumatul în locuri nepermise.

Bărbatul care a suferit arsuri, a fost rănit după ce în casa în care locuia s-a produs o explozie, care nu a fost urmată de incendiu.

Pompierii au mai constatat faptul că cele mai multe incendii, înregistrate în prima lună a anului 2025, s-au produs din cauza coșurilor de fum deteriorate, necurățate de funingine sau neprotejate termic față de materialele combustibile din structura acoperișurilor, a scurtcircuitelor și a jarului căzut din mijloacele de încălzire.

Pentru evitarea situațiilor în care poate fi pusă în pericol viața persoanelor, facem apel la responsabilitate din partea cetățenilor în ceea ce privește respectarea regulilor de utilizare a sistemelor de încălzire, astfel:

Publicitate

Ø coșurile de fum:

– verificați coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);

– curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare;

– tencuiți şi văruiți părtea din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

– îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

– păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului, astfel încât aceasta să nu fie mai mică de 10 cm.

Ø sobe:

– nu așezați materiale combustibile în spaţiile dintre sobă şi perete;

– nu introduceți în sobă lemne cu lungimea mai mare decât vatra focarului;

– nu folosiţi alte materiale combustibile în afară de cele pentru care a fost destinată soba și evitaţi supraîncărcarea acesteia;

– nu puneți hainele la uscat, pe sobă;

– în timpul funcționării, nu lăsați ușa sobei deschisă;

– amplasaţi, în faţa sobelor cu lemne, o cutie metalică: aceasta va asigura protecţia faţă de căderea accidentală, direct pe podea, a lemnelor aprinse sau a jarului, care ar putea incendia materialele combustibile din apropiere;

– focul în sobe nu trebuie lăsat fără supraveghere sau în grija copiilor;

– stingeţi focul din sobă înainte de a părăsi locuinţa;

– nu adormiţi niciodată cu focul aprins în sobă;

– depozitați cenuşa şi jarul provenite de la sobe într-un loc special amenajat. Jăratecul nestins nu trebuie aruncat în apropierea casei, a adăposturilor animalelor, a magaziilor de lemne sau de furaje.

Ø instalația electrică/ surse de încălzire electrice:

– verificați periodic instalaţia electrică, cu ajutorul personalului autorizat;

– nu folosiţi instalaţii electrice improvizate;

– la suplimentarea receptoarelor asiguraţi-vă că instalaţia existentă poate prelua consumul adiţional;

– verificaţi periodic cordoanele de legătură ale aparatelor electrice şi înlocuiţi-le atunci când sunt uzate;

– nu folosiţi prize sau întrerupătoare slăbite;

– nu suprasolicitaţi o priză deoarece unele incendii se produc din cauza solicitării excesive a unei surse de current;

– instalaţi şi utilizaţi aparatura electrocasnică respectând indicaţiile producătorului din prospectul produsului;

– amplasaţi şi utilizaţi aparatele electrice departe de mediile umede;

– nu amplasați aparatele electrice de încălzire în apropierea materialelor combustibile sau a corpurilor de mobilier;

– nu folosiţi aparate electrice de încălzire cu defecțiuni sau improvizații;

– nu adormiți cu aparatele electrice de încălzire în funcțiune;

– nu amplasați materiale combustibile la mai puțin de un metru față de mijloacele de încălzire;

– opriți funcționarea mijloacelor de încălzire atunci când părăsiți locuința.

 

Ø fumat

– nu aruncați mucurile de țigară pe jos, în special în apropierea locuinței, a magaziilor de lemne, a depozitelor de furaje sau a adăposturilor de animale;

– dacă sunteți în autoturism și fumați, aveți grijă să nu aruncați restul de la țigară pe geam pentru că puteți incendia vegetația uscată de pe marginea drumului sau copacii;

– dacă fumați într-o încăpere, folosiți o scrumieră potrivită, grea, care să nu se răstoarne uşor și să fie confecţionată dintr-un material ce nu ia foc. Puteți pune în scrumieră puţină apă, care va favoriza stingerea rapidă a resturilor de ţigări;

– dacă vă întindeți în pat sau în fotoliu pentru a vă odihni, nu aprindeţi ţigara. Este foarte probabil să aţipiţi şi să daţi foc la pat sau la fotoliu. Mucurile de ţigară incandescente pot cădea pe covor sau pe orice alt material combustibil şi astfel poate lua foc întreaga locuinţă;

– stingeți țigara în scrumieră, niciodată în coşul de gunoi şi nu lăsaţi scrumul sau ţigara să ardă în scrumieră.

Pentru prevenirea intoxicaţiilor cu fum și gaze toxice se recomandă montarea detectoarelor de incendiu în locuințe, în vederea semnalizării din timp a utilizatorilor referitor la eventualele acumulări de fum și gaze toxice.

În cazul în care, în locuință, se simte miros caracteristic de gaze trebuie deschise toate uşile şi ferestrele, nu trebuie aprinsă nicio sursă de foc, nu trebuie folosite întrerupătoarele sau aparatele electrice.

Nu lăsați copiii singuri acasă, nesupravegheați sau blocați, cu surse de aprindere, sobe, plite și aparate electrice în funcțiune.

Salvatorii rămân la datorie pentru intervenția promptă la solicitările cetățenilor aflați în dificultate, iar dinamica evenimentelor din teren va fi atent monitorizată de Centrul Operațional Județean, pentru dispunerea imediată a măsurilor necesare optimizării misiunilor de răspuns.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro și aplicația de mobil DSU care poate fi descărcată gratuit din App Store și Google Play.

Citeste mai mult

Administratie

Moment solemn la Catedrala Patriarhală: Proclamarea celor 16 sfinți români. Printre aceștia, Sfinții Cuvioși Paisie și Cleopa de la Sihăstria, născuți în Botoșani

Publicat

Publicitate

Astăzi, Biserica Ortodoxă Română împlinește 100 de ani de la ridicarea ei la rangul de Patriarhie. Acest moment istoric a fost celebrat la Catedrala Patriarhală, unde Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârșit Sfânta Liturghie împreună cu ierarhii Sfântului Sinod, scrie Doxologia.

În continuare a avut loc proclamarea generală a canonizării celor 16 sfinți români, precum și o slujbă de Te Deum, dedicată aniversării Centenarului, deschiderii lucrărilor ședinței Sfântului Sinod și Adunării Naționale Bisericești.

Data de 4 februarie 1925 reprezintă pentru Biserica Ortodoxă Română, prin ridicarea sa la rangul de Patriarhie, recunoașterea demnității câștigate prin secole de mărturisire jertfelnică a dreptei credințe ortodoxe de către ierarhii, preoții și credincioșii români. Astăzi se împlinesc 100 de ani de la acest moment istoric, iar cu acest prilej, a avut loc și proclamarea generală a canonizării celor 16 sfinți români, părinți duhovnici și mărturisitori ortodocși din secolul al 20‑lea.

Sfinții români, printre care amintim și de Sfinții Cuvioși Paisie și Cleopa de la Sihăstria, propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, au fost canonizați în ședința Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care a avut loc în perioada 11-12 iulie 2024.

Alături de cei doi cuvioși de la Mănăstirea Sihăstria, au mai fost canonizați: arhimandritul Sofian Boghiu, preotul Dumitru Stăniloae, preotul Constantin Sârbu, protosinghelul Arsenie Boca, preotul Ilie Lăcătușu, arhimandritul Dometie Manolache, arhimandritul Serafim Popescu, preotul Liviu Galaction Munteanu, arhimandritul Gherasim Iscu, arhimandritul Visarion Toia, protosinghelul Calistrat Bobu, preotul Ilarion Felea, protosinghelul Iraclie Flocea și preotul Alexandru Baltaga.

După rugăciunea Amvonului a fost citit, de către Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Tomosul sinodal al proclamării generale a celor 16 sfinți părinți mărturisitori și duhovnici români.

Publicitate

În continuare au fost prezentate celor prezenți icoanele sfinților și au fost interpretate troparele lor, iar Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul intitulat „Centenarul Patriarhiei Române – timp de recunoştinţă adusă lui Dumnezeu şi binefăcătorilor, prilej solemn de cinstire a sfinților recent canonizați”.

După acest moment a avut loc slujba de Te Deum dedicată aniversării Centenarului Patriarhiei Române, deschiderii lucrărilor ședinței Sfântului Sinod și Adunării Naționale Bisericești, oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale și Meridionale.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending