Măsurile de austeritate aplicate de Guvernul României condus de liberalul Ilie Bolojan, începând cu 1 august 2025, au dus la blocarea a aproape 100 de proiecte derulate de Compania Națională de Investiții (CNI).

Ritmul lucrărilor a fost redus cu 90%, ceea ce înseamnă amânarea unor investiții esențiale pentru comunități. Printre cele mai afectate regiuni se află Moldova, unde județele Botoșani, Neamț și Suceava au câte șapte proiecte blocate, relatează g4media.ro.

Lista proiectelor blocate în județul Botoșani

Conform listei transmise de CNI, șapte obiective din județul Botoșani, care vizau sănătatea, educația și infrastructura rutieră, au fost puse pe pauză:

• Albești – Construirea și dotarea unui dispensar medical uman

• Bălușeni – Construirea și dotarea unui centru de permanență

• Botoșani (municipiu) – Modernizarea și extinderea Secției de Oncologie (str. Marchian nr. 11)

  Publicitate

• Botoșani (municipiu) – Reabilitarea și modernizarea spațiilor școlare la Școala Profesională Specială „Sfântul Stelian” (str. Nicolae Iorga nr. 39C)

• Flămânzi – Construirea și dotarea unui centru medical de permanență (str. Bosânceni)

• Păltiniș – Reabilitarea și modernizarea drumurilor afectate de calamități în satele Păltiniș, Horodiștea și Cuzlău

• Ștefănești – Construirea unui centru de permanență

Efecte directe asupra comunităților locale

Blocarea acestor investiții lasă în așteptare mii de botoșăneni, mai ales în mediul rural, unde accesul la servicii medicale și infrastructură modernă este deja limitat.

Dispensarele și centrele de permanență ar fi trebuit să aducă o gură de oxigen sistemului medical local, în timp ce modernizarea Secției de Oncologie din municipiul Botoșani era considerată prioritară pentru pacienții oncologici din tot județul, însă liberalul din vârful guvernului nu este de acord cu această necesitate a populației.

Moldova, în topul regiunilor afectate

Botoșaniul se află alături de Neamț și Suceava pe lista județelor cel mai puternic lovite de austeritate. Alte zone cu investiții suspendate sunt Argeș și Bihor (câte 6 proiecte), Harghita (5), București și Gorj (câte 4), însă Moldova are cel mai mult de suferut de pe urma deciziei premierului Bolojan, cel care până nu demult conducea doar un Consiliu Județean în vestul Transilvaniei.

Sfântul proroc Iona este cinstit pe 21 septembrie. Sfântul Iona era fiul lui Amatie. Mama acestui proroc Iona, fiind văduvă, petrecea în Sarepta Sidonului. Această văduvă a hrănit pe Ilie prorocul în vreme de foamete; mai ales ea a fost hrănită de dânsul, că vadră de făînă n-a scăzut şi urciorul cu untdelemn nu s-a împuţinat în casă ei prin venirea prorocului. Atunci Iona, fiind prunc mic, s-a îmbolnăvit şi a murit.

Sfântul Apostol Codrat a făcut parte din cei Șaptezeci de Apostoli ai Mântuitorului. A viețuit în secolul al ÎI lea și a vestit Evanghelia în Atena și Magnesia. Prin predică să, a stins focul jertfelor păgânești și a zdrobit idolii. Dar, după cum întunericul urăște lumina, tot astfel și păgânii l-au urat pe Sfântul Codrat. L-au bătut cu pietre, l-au aruncat în temniță și l-au înfometat până ce și-a dat sufletul în mâinile Domnului. A trecut la cele veșnice în timpul împăratului Adrian (117-138).

Sfântul Codrat a scris o Apologie a creștinismului și i-a dat-o împăratului Adrian. Această carte l-a atins atât de mult pe Adrian, încât a dat ordin încetării oricăror persecuții împotriva creștinilor, afară de situația vinovăției lor din cauza unei crime civile.

Tot astăzi, facem pomenirea:

– Sfântului Cuvios Iona Savaitul;

– Sfântului Mucenic Eusebie;

– Sfinților Mucenici și frați Eusebie, Nestavu și Zinon;

– Sfinților Meletie și Isachie, episcopii Ciprului;

– Sfântului Mucenic Prisc și a sfinților șase mucenici, paznicii împăratului Maximian.

România a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate, în ianuarie, din Muzeul Drents, Olanda, informează sâmbătă Ministerul Culturii.

‘Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a confirmat că suma integrală aferentă poliței de asigurare, respectiv 5.700.000 de euro, a fost virată de către asigurător, potrivit contractului încheiat între părți. Aceasta reprezintă valoarea de asigurare a celor patru artefacte sustrase: trei brățări și Coiful dacic de la Coțofenești. Ultima tranșă, în valoare de 855.000 euro, reprezentând 15% din valoarea totală, a fost virată în data de 12 septembrie, plata precedentă în valoare de 4.845.000 euro, reprezentând 85% din valoarea totală, fiind făcută în data de 25 august’, se arată într-un comunicat al Ministerului Culturii, transmis, sâmbătă, AGERPRES.

În conformitate cu reglementările legale, conform comunicării primite din partea Ministerului de Finanțe, MNIR – care, la acest moment, a încasat integral asigurarea, va vira suma către bugetul de stat. La restituirea obiectelor asigurate, asigurătorul va solicita contravaloarea asigurării de la muzeu care, la rândul său, va solicita banii de la bugetul de stat.

Ministerul Culturii precizează că, pentru a asigura permanenta monitorizare a situației și corecta informare a opiniei publice, la nivelul ministerului și MNIR va fi îmbunătățită funcționarea grupului de lucru prin adaptarea componenței sale la situația actuală.

Ministrul Culturii, Andras Demeter, al treilea ministru la conducerea ministerului de la momentul scoaterii tezaurului din țară, a solicitat propuneri de modificare a procedurilor privind expunerea temporară a obiectelor de patrimoniu din România, pentru a reduce riscul repetării unor asemenea evenimente extrem de grave, ce afectează dramatic patrimoniul național, se mai arată în comunicat. AGERPRES

Autoritățile locale din mai multe județe au reușit să pună în funcțiune o infrastructură pentru colectarea separată a deșeurilor textile, care vor ajunge fie la reciclare, fie vor fi refolosite.

Dacă la început, în anumite localități, această activitate o făceau unele organizații non-guvernamentale, ulterior s-au implicat autoritățile locale, mai ales în contextul în care, de la 1 ianuarie 2025, colectarea separată a deșeurilor textile a devenit obligatorie, potrivit unei directive europene.

Conform Directivei UE 2018/851, începând cu acest an, colectarea separată a deșeurilor textile este obligatorie în toate statele membre ale Uniunii Europene. Această colectare a deșeurilor textile presupune utilizarea unor containere separate, curate, care să nu permită umezeală sau contaminare. Este recomandat ca cei care vor dona hainele uzate în aceste containere să le spele în prealabil, să le împacheteze în pungi și apoi să le depună în containerele speciale, pentru ca apoi firmele specializate să le preia, folosind însă mașini care nu sunt utilizate pentru colectarea altor tipuri de deșeuri.

Și municipiul Botoșani colectează separat deșeurile textile. Zece containere pentru colectarea materialelor textile au fost puse, începând din luna septembrie, la dispoziția populației din oraș, a declarat primarul Cosmin Andrei.

Containere au fost distribuite în diferite puncte din municipiu.

‘Noua investiție a municipalității botoșănene respectă prevederile legislative în vigoare privind regimul deșeurilor, reglementate prin ordonanță de urgență a Guvernului care instituie o măsură a reciclării materialelor textile, atât la nivelul autorităților publice locale cât și la nivelul societăților și a persoanelor fizice’, a afirmat primarul de Botoșani.

Containerele vor fi golite periodic de către operatorul Urban Serv, iar produsele textile depozitate vor fi ulterior transportate la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) Stăuceni.

Agerpres