Sâmbătă, 23 august 2025, începând cu ora 18:45, pe Stadionul Municipal Botoșani, se va disputa partida de fotbal dintre echipele F.C. Botoșani și F.C. Csikszereda Miercurea Ciuc, meci contând pentru etapa a 7-a a sezonului regulat 2025–2026 al Superligii României.

Pentru desfășurarea în condiții de siguranță a evenimentului sportiv, Gruparea de Jandarmi Mobilă „Alexandru cel Bun” Bacău și Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani vor acționa în sistem integrat, alături de celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, în scopul asigurării ordinii publice și protecției cetățenilor.

Accesul spectatorilor în stadion va fi permis începând cu ora 16:45. Pentru evitarea aglomerației și facilitarea unui acces rapid, se recomandă publicului sosirea din timp la porțile de intrare.

Toți participanții vor fi supuși unui control corporal preventiv, iar autovehiculele care intră în incinta stadionului vor fi verificate suplimentar, pentru prevenirea introducerii de materiale pirotehnice și alte obiecte interzise.

Recomandări pentru spectatori:

• Respectați indicațiile forțelor de ordine și ale organizatorilor.

• Evitați implicarea în incidente care pot afecta ordinea și siguranța publică.

• Nu staționați pe scările de acces sau pe coronamentul arenei.

• Este interzis accesul cu obiecte pirotehnice, recipiente din sticlă sau afișe cu mesaje discriminatorii ori instigatoare la violență.

• Este strict interzisă pătrunderea pe terenul de joc.

Precizări legale:

Potrivit prevederilor Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței la competițiile sportive, adresarea de injurii, amenințări sau expresii jignitoare la adresa altor spectatori, oficiali sau forțe de ordine constituie contravenție și se sancționează cu:

• Amenzi cuprinse între 150 și 400 lei sau prestarea a 70–120 ore de muncă în folosul comunității.

• În cazul amenințării forțelor de ordine, sancțiunile pot ajunge până la 750 lei amendă și 150 ore de muncă în folosul comunității, precum și interzicerea accesului la competițiile sportive pentru o perioadă de 6 luni.

Jandarmeria Română reamintește că siguranța tuturor participanților este prioritară. Orice comportament antisocial va fi sancționat conform legii.

Vă mulțumim pentru înțelegere și cooperare și vă dorim un spectacol sporti Pe fără incidente!

Vineri, polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele unui tânăr, de 29 de ani, din comuna Mitoc, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de distrugere, lovire sau alte violențe și amenințare.

În urma probatoriului administrat s-a stabilit faptul că în noaptea de 13 înspre 14 august, acesta, însoțit de alte trei persoane, din aceeași localitate, s-au deplasat la o stână din extravilanul localității Mitoc, unde ar fi lovit un bărbat care se afla în locul respectiv, provocându-i leziuni fizice care au necesitat îngrijiri medicale.

În același context, ar fi distrus caroseria unui autoturism care era parcat lângă stâna și ar fi incendiat 90 de baloți de lucernă creând un prejudiciu de peste 22.000 de lei.

Cei patru tineri bănuiți de comiterea faptelor au fost conduși la sediul poliției cu mandate de aducere.

Față de unul dintre aceștia a fost dispusă reținerea pentru 24 de ore, iar ceilalți trei sunt cercetați în stare de libertate, măsurile fiind dispuse în funcție de participația fiecăruia la comiterea faptelor.

Uniunea Europeană a transferat un ajutor financiar suplimentar de 4,05 miliarde de euro către Ucraina, cu puțin timp înaintea Zilei Independenței acestui stat (24 august), transmite dpa.

”Solidaritatea UE cu Ucraina este de neclintit”, a scris vineri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe rețeaua socială X.

Acest transfer de peste 4 miliarde de euro demonstrează angajamentul puternic al UE în favoarea redresării și a viitorului țării.

Potrivit Comisiei, 3,05 miliarde de euro provin din Facilitatea pentru Ucraina, un program de ajutor de până la 50 miliarde de euro pentru perioada 2024-2027. Restul de 1 miliard de euro provine dintr-un împrumut de asistență macrofinanciară, care se înscrie în cadrul unei inițiative a G7 care însumează circa 45 miliarde de euro.

Comisia a mai precizat că eliberarea fondurilor a fost făcută posibilă de retragerea unei legi care ar fi restrâns independența autorităților centrale ucrainene de luptă împotriva corupției. Ea a salutat acest demers și a subliniat că reformele în materie de stat de drept și combatere a corupției rămân cruciale pentru continuarea drumului Ucrainei către aderarea la Uniunea Europeană.

De la declanșarea invaziei ruse în 2022, UE și statele membre au promis Ucrainei ajutoare de aproape 169 miliarde de euro, mergând de la sprijin militar și financiar până la ajutoare pentru refugiați. AGERPRES

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a stârnit controverse după ce a recunoscut că în timpul facultății nu a lucrat niciodată, fiind susținut financiar de părinți, dar îi trimite pe studenții rămași fără burse la muncă, scrie cluj24.ro.

Declarația a fost făcută în podcast-ul lui Gojira, unde ministrul a povestit despre experiența sa personală ca student și a răspuns întrebărilor legate de joburile part-time pentru studenți.

„Nu am avut nevoie atunci de slujbă part-time fiindcă am fost susținut de părinți. Eu am spus iarăși întrebare a fost așa dacă te afli în situația respectivă și nu te pot susține, ce pot face? Și am spus că pe lângă cele trei or fi și altele, care nu vin acum minte. Deci n-a fost o soluție de sistem, n-a fost soluția la redimensionare a burselor. A fost un punct personal din trei”, a explicat David, subliniind că experiența sa este diferită de cea a multor studenți din România, care îmbină studiile cu munca pentru a-și acoperi cheltuielile.

Ministrul nu a știut ce e jobul part-time, dar îi trimite pe studenți la muncă

Această mărturisire vine la scurt timp după ce ministrul a sugerat unui student afectat de tăierile de burse să își caute un loc de muncă part-time. Mulți dintre cei care au auzit declarația au reacționat, subliniind contrastul între realitatea economică a studenților și sfaturile venite din partea unui oficial care nu a trecut prin această experiență.

David a precizat ulterior că, în cazul în care ar fi fost nevoit să își câștige singur banii în facultate, ar fi căutat sprijin prin mecanismele existente la universitate sau prin participarea la proiecte de cercetare. El a mai adăugat că, în alte țări, munca part-time pentru studenți este o practică obișnuită, dar în România aceasta nu este răspândită.

Reacțiile studenților nu au întârziat să apară. Mulți au subliniat că, în timp ce în vestul Europei joburile part-time sunt frecvente și bine integrate în parcursul universitar, în România combinarea studiilor cu munca este adesea dificilă din cauza cerințelor ridicate de prezență la cursuri și a resurselor limitate ale universităților.