Connect with us

Actualitate

Noutăți pentru șoferi! Ce se schimbă la numerele de înmatriculare ale autovehiculelor. Modificări la Codul Rutier

Publicat

Publicitate

Vineri au fost aprobate în ședința de vineri modificări ale Codului Rutier care se referă la modalitatea de înmatriculare a autovehiculelor, la numere de înregistrare pentru cele aflate în competența primăriilor și la modalitatea de eliberare a permisului de conducere internațional (PIC), relatează alba24.ro.

În ceea ce privește interdicții la înmatricularea autovehiculelor, se stabilesc următoarele reguli.

Situații în care nu se poate înmatricula un autovehicul

În actualul Cod Rutier, în ceea ce privește interdicția înmatriculării autovehiculelor și a remorcilor se impune întrunirea, în mod cumulativ, a următoarelor condiții:

  • autovehiculele şi remorcile să fie reclamate ca fiind furate în România sau în străinătate
  • autovehiculele şi remorcile să fie date în urmărire de Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Astfel, această interdicție de înmatriculare nu se aplică și vehiculelor care se află doar în una dintre situațiile expuse.

Se propune ca interdicția să fie aplicată și doar dacă mașinile sunt doar furate sau doar date în urmărire.

”Având în vedere faptul că o mare parte a vehiculelor reclamate ca fiind furate provin din afara României, acestea nu sunt și nu ar putea fi date în urmărire de Inspectoratul General al Poliţiei Române, ceea ce ar putea conduce la concluzia că interdicția de înmatriculare nu este aplicabilă și vehiculelor date în urmărire la nivel internațional de către autoritățile competente ale altor state.

Publicitate

Pe de altă parte, unităţile teritoriale aflate în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române, Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti şi inspectoratele judeţene de poliţie pot introduce mențiuni cu privire la vehiculele reclamate ca fiind furate sau cele date în urmărire, nu doar Inspectoratul General al Poliției Române”, se motivează în nota de fundamentare a proiectului.

Modificarea din Codul Rutier:

La articolul 21, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Autovehiculele şi remorcile reclamate ca fiind furate în România sau în străinătate, precum și cele date în urmărire de către structurile Poliţiei Române ori de către autoritățile altor state, nu se înmatriculează.”

Cum se verifică autovehiculul înainte de înmatriculare

Potrivit sursei citate, în vederea înmatriculării unui vehicul, autoritatea de înmatriculare efectuează verificări cu privire la starea acestuia prin intermediul canalelor de comunicare stabilite la nivel național, european sau internațional.

Respectivele canale de comunicare pot fi reprezentate fie de registre constituite în baza unor tratate internaționale în care se găsesc date cu privire la vehiculele înmatriculate la nivelul statelor semnatare, fie de o corespondență punctuală purtată cu statul de proveniență al vehiculului.

Fără a se limita la acestea, verificările efectuate cu ocazia înmatriculării unui vehicul se realizează în Sistemul informatic național de semnalări, Sistemul informatic Shengen, Sistemul european de informaţii privind vehiculele şi permisele de conducere.

Înmatricularea nu poate fi realizată decât dacă în urma verificărilor respective nu rezultă mențiuni cu privire la furtul sau darea în urmărire a vehiculului respectiv.

Modificarea numerelor galbene

Numerele de înregistrare pentru mopede, mașini și utilaje utilizate în construcții, agricultură etc. sau tramvaie, troleibuze vor fi modificate.

Acestea vor conține, în locul denumirii localității, un indicativ, format din cifre, stabilit în cuprinsul ordinului ministrului afacerilor interne prevăzut la art. 19 din Codul Rutier.

Codul Rutier prevede că ”numărul de înregistrare al vehiculelor înregistrate la consiliile locale se compune din denumirea localităţii şi denumirea abreviată a judeţului, scrise cu litere cu caractere latine majuscule, precum şi dintr-un număr de ordine, format din cifre arabe.”

În actuala reglementare, numărul de înregistrare trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, denumirea completă a localității pe raza căreia este înregistrat vehiculul.

Se constată că utilizarea unor abrevieri ale denumirilor localităților pe a căror rază sunt înregistrate vehiculele supuse acestei operațiuni, ca urmare a imposibilității înscrierii denumirii complete a acestora în cuprinsul plăcilor cu numere de înregistrare, este de natură a îngreuna identificarea în trafic a vehiculelor înregistrate, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Vehiculele înregistrate la nivelul primarilor comunelor, ai orașelor, ai municipiilor și ai sectoarelor municipiului București, anterior intrării în vigoare a modificărilor Codului Rutier, pot circula pe drumurile publice până la radierea lor, potrivit legii.

Numerele de înmatriculare ale mașinilor de la MAI, MApN, SRI

Pentru mașinile înregistrate la Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Protecție și Pază şi, după caz, la Serviciul Român de Informaţii, în numerele de înmatriculare va fi introdusă abrevierea instituției.

Modificările din Codul Rutier

Articolul 22 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 22 – La înregistrare, vehiculelor li se atribuie plăcuţe cu un singur număr de înregistrare, care trebuie să aibă:

  • a) fondul reflectorizant de culoare galbenă, iar literele şi cifrele, în relief, de culoare neagră, pentru vehiculele înregistrate la nivelul primarilor comunelor, ai orașelor, ai municipiilor și ai sectoarelor municipiului București;
  • b) fondul reflectorizant de culoare albă, iar literele şi cifrele, în relief, de culoare neagră, pentru autovehiculele care se înregistrează la Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Protecție și Pază sau, după caz, la Serviciul Român de Informaţii.”

3. Articolul 25 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Numărul de înregistrare al vehiculelor înregistrate la nivelul primarilor comunelor, ai orașelor, ai municipiilor și ai sectoarelor municipiului București se compune din indicativul localităţii, format din cifre arabe, indicativul judeţului sau al municipiului București, scris cu litere cu caractere latine majuscule, precum şi dintr-un număr de ordine, format din cifre arabe.

2) Numărul de înregistrare al autovehiculelor înregistrate la Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Protecție și Pază şi, după caz, la Serviciul Român de Informaţii se compune din abrevierea denumirii instituţiei, scrisă cu litere cu caractere latine majuscule, precum şi dintr-un număr de ordine, format din cifre arabe.

(3) Indicativele localităților, prevăzute la alin. (1), se stabilesc prin ordinul ministrului afacerilor interne prevăzut la art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

Permisul de conducere internațional

Permisul de conducere internațional (PIC) este un document solicitat conducătorilor auto în statele cu care nu există acorduri/convenții internaționale de recunoaștere a permiselor de conducere naționale.

Concret, PIC reprezintă o traducere legalizată a permisului național în 7 limbi de circulație internațională.

Potrivit art. 41 pct. 1 lit. c) din Convenția asupra circulației rutiere, încheiată la Viena la 8 noiembrie 1968, cu modificările și completările ulterioare, „Părțile contractante recunosc orice permis internațional (…), cu condiția ca permisele să fie încă valabile și ca acestea să fi fost eliberate de o altă parte contractantă sau de o altă subdiviziune a acesteia sau de o asociație autorizată în acest scop de către o astfel de o altă parte contractantă sau de una dintre subdiviziunile sale (…)”.

În prezent PIC este emis doar de către Automobil Club Român (ACR).

Se stabilesc condițiile emiterii de către Direcția generală permise de conducere și înmatriculări a permisului de conducere internațional (PIC).

Modificările din Codul Rutier:

După articolul 45, se introduce un nou capitol, Capitolul III1, alcătuit din articolele 451-453, cu următorul cuprins:

„Capitolul III1 – Eliberarea permisului de conducere internațional de către Direcția generală permise de conducere și înmatriculări din cadrul Ministerului Afacerilor Interne Art. 451 – Prevederile prezentului capitol stabilesc condițiile emiterii permisului de conducere internațional de către Direcția generală permise de conducere și înmatriculări din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Art. 452 – (1) Direcția generală permise de conducere și înmatriculări din cadrul Ministerului Afacerilor Interne poate elibera permise de conducere internaționale numai persoanelor care posedă un permis de conducere românesc aflat în termen de valabilitate administrativă și al căror drept de conducere nu este suspendat sau anulat.

(2) Verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (1) se realizează de către Direcția generală permise de conducere și înmatriculări din cadrul Ministerului Afacerilor Interne prin consultarea Registrului național de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate.

(3) Permisul de conducere internațional este valabil până la expirarea valabilității administrative a permisului de conducere românesc, dar nu mai mult de trei ani de la data emiterii acestuia.

Art. 453 – Forma, conţinutul și procedura emiterii permisului de conducere internațional se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Au bătut palma: Reforma lui Bolojan se face! 13.000 de angajați din administrație își pierd locul de muncă și pleacă acasă

Publicat

Publicitate

Liderii coaliției de guvernare au ajuns la un acord privind reforma în administrația publică, inițiată de Ilie Bolojan. În ședința de marți, 4 noiembrie, reprezentanții PNL, PSD, USR și UDMR au discutat în detaliu planul de reorganizare a aparatului bugetar, una dintre cele mai controversate teme din ultimele luni.

Potrivit informațiilor Digi24, în jurul orei 16:30, liderii au convenit asupra unui acord de principiu care vizează reducerea numărului de posturi din administrația publică, măsură ce ar putea duce la desființarea a peste 13.000 de locuri de muncă.

Reforma propusă de Ilie Bolojan are ca obiectiv reducerea birocrației și eficientizarea cheltuielilor publice, prin comasarea instituțiilor cu activitate similară și tăierea posturilor nejustificate din aparatul administrativ. Planul, inspirat din modelul aplicat la nivelul administrației bihorene, presupune eliminarea funcțiilor duble, reorganizarea direcțiilor subordonate consiliilor județene și limitarea numărului de posturi de conducere.
Potrivit surselor politice, implementarea măsurii ar putea aduce economii semnificative la buget și o structură administrativă mai suplă, însă sindicaliștii avertizează deja asupra unui val de concedieri fără precedent în ultimul deceniu.

În jur de 13.000 de posturi ocupate ar urma să fie desființate în administrația locală, adică 10% dintre acestea, însă rămâne de văzut cum se va aplica măsura pentru fiecare primărie în parte, notează reporterii de la digi24.ro

De asemenea, site-ul antena3.ro citează mai multe surse politice care ar fi declarat că în administrația locală se vor elimina 10% din posturile efectiv ocupate. Mai mult de atât, în cazul prefecturilor, vor fi eliminate 20% din posturi.

Reporterii publicației mai citează sursele care au spus că în cazul primăriilor, ”există peste 700 care nu trebuie să facă concedieri”, pentru că ”nu au exagerat cu angajările”.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Rămășițele Domnitorului botoșănean Grigore Alexandru Ghica, întemeietorul Jandarmeriei Române, aduse vineri acasă după 168 de ani

Publicat

Publicitate

România își aduce vineri acasă unul dintre fiii săi de seamă: Domnitorul Grigore Alexandru Ghica, născut la Botoșani, ultimul conducător al Moldovei înainte de Unirea Principatelor și întemeietorul Jandarmeriei Române.

După mai bine de un secol și jumătate, rămășițele sale pământești vor fi repatriate din Franța, unde a fost înmormântat la Le Mée-sur-Seine, în apropiere de Paris.

Deshumarea are loc vineri, în cadrul unei ceremonii religioase la care vor participa membrii familiei Ghyka, ambasadorul României la Paris, Ioana Bivolaru, reprezentanți ai Jandarmeriei Franceze și ai Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Sicriul cu osemintele Domnitorului va sosi în țară în aceeași zi, la ora 20:30, cu o cursă TAROM de la Paris, fiind depus la Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din incinta Inspectoratului de Jandarmi București.

Ceremoniile oficiale și comemorative vor avea loc în perioada 8–12 noiembrie, la București, Focșani și Iași, locuri simbolice pentru istoria Moldovei și a Jandarmeriei Române.

Născut la 27 august 1804, la Botoșani, Grigore Alexandru Ghica a fost fiul marelui logofăt Alexandru Constantin Ghica și al Elenei Sturdza, provenind dintr-o veche familie domnească. A domnit în Moldova între 1849 și 1856, perioadă în care a promovat reforme de mare anvergură socială și administrativă: a înființat Jandarmeria Română, a dezrobit romii, a abolit cenzura, a fondat prima maternitate publică și a redus taxele comerciale, oferind un exemplu rar de guvernare luminată și orientată spre binele public.

Domnitorul a rămas în conștiința istorică drept un spirit vizionar și patriot, care a pregătit drumul spre modernizarea statului român. Deși și-a găsit sfârșitul departe de țară, în Le Mée-sur-Seine, memoria sa a fost mereu vie în rândul botoșănenilor, care îl revendică drept una dintre cele mai ilustre personalități născute pe aceste meleaguri.

Publicitate

Repatrierea sa reprezintă un moment cu profundă încărcătură simbolică, un act de reparație istorică și de recunoștință națională față de un Domnitor care a pus piatra de temelie a unei instituții fundamentale pentru siguranța publică și demnitatea statului român.

Evenimentul este organizat de Jandarmeria Română, în colaborare cu familia Ghyka și Ministerul Afacerilor Externe.

Citeste mai mult

Administratie

Amenzi de 270.000 de lei aplicate de Garda de Mediu Botoșani în luna octombrie

Publicat

Publicitate

Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naționale de Mediu a desfășurat, în perioada 1–31 octombrie 2025, un total de 37 de acțiuni de inspecție și control, în conformitate cu planul anual de inspecții.

Dintre acestea, 12 inspecții au fost planificate, iar 25 au fost neplanificate, derulate ca urmare a sesizărilor, a dispozițiilor venite de la nivel central sau a necesității verificării măsurilor impuse anterior.

Din totalul controalelor planificate, 5 au vizat operatorii economici care dețin autorizație integrată de mediu, iar 7 au fost efectuate conform tematicilor stabilite prin planul de activitate al instituției.

În ceea ce privește inspecțiile neplanificate, acestea au inclus:

  • 7 controale pentru verificarea respectării măsurilor impuse prin actele de reglementare,

  • 16 controale efectuate în urma sesizărilor primite de la cetățeni,

    Publicitate
  • 1 control dispus direct de Comisarul General al Gărzii Naționale de Mediu,

  • 1 control pentru identificarea unui obiectiv nou.

Ca urmare a neregulilor constatate, comisarii de mediu au aplicat 6 amenzi contravenționale, în valoare totală de 270.000 de lei.
Dintre acestea, 3 amenzi au fost aplicate pentru lipsa autorizației de mediu, 2 amenzi pentru deversarea de ape uzate neepurate în apele de suprafață sau subterane, iar 1 amendă a vizat un operator care nu a îmbunătățit pregătirea pentru reciclarea deșeurilor.

Potrivit raportului instituției, 5 amenzi au fost deja achitate, iar una se află încă în termenul legal de plată. În plus, a fost dispusă o sancțiune complementară privind desființarea unor lucrări și readucerea terenului la starea inițială.

Tot în luna octombrie, Garda de Mediu Botoșani a înaintat o sesizare penală pentru scoaterea neautorizată de terenuri din circuitul agricol sau silvic dintr-o arie naturală protejată, precum și o propunere de notificare prealabilă privind suspendarea unei autorizații de mediu.

Instituția a mai raportat 20 de sesizări primite de la cetățeni, dintre care 18 au fost soluționate, iar 2 se află încă în termenul legal de analiză.

Citeste mai mult

Administratie

Încă patru școli din municipiul Botoșani vor fi reabilitate și modernizate cu fonduri europene

Publicat

Publicitate

Încă patru unități de învățământ din municipiul Botoșani vor intra într-un amplu proces de reabilitare și modernizare, în cadrul unor proiecte finanțate prin Programul Regional Nord-Est 2021–2027 (PRNE).

Municipalitatea de la Botoșani a anunțat astăzi că este vorba despre Liceul Teoretic „Grigore Antipa”, Școala Gimnazială nr. 17, Școala Gimnazială „Sfânta Maria” și Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, pentru care contractele de finanțare au fost deja semnate.

Investițiile vizează renovarea energetică aprofundată a clădirilor, cu scopul de a crește eficiența energetică și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. În perioada următoare, documentațiile pentru atribuirea execuției lucrărilor vor fi lansate în licitație publică.

Printre lucrările prevăzute se numără reabilitarea termică a clădirilor, modernizarea sistemelor de încălzire și a celor de furnizare a apei calde, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și termice din surse regenerabile, precum și modernizarea sistemelor de climatizare și ventilare mecanică.

Totodată, proiectele includ modernizarea instalațiilor de iluminat, implementarea unor soluții de management energetic pentru monitorizarea și optimizarea consumului de energie, montarea unor sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald și modernizarea echipamentelor tehnice pentru integrarea soluțiilor inteligente. Pe de altă parte, autoritățile locale urmăresc nu doar reducerea costurilor de întreținere și creșterea confortului termic al elevilor și profesorilor, ci și contribuția la obiectivele europene privind tranziția verde și sustenabilitatea energetică.

Valoarea totală a celor patru proiecte se ridică la aproximativ 44 de milioane de lei, bani proveniți în principal din fonduri europene nerambursabile, a mai adăugat sursa citată.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending