Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că noul Executiv care este pe cale să se formeze va fi „un guvern pe patru ani”, relatează agerpres.ro.

„Eu sunt ferm convins că va fi un guvern pe patru ani”, a declarat Marcel Ciolacu, duminică seară, la finalul Consiliul Politic Naţional al Partidului Social Democrat.

El nu a dorit să ofere punctual detalii despre lista miniştrilor pe care îi va propune PSD.

Singura propunere pe care a detaliat-o a fost cea pe care partidul o va avea la Justiţie.

„Ministrul Justiţiei este un avocat, avocat de Înaltă Curte, un om cu foarte multă experienţă în domeniu. În acest moment era ales preşedinte al Comisiei juridice şi partidul îl susţine”, a declarat Ciolacu.

El a subliniat că trebuie date şanse şi altor oameni faţă de cei care au fost până acum, întrebat dacă are cunoştinţă despre faptul că respectivul a fost „avocat al unui controversat om de afaceri din Craiova”.

„Am o singură rugăminte, ce societate vrem să construim? O societate în care nimeni nu are drept la apărare sau trebuie să judecăm un avocat pentru că a fost? Nu ştiam pentru că nu am urmărit activitatea profesională a viitorului ministru al Justiţiei, dar, repet, dumneavoastră ce fel de Românie vreţi să construiţi? Eu vreau o Românie în care să fie zero corupţie, să nu existe niciun fel de corupţie şi să se ia toate măsurile şi zero încălcări ale drepturilor omului. Eu cred că trebuie să dăm şanse şi altor oameni decât celor care au fost până acum, pentru că aţi văzut cu toţii că societatea se schimbă. Nu sunt un prieten, am vorbit cu domnul viitor ministru doar la telefon. Este parlamentar PSD, nu trebuie să fie recomandat”, a declarat Ciolacu.

În context, el a precizat că una dintre variantele pentru candidatura la prezidenţiale discutate în cadrul coaliţiei este Crin Antonescu.

Potrivit unor surse social-democrate, portofoliile pe care ar urma să le deţină PSD în viitorul Executiv şi propunerile de miniştri sunt următoarele: prim-ministru – Marcel Ciolacu, Ministerul Apărării – Angel Tîlvăr; Ministerul Economiei şi Digitalizării – Bogdan Ivan; Ministerul Transporturilor – Sorin Grindeanu; Ministerul Sănătăţii – Alexandru Rafila; Ministerul Agriculturii – Florin Barbu, Ministerul Culturii – Natalia Intotero; Ministerul Muncii – Simona Bucura Oprescu; Ministerul Justiţiei – Radu Marinescu.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Ce am mai reţinut din onomastica folosită de  Codrin Liviu Cuţitaru în „Dilema veche”:  profesorul FLOREL APĂVIE, paznicul COSTEL PARALEL,  femeia de serviciu DINA PROBLODINA, profesorul de statistică MANCIURIN CIUNGU, profesorul de fizică MIŞU PRĂVĂLITU, şeful de departament MĂTRĂGUN ŞORICARU, profesorul de  fizică COROPIŞNIC şi profesoara FLUTURELA ZĂMUŞCĂ;

Cătălin Ştefănescu, în „Dilema veche” nr. 780 din 2019, despre realitate: „O permanentă tensiune a absenţei unei definiţii mulţumitoare. Cui i-ar conveni să accepte că realitatea e doar un soi de materie primă din care se plămădeşte, la nesfârşit, ficţiunea? Întotdeauna am vrea ca realitatea să fie mult mai mult. Să depăşească triumfătoare limitele cuvintelor, atunci când încercăm să-i formulăm existenţa dincolo de orice dubiu. Am vrea să fie atât de evidentă încât să nu mai aibă nevoie de nici o definiţie. Când e s-o formulăm, primul instinct îţi dictează să te-arunci, cu toată încrederea, în marea de cuvinte. În mod normal, realitatea e atât de concretă încât poţi înota în toate stilurile prin apele sale”; 

Alina Bako, în „Contemporanul – ideea europeană” nr. 11 din 2017, extrage patru idei ce constituie o pledoarie pentru lectură a lui Tzvetan Todorov: 1. „lectura creează posibilitatea interacţiunii cu ceilalţi”; 2. „face ca lumea reală să devină mai frumoasă”; 3. „permite fiecăruia să răspundă mai bine vocaţiei sale de fiinţă umană”; 4. „o metodă de îngrijire a sufletului”;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2019, publică eseul „Despre literatură”. Ideile mari ale acestui eseu sunt: 1. „Oamenii au inventat literatura ca să-şi ofere o plăcere, nu ca să se chinuiască studiind-o; 2. „Toţi avem nevoie de literatură, dar nu ştim că avem nevoie”; 3. „Plăcerea pe care o oferă literatura nu face rău”; 4. „Unii oameni nu înţeleg literatura pentru că o citesc greşit”; 5. „Cuvintele folosite de un scriitor nu sunt altele decât cele de care ne servim în viaţa de fiecare zi”; 6. „În literatură nu există un „dincolo de aparenţe”. Literatura este chiar ceea ce pare”; 7. „Literatura nu dispare, cum înclină multă lume să creadă”; 8. „Literatura este text şi nu contează unde anume găsim acest text: într-o carte sau pe monitorul unui computer”; 9. „Literatura este puternică şi fragilă”; 10. „În literatură nu există progres. Există numai o succesiune de mode”; 11. „Nu este suficient să ai talent ca să fii scriitor”; 12. „Un text literar care nu are valoare nu există”; 13. „Dacă scrii, nu contează câtă emoţie investeşti într-un text, contează numai câtă emoţie le provoacă acel text cititorilor”; 14. „O carte cu happy-end poate întrista şi invers”; 15. „În literatură nu are importanţă despre ce scrii. Important este cum scrii”; 16. „Între operele literare există o permanentă competiţie”; 17. „Dacă am fi nemuritori, n-am avea nevoie de spirit critic”; 18. „Critica literară nu este o ştiinţă”; 19. „Literatura este o marfă miraculoasă care, exportată, rămâne în ţară”;

Dan Stanca, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2019, introduce un nou concept, o sintagmă nouă: LIMBA  TALAŞ. Această „limbă” o înlocuieşte, spune Dan Stanca, pe cea de lemn prin rindeluirea permanentă a acesteia. O descrie astfel: „Este o limbă distrusă, sfărâmată, din care valorile expresive au fost îndepărtate.  Este o limbă în care aproape că nici nu mai contează dezacordurile gramaticale sau utilizarea improprie a unor termeni. Această limbă se revarsă zilnic asupra auzului nostru şi ne sileşte şi pe noi s-o folosim”; 

Cristian Pătrăşconiu, în „Ramuri” nr. 1 din 2019, publică un interviu cu distinsul critic Alex Ştefănescu. Una dintre întrebările puse este: „Antume sau postume la Mihai Eminescu? Sau mai degrabă disfuncţia aceasta nu e defel importantă?” Răspunde Alex Ştefănescu: „Distincţia e foarte importantă. Antumele sunt poezii pe care Eminescu ni le-a supus atenţiei din propria lui voinţă şi după o îndelungată deliberare. În schimb, nu ne-a dat acordul să-i citim postumele, pe care le considera insuficient lucrate sau chiar ratate. Teoretic (aşa cum a explicat, de altfel, încă de la începutul secolului douăzeci, cel mai bun exeget al poeziei eminesciene, G. Ibrăileanu), nu avem voie să scotocim în vraful de hârtii cu poeziile nepublicate de Eminescu însuşi (mai trebuie spus că tot ce voia el să publice se publica; cade ipoteza că unele texte au rămas inedite pentru că n-ar fi avut unde să le publice).  Interdicţia a fost încălcată, fără ezitare, imediat după moartea lui, şi a tot fost încălcată, în repetate rânduri, până în ziua de azi. Avem totuşi o scuză. Eminescu are o valoare ieşită din comun şi nu ne putem abţine să-i cercetăm arhiva. Ne interesează tot ceea ce e legat de el, chiar şi o însemnare făcută pe un carnet de ziarist de pe vremea când era acreditat din partea ziarului „Timpul” la Parlamentul României, sau o adresă notată pe programul de la un spectacol de teatru. Cum să nu ne mai intereseze poeziile sale rămase nepublicate?”;

Marius Chivu, în „Dilema veche” nr. 785 din 2019, publică un interviu cu Mircea Cărtărescu. Reţinem câteva idei: 1. „Nimeni nu e preţuit la fel în toate spaţiile culturale”; 2. „Nu e acelaşi lucru să fii un autor american sau spaniol şi unul român: în primele cazuri ai o audienţă virtuală de sute de milioane de oameni. Nu ai nevoie de traducător. Ai agenţii literare gata să te preia şi să te impună”; 3. „Cu măruntele mele şanse de ins venit de nicăieri, cred că am ajuns destul de departe până acum”; 4. „Tot în „Solenoid” îmi pun speranţele şi pentru restul ariilor culturale”; 5. „Nu vreau, de fapt, să-mi cresc liniştit nepoţii. Eu vreau să scriu, asta e viaţa mea. Îmi place să scriu, îmi iau toată stima de sine din asta, oricâtă suferinţă mi-ar aduce. M-aş simţi ultimul jerk dac-aş abandona. Poate n-am să mai scriu la fel de bine, dar măcar am să-ncerc, atâta vreme cât voi mai fi în stare”, 6. „Dilemele ne feresc să credem că deţinem tot adevărul, ne feresc să devenim ideologi, dar ne şi adâncesc în relativizări inacceptabile. Cred că e un timp pentru dileme şi un timp pentru acţiune”; 7. „Mie, cel puţin, mi-e ruşine să stau deoparte. Iată unde nu mai am dileme, ci certitudini: sunt pro-european, doresc un adevărat stat de drept, o Justiţie liberă, drepturi civice pentru toţi, echitate socială. Detest discriminările de orice fel. M-am definit întotdeauna ca un om de centru, echilibrat, umanist”; 8. „În panteonul meu ideologic am şi valori de stânga – compasiunea sinceră pentru cei defavorizaţi, spre exemplu -, şi de dreapta: admiraţia pentru elite în toate domeniile.  Nu cred că e o contradicţie între ele, ci o completare reciprocă”;

S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani a anunțat că începând cu data de 22 decembrie 2024, până  la data de 24 decembrie 2024, furnizarea apei potabile va fi întreruptă pe timp de noapte, în intervalul orar 22:00-06:00, din cauza consumului ridicat înregistrat în ultimele zile, către consumatorii situați în zona medie și de înaltă a municipiul Dorohoi, respectiv către zona de case  și localitățile limitrofe (Broscăuți și  Șendriceni).

Decizia a fost luată din motive ce țin de eficientizarea operării sistemului de alimentare cu apă, respectiv din cauza capacității limitate a conductelor de transport, pentru menținerea unor valori minime necesare ale parametrilor hidraulici (nivelul apei în rezervoare, presiuni) ai sistemului de alimentare cu apă Leorda-Dorohoi.

În vederea eventualelor efecte negative cauzate de lipsa apei, S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani recomandă utilizatorilor afectați să-și creeze minime rezerve de apă pentru perioada de întrerupere.

“Vă mulțumim pentru înțelegere și ne cerem scuze pentru eventualele inconveniente!”, a transmis Nova Apaserv S.A. Botoșani.

Fostul președinte al Partidului Național Liberal, Crin Antonescu, a fost ales ca opțiune comună de către liderii coaliției PSD-PNL-UDMR pentru a candida la alegerile prezidențiale, conform președintelui PSD, Marcel Ciolacu, citat de Antena 3 CNN.

Fost lider al PNL, Crin Antonescu s-a retras în ultimii ani din prim-planul scenei politice.Crin Antonescu a revenit în viaţa publică înainte de alegerile prezidențiale din acest an. În 2017, el declarat că nu se mai întoarce în politică „nici dacă învie Brătianu”, potrivit Agerpres.

Un mai târziu, fostul preşedinte al liberalilor a anunţat că şi-a depus documentele pentru a intra pe lista PNL pentru alegerile europarlamentare din 2019.

Crin Antonescu a participat sâmbătă, 21 decembrie, la o parte din discuțiile din coaliție, de la Guvern și a acceptat candidatura, susțin sursele Antena 3 CNN.

Cel mai probabil, Marcel Ciolacu va fi premier și, spun sursele politice, există acordul ca, dacă Crin Antonescu va câștiga prezidențialele, acesta să nu ceară schimbarea lui.

Președinta USR, Elena Lasconi, susține că fostul lider al PNL Crin Antonescu poate fi o variantă bună pentru a candida la alegerile prezidenţiale, dacă „se fac măsurători și are potențial de creștere”.

În același timp, liderii PNL, reuniți duminică în ședința Biroului Politic Național, au aprobat formarea coaliției guvernamentale cu PSD și UDMR, precum și premier de la PSD. Conducerea PNL a aprobat și programul de guvernare.

„Am primit un mandat să închidem negocierile în așa fel ca premierul să fie propus de PSD, iar ministerele să revină conform ponderii fiecărui partid. Programul de guvernare se va închide în totalitate în această după-amiază, la fel și ministerele. Urmează ca diseară să avem un BPN care să valideze tot pachetul.

Al doilea mandat a fost pentru susținerea unui candidat comun la prezidențiale”, a declarat Ilie Bolojan.

Potrivit surselor G4media, liberalii au votat o rezoluție pentru organizarea alegerilor prezidențiale în luna martie. Decizia finală va fi luată însă de guvernul de coaliție.

Președintele Klaus Iohannis i-a invitat duminică la consultări pe preşedinţii partidelor şi formaţiunilor politice reprezentate în Parlament.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, de la ora 12:00 vor avea loc discuţiile cu Partidul Social Democrat (PSD); Partidul Naţional Liberal (PNL); Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) şi Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale.