Economie
NOILE obligații pentru munca part-time. Ce trebuie să facă angajații și angajatorii, ce bani li se rețin. EXEMPLE de calcul
Nemulțumire pe piața muncii. Persoanele care au contracte part-time vor fi obligate să depună la fiecare angajator o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată.
Măsura a stârnit nemulțumire pe piața muncii. Dincolo de birocrație, situația devine aberantă în cazul în care o persoană realizează venituri mai mici decât contribuțiile pe salariul minim, situație în care va trebui să mai aducă bani de acasă.
Guvernul nu a reușit să explice suficient această situație, deși a pus proiectul în dezbatere.
Nici un ministru nu a explicat concret cum poate plăti la stat un angajat part-time, o sumă mai mare decât cea încasată pentru muncă și nici logica din spatele acestei măsuri.
Contractele part time: detalii legate de aplicarea noilor prevederi
Potrivit proiectului, declaraţia pe propria răspundere nu se depune la angajatorul unde salariatul realizează un venit brut lunar cel puţin egal cu salariul minim brut pe ţară, ci doar acolo unde realizează venituri sub acest prag.
Asta prevede un proiect de ordin pus în dezbatere de Ministerul Finanţelor, prin care se aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.
Declaraţia pe propria răspundere se depune lunar, până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care se constituie drepturile salariale.
Fiecare angajator va trebui să elibereze salariatului, la cerere, un document din care să rezulte nivelul bazei lunare de calcul al contribuţiei de asigurări sociale şi al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate aferentă veniturilor realizate din salarii şi asimilate salariilor.
În cazul în care salariaţii nu depun declaraţia pe propria răspundere, fiecare angajator stabileşte contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul salariului minim brut pe ţară corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ, dacă baza de calcul aferentă venitului realizat, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii se situează sub nivelul salariului lunar minim brut pe ţară garantat în plată.
Contribuţiile de asigurări sociale şi de sănătate se stabilesc, începând din august, la nivelul contribuţiilor aferente salariului minim pentru salariaţii care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor sub acest nivel, potrivit Agerpres.
Costuri mai mari pentru angajat și pentru angajator
Astfel, în acest caz, salariatul datorează contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul venitului realizat, iar în situaţia în care cuantumul contribuţiilor datorate de acesta este mai mic decât cele datorate la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţiile, diferenţa se suportă de angajator/plătitor de venit sau persoanele asimilate acestora.
„Pentru salariaţii ale căror câştiguri lunare brute, cumulate, realizate din două sau mai multe contracte individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, sunt cel puţin egale cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată, potrivit prevederilor art. 146 alin. (5^7) lit. e) şi art. 168 alin. (6^1) din Codul fiscal, persoanele fizice sau juridice care au calitatea de angajatori/plătitori de venit sau sunt asimilate acestora, calculează, reţin şi plătesc contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la o bază de calcul determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii„, se menţionează în document.
Primul exemplu
În textul proiectului de ordin sunt menţionate patru exemple privind aplicarea prevederilor art. 146 alin. (5^7) lit. e) şi art. 168 alin. (6^1) din Codul fiscal.
Astfel, în primul exemplu, o persoană fizică încheie un contract individual de muncă cu normă întreagă cu societatea A şi un contract cu timp parţial cu societatea B, iar contractele sunt active toată luna.
„Pentru activitatea desfăşurată la angajatorul A, persoana fizică realizează un venit brut lunar de 2.550 lei, iar la angajatorul B, un venit brut lunar de 400 lei.
Baza lunară de calcul cumulată, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii este de 2.950 lei (2.550 lei + 400 lei), iar nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată este de 2.550 lei.
Prin compararea bazei lunare de calcul cumulată, în valoare de 2.950 lei, cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată de 2.550 lei, rezultă că baza lunară de calcul cumulată din cele două contracte individuale de muncă este mai mare decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată”, se menţionează în primul exemplu.
În acest caz, persoana fizică depune declaraţia pe propria răspundere numai la angajatorul B, întrucât la angajatorul A baza lunară de calcul a contribuţiilor datorate de acesta este egală cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată (2.550 lei).
„La fiecare angajator, salariatul datorează contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul bazei lunare de calcul determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, respectiv la angajatorul A la 2.550 lei, iar la angajatorul B la 400 lei”, conform explicaţiilor de la primul exemplu.
Al doilea exemplu
În al doilea exemplu, o persoană fizică încheie începând cu data de 1 septembrie 2022 trei contracte individuale de muncă cu timp parţial, cu societăţile A, B şi C, contractele fiind active întreaga lună.
Astfel, pentru activitatea desfăşurată, salariatul realizează următorul venit brut în lună: de la angajatorul A suma de 800 lei, de la angajatorul B suma de 900 lei, iar de la angajatorul C suma de 1.000 lei.
„Baza lunară de calcul cumulată, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii este de 2.700 lei (800 lei + 900 lei + 1.000 lei), iar nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată este de 2.550 lei.
Prin compararea bazei lunare de calcul cumulată, în valoare de 2.700 lei, cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată de 2.550 lei rezultă că baza lunară de calcul cumulată este peste nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată”, arată al doilea exemplu.
În acest caz, salariatul depune declaraţia pe propria răspundere la fiecare angajator.
Astfel, salariatul datorează, la fiecare angajator, contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate, la nivelul bazei lunare de calcul determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii.
Al treielea exemplu
În al treilea exemplu, o persoană fizică încheie un contract individual de muncă cu normă întreagă cu societatea A şi un contract cu timp parţial cu societatea B.
„În cursul lunii septembrie 2022, persoana fizică lucrează 10 zile, restul de 12 zile lucrătoare din lună, contractele individuale de muncă sunt suspendate, potrivit legii.
Salariatul primeşte, pentru cele 10 zile lucrate, de la angajatorul A un venit brut de 1.250 lei, iar de la angajatorul B un venit brut de 1.000 lei.
Baza lunară de calcul cumulată, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii aferentă zilelor lucrate este de 2.250 lei (1.250 lei + 1.000 lei), iar nivelul salariului minim brut garantat în plată aferent zilelor lucrate în care contractele au fost active este de 1.159 lei (2.550 lei: 22 zile lucrătoare în lună x 10 zile lucrate)”, se menţionează la al treilea exemplu.
Conform sursei citate, prin compararea bazei lunare de calcul cumulată, în valoare de 2.250 lei, cu nivelul salariului minim brut garantat în plată aferent zilelor lucrate rezultă că baza lunară de calcul cumulată este mai mare decât nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată aferent zilelor lucrate în care contractele au fost active (1.159 lei).
În acest caz, persoana fizică depune declaraţia pe propria răspundere la angajatorul B.
Astfel, ambii angajatori stabilesc şi reţin contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul bazei lunare de calcul determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, respectiv la 1.250 lei, în cazul angajatorului A, şi la 1.000 lei, în cazul angajatorului B.
Al patrulea exemplu
La al patrulea exemplu menţionat, o persoană fizică încheie începând cu data de 1 august 2022 un contract individual de muncă cu timp parţial (4 ore/zi) cu societatea A şi un alt contract individual de muncă cu timp parţial (4 ore/zi) cu o societatea B care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară, iar ambele contracte sunt active întreaga lună.
Astfel, pentru activitatea desfăşurată, salariatul realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, astfel: de la angajatorul A suma de 1.100 lei, iar de la angajatorul B suma de 1.500 lei.
„Prin compararea bazei lunare de calcul cumulată, în valoare de 2.600 lei (1.100 lei + 1.500 lei), cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată (2.550 lei) rezultă baza lunară de calcul cumulată este peste nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată.
În acest caz, salariatul depune la fiecare angajator declaraţia pe propria răspundere.
Astfel, fiecare angajator reţine şi plăteşte, contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate, la nivelul bazei lunare de calcul determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii.
Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News
Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Educație
Bacalaureat 2025: Examenele încep marți, 10 iunie. Reguli pentru candidați. Ce obiecte sunt interzise în sala de examen
Educație
Delincvența juvenilă, sub lupa profesorilor de socio-umane și magistraților: Botoșaniul caută soluții într-o problemă tot mai vizibilă
La sfârșitul săptămânii trecute, Școala Gimnazială „Tiberiu Crudu” din Tudora a găzduit reuniunea Cercului profesorilor de științe socio-umane din județul Botoșani. Tema discutată – „Metode și practici de prevenire a delicvenței juvenile în unitățile de învățământ și adiacente acestora” – a fost prezentată de prof. Anca Colescu și a generat dezbateri consistente.
Printre invitați s-au numărat inspectorul școlar general prof. Bogdan Surugiuc, inspectorul de specialitate Ana Gabriela Tănasă și judecătorul Lucian Brînzac, președintele Tribunalului Botoșani. Sala a fost plină, iar prezența numeroasă a cadrelor didactice a arătat clar că tema este de maxim interes în școlile botoșănene.
Au fost discutate cauzele principale ale comportamentelor deviante în rândul elevilor: lipsa supravegherii parentale, anturajul negativ, consumul de alcool sau droguri, abandonul școlar, expunerea la violență în online și lipsa unor intervenții educaționale timpurii.
Datele locale prezentate sunt îngrijorătoare: în anul 2024, în județul Botoșani s-au înregistrat 102 infracțiuni în incinta și zona adiacentă unităților de învățământ. Dintre acestea, 94 au avut loc în interiorul școlilor, iar 8 în apropierea acestora. 59 de cazuri au fost înregistrate în mediul rural, ceea ce indică o creștere alarmantă a infracționalității în zonele defavorizate. Cele mai frecvente fapte: loviri, violențe fizice și agresiuni în timpul pauzelor, în lipsa supravegherii.
În paralel, au fost aduse în discuție și acțiunile concrete deja derulate în județ. Polițiștii Biroului Siguranța Școlară au desfășurat peste 440 de activități educative, în care au fost implicați peste 20.000 de elevi. Temele abordate: bullying, consum de substanțe, răspunderea penală și soluționarea non-violentă a conflictelor.
Tot la nivelul județului Botoșani, în perioada ianuarie–septembrie 2023 au avut loc 22 de acțiuni polițienești, inclusiv 4 de amploare, în parteneriat cu Jandarmeria și Poliția de Frontieră. Acestea au vizat depistarea elevilor care absentau nejustificat, verificarea locațiilor frecventate de minori și prevenirea consumului de droguri în jurul școlilor.
În completare, profesorul Anca Colescu a prezentat și programul național „Împreună prindem curaj”, finanțat cu peste 1,4 milioane de lei, a implicat mii de elevi și părinți în activități de prevenire a comportamentelor agresive.
Evenimentul de la Tudora a subliniat faptul că soluțiile există și trebuie aplicate coerent: educație juridică, colaborare între școală, poliție și familie, consiliere psihopedagogică, proiecte comunitare și intervenții rapide în cazurile de risc.
Concluzia unanimă: delincvența juvenilă nu mai este un semnal izolat, ci o realitate care impune intervenție fermă și solidaritate între toți actorii educaționali.
Finalul acțiunii a fost și locul în care mai mulți elevi din această unitate școlară au prezentat o mică scenetă în care au simulat un proces între elevi pe baza unor fapte care au avut loc într-o sală de clasă.
Iată mai multe imagini, declarații ale celor implicați în acțiune, și chiar o scenetă jucată de elevii Școlii Gimnaziale„Tiberiu Crudu” din Tudora, care au fost surprinse cu această ocazie:
Eveniment
Razie pe D.N. 29D la Botoșani: 28 de șoferi amendați și 15 permise reținute pentru viteză excesivă
Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 8 iunie 2025
Bacalaureat 2025: Examenele încep marți, 10 iunie. Reguli pentru candidați. Ce obiecte sunt interzise în sala de examen
Delincvența juvenilă, sub lupa profesorilor de socio-umane și magistraților: Botoșaniul caută soluții într-o problemă tot mai vizibilă
Razie pe D.N. 29D la Botoșani: 28 de șoferi amendați și 15 permise reținute pentru viteză excesivă
Pistol și 90 de cartușe, descoperite în portbagajul unui autoturism oprit de jandarmi la Botoșani la 3 dimineața
Ofensivă împotriva braconajului pe Prut și la Bucecea: Zeci de plase ilegale scoase din apă de polițiștii de frontieră
Ce semnifică pentru credincioși Rusaliile. Tradiții și obiceiuri legate de sărbătoarea din 8 iunie
Cod galben de ploi, vijelii puternice și grindină la Botoșani. Instabilitate atmosferică până mâine, la ora 03:00
Mașină radiată în Letonia, depistată la granița de la Stânca
A început asfaltarea pe drumul Dimăcheni – Roma. Start bun de vară pentru locuitori
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Marius Rogojinschi, Managerul Teatrului pentru Copii și Tineret „Vasilache”
„Invitatul Zilei” la Botoșani24.ro: Bogdan Buhăianu, viceprimarul municipiului Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Mirel Manea, directorul Filarmonicii “George Enescu” din Botoșani
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Ionuț – Lucian Melinte, primarul comunei Gorbănești
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Claudiu Ilaș, primarul comunei Dângeni
„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Cozmin Epuraș, primarul comunei Stăuceni
VIDEO. Crin Antonescu, la Botoșani: Alegerile prezidențiale din 2025 vor fi o luptă în trei – cu Nicușor Dan și George Simion
-
Economie2 ani agoManagerul celei mai puternice companii de la Botoșani s-a sinucis
-
Eveniment2 ani agoCe se poate construi fără autorizație. Noi reguli pentru avizarea documentelor
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Biserica Ortodoxă este în DOLIU. Un preot îndrăgit, profesor universitar, și-a pierdut viața într-un accident cumplit
-
Eveniment3 ani agoFOTO: „Doamne, îndură-te de bătrâni, de tineri, de pruncii de la sân!”. Sute de oameni s-au rugat în genunchi la Buzeni
-
Actualitate2 ani agoDe la 1 august sau 1 septembrie 2023 salariul minim ar putea crește din nou
-
Actualitate2 ani agoFiica unor profesori de excepție din Botoșani a luat 10 la TITULARIZARE, una dintre cele șase note maxime la nivel național
-
Eveniment3 ani agoPlânge dealul, plânge valea: „Mor animalele de sete”. Aproape un sfert din judeţul Botoşani în pragul disperării din cauza apei
-
Eveniment2 ani agoFOTO: Un autobuz cu pasageri a luat foc în mers
