Connect with us

Economie

NOILE obligații pentru munca part-time. Ce trebuie să facă angajații și angajatorii, ce bani li se rețin. EXEMPLE de calcul

Publicat

acum 3 ani

Publicitate

Nemulțumire pe piața muncii. Persoanele care au contracte part-time vor fi obligate să depună la fiecare angajator o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată.  

Măsura a stârnit nemulțumire pe piața muncii. Dincolo de birocrație, situația devine aberantă în cazul în care o persoană realizează venituri mai mici decât contribuțiile pe salariul minim, situație în care va trebui să mai aducă bani de acasă.

Guvernul nu a reușit să explice suficient această situație, deși a pus proiectul în dezbatere.

Nici un ministru nu a explicat concret cum poate plăti la stat un angajat part-time, o sumă mai mare decât cea încasată pentru muncă și nici logica din spatele acestei măsuri.

Contractele part time: detalii legate de aplicarea noilor prevederi

Potrivit proiectului, declaraţia pe propria răspundere nu se depune la angajatorul unde salariatul realizează un venit brut lunar cel puţin egal cu salariul minim brut pe ţară, ci doar acolo unde realizează venituri sub acest prag.

Publicitate

Asta prevede un proiect de ordin pus în dezbatere de Ministerul Finanţelor, prin care se aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

Declaraţia pe propria răspundere se depune lunar, până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care se constituie drepturile salariale.

Fiecare angajator va trebui să elibereze salariatului, la cerere, un document din care să rezulte nivelul bazei lunare de calcul al contribuţiei de asigurări sociale şi al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate aferentă veniturilor realizate din salarii şi asimilate salariilor.

În cazul în care salariaţii nu depun declaraţia pe propria răspundere, fiecare angajator stabileşte contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul salariului minim brut pe ţară corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ, dacă baza de calcul aferentă venitului realizat, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii se situează sub nivelul salariului lunar minim brut pe ţară garantat în plată.

Contribuţiile de asigurări sociale şi de sănătate se stabilesc, începând din august, la nivelul contribuţiilor aferente salariului minim pentru salariaţii care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor sub acest nivel, potrivit Agerpres.

Costuri mai mari pentru angajat și pentru angajator

Astfel, în acest caz, salariatul datorează contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul venitului realizat, iar în situaţia în care cuantumul contribuţiilor datorate de acesta este mai mic decât cele datorate la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţiile, diferenţa se suportă de angajator/plătitor de venit sau persoanele asimilate acestora.

„Pentru salariaţii ale căror câştiguri lunare brute, cumulate, realizate din două sau mai multe contracte individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, sunt cel puţin egale cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată, potrivit prevederilor art. 146 alin. (5^7) lit. e) şi art. 168 alin. (6^1) din Codul fiscal, persoanele fizice sau juridice care au calitatea de angajatori/plătitori de venit sau sunt asimilate acestora, calculează, reţin şi plătesc contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la o bază de calcul determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii„, se menţionează în document.

Primul exemplu

În textul proiectului de ordin sunt menţionate patru exemple privind aplicarea prevederilor art. 146 alin. (5^7) lit. e) şi art. 168 alin. (6^1) din Codul fiscal.

Astfel, în primul exemplu, o persoană fizică încheie un contract individual de muncă cu normă întreagă cu societatea A şi un contract cu timp parţial cu societatea B, iar contractele sunt active toată luna.

„Pentru activitatea desfăşurată la angajatorul A, persoana fizică realizează un venit brut lunar de 2.550 lei, iar la angajatorul B, un venit brut lunar de 400 lei.

Baza lunară de calcul cumulată, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii este de 2.950 lei (2.550 lei + 400 lei), iar nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată este de 2.550 lei.

Prin compararea bazei lunare de calcul cumulată, în valoare de 2.950 lei, cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată de 2.550 lei, rezultă că baza lunară de calcul cumulată din cele două contracte individuale de muncă este mai mare decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată”, se menţionează în primul exemplu.

În acest caz, persoana fizică depune declaraţia pe propria răspundere numai la angajatorul B, întrucât la angajatorul A baza lunară de calcul a contribuţiilor datorate de acesta este egală cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată (2.550 lei).

„La fiecare angajator, salariatul datorează contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul bazei lunare de calcul determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, respectiv la angajatorul A la 2.550 lei, iar la angajatorul B la 400 lei”, conform explicaţiilor de la primul exemplu.

Al doilea exemplu

În al doilea exemplu, o persoană fizică încheie începând cu data de 1 septembrie 2022 trei contracte individuale de muncă cu timp parţial, cu societăţile A, B şi C, contractele fiind active întreaga lună.

Astfel, pentru activitatea desfăşurată, salariatul realizează următorul venit brut în lună: de la angajatorul A suma de 800 lei, de la angajatorul B suma de 900 lei, iar de la angajatorul C suma de 1.000 lei.

„Baza lunară de calcul cumulată, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii este de 2.700 lei (800 lei + 900 lei + 1.000 lei), iar nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată este de 2.550 lei.

Prin compararea bazei lunare de calcul cumulată, în valoare de 2.700 lei, cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată de 2.550 lei rezultă că baza lunară de calcul cumulată este peste nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată”, arată al doilea exemplu.

În acest caz, salariatul depune declaraţia pe propria răspundere la fiecare angajator.

Astfel, salariatul datorează, la fiecare angajator, contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate, la nivelul bazei lunare de calcul determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii.

Al treielea exemplu

În al treilea exemplu, o persoană fizică încheie un contract individual de muncă cu normă întreagă cu societatea A şi un contract cu timp parţial cu societatea B.

„În cursul lunii septembrie 2022, persoana fizică lucrează 10 zile, restul de 12 zile lucrătoare din lună, contractele individuale de muncă sunt suspendate, potrivit legii.

Salariatul primeşte, pentru cele 10 zile lucrate, de la angajatorul A un venit brut de 1.250 lei, iar de la angajatorul B un venit brut de 1.000 lei.

Baza lunară de calcul cumulată, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii aferentă zilelor lucrate este de 2.250 lei (1.250 lei + 1.000 lei), iar nivelul salariului minim brut garantat în plată aferent zilelor lucrate în care contractele au fost active este de 1.159 lei (2.550 lei: 22 zile lucrătoare în lună x 10 zile lucrate)”, se menţionează la al treilea exemplu.

Conform sursei citate, prin compararea bazei lunare de calcul cumulată, în valoare de 2.250 lei, cu nivelul salariului minim brut garantat în plată aferent zilelor lucrate rezultă că baza lunară de calcul cumulată este mai mare decât nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată aferent zilelor lucrate în care contractele au fost active (1.159 lei).

În acest caz, persoana fizică depune declaraţia pe propria răspundere la angajatorul B.

Astfel, ambii angajatori stabilesc şi reţin contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate la nivelul bazei lunare de calcul determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii, respectiv la 1.250 lei, în cazul angajatorului A, şi la 1.000 lei, în cazul angajatorului B.

Al patrulea exemplu

La al patrulea exemplu menţionat, o persoană fizică încheie începând cu data de 1 august 2022 un contract individual de muncă cu timp parţial (4 ore/zi) cu societatea A şi un alt contract individual de muncă cu timp parţial (4 ore/zi) cu o societatea B care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară, iar ambele contracte sunt active întreaga lună.

Astfel, pentru activitatea desfăşurată, salariatul realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, astfel: de la angajatorul A suma de 1.100 lei, iar de la angajatorul B suma de 1.500 lei.

„Prin compararea bazei lunare de calcul cumulată, în valoare de 2.600 lei (1.100 lei + 1.500 lei), cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată (2.550 lei) rezultă baza lunară de calcul cumulată este peste nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată.

În acest caz, salariatul depune la fiecare angajator declaraţia pe propria răspundere.

Astfel, fiecare angajator reţine şi plăteşte, contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate, la nivelul bazei lunare de calcul determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuţii.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Cele două surori dispărute din Botoșani au fost găsite în municipiul Iași

Publicat

acum 7 ore

miercuri, 05.11.2025

de

Publicitate

Cele două minore din județul Botoșani, date dispărute în cursul zilei de miercuri, 5 noiembrie 2025, au fost găsite tefere în municipiul Iași. Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, fetele au fost identificate de polițiști în cursul zilei de miercuri și se află în prezent în custodia autorităților.

„Cele două surori au fost identificate pe raza municipiului Iași. În acest moment, se află în custodia polițiștilor. Urmează să fie stabilite împrejurările în care au părăsit domiciliul, iar în funcție de rezultatele verificărilor vor fi dispuse măsurile legale”, au precizat reprezentanții IPJ Botoșani.

Una dintre minore, Armasaru Daria Mirabela, în vârstă de 17 ani, fusese dată dispărută după ce, în dimineața zilei de 5 noiembrie, a plecat împreună cu sora ei spre școală, dar nu a mai ajuns la cursuri și nici la domiciliu.

Autoritățile au demarat imediat procedurile de căutare, fiind mobilizate echipe de polițiști și jandarmi, iar informațiile primite de la cetățeni au contribuit la localizarea minorilor.

Citeste mai mult

Actualitate

Rabla Auto 2025: Persoanele fizice se pot înscrie în program, de joi, 6 noiembrie. Valoarea ecotichetelor

Publicat

acum 8 ore

miercuri, 05.11.2025

de

Publicitate

Rabla Auto 2025: persoanele fizice se pot înscrie în program, de joi, 6 noiembrie. Este vorba despre o nouă sesiune, organizată prin redistribuirea fondurilor neconsumate pentru mașini electrice.

Înscrierile se pot face până în 15 decembrie sau până la epuizarea fondurilor. Pot fi obținute ecotichete pentru mașini cu motoare termice, hibride, dar și electrice.

„Reamintim că începând de mâine, 6 noiembrie 2025, ora 10:00, și până la 15 decembrie 2025, ora 23:59 (sau până la epuizarea fondurilor disponibile), persoanele fizice se pot înscrie în aplicația informatică în cadrul Programului Rabla Auto 2025”, a anunțat miercuri Administrația Fondului pentru Mediu.

În contextul cererii ridicate pentru achiziția de autovehicule noi cu sisteme de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC), motociclete și autovehicule cu sistem de propulsie hibrid, AFM a decis redirecționarea a 45 de milioane de lei către această categorie de autovehicule, prin diminuarea bugetului alocat autovehiculelor electrice.

De asemenea, rămâne disponibilă înscrierea pentru achiziționarea autovehiculelor electrice, în limita noului buget disponibil.

Rabla Auto 2025: buget și valoarea ecotichetelor

Publicitate

Programul Rabla Auto 2025 pentru persoane fizice are un buget total de 200 de milioane de lei.

Fondurile destinate autovehiculelor noi cu combustie internă, motocicletelor și celor cu sistem de propulsie hibrid s-au epuizat în data de 30 septembrie 2025, în doar 13 minute de la lansare.

Valoarea ecotichetelor acordate în cadrul programului Rabla Auto pentru persoanele fizice:

  • 18.500 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen
  • 15.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul plug-in hibrid sau a unei motociclete electrice
  • 12.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul hibrid
  • 10.000 lei pentru achiziționarea unui autovehicul cu propulsie termică (inclusiv GPL/GNC) sau a unei motociclete.

Citeste mai mult

Eveniment

Lovitură pentru afacerea păcănelelor: Tinerii sub 21 de ani, excluși din sălile de jocuri

Publicat

acum 8 ore

miercuri, 05.11.2025

de

Publicitate

Lege anti-păcănele: Tinerii cu vârsta sub 21 de ani vor avea interdicţie să participe la jocuri de noroc, iar în mediul online va fi interzisă difuzarea reclamelor la această industrie, în intervalul orar 06:00 – 24:00, informează alba24.ro. 

Interdicțiile sunt cuprinse în două proiecte de lege depuse de parlamentarele Raluca Turcan (PNL) şi Diana Stoica (USR), transmite Digi24.

„Ştim deja că păcănelele distrug vieţi şi distrug familii. Cel mai recent studiu realizat în România ne arată încă o dată magnitudinea dramei naţionale pe care o trăim – 1 din 4 adolescenţi a jucat la aceste aparate ale morţii înainte de vârsta majoratului, iar debutul în jocurile de noroc are loc foarte devreme, înainte de vârsta de 14 ani.

Ştiinţa a demonstrat că până în jurul vârstei de 21 de ani creierul copiilor nu este încă dezvoltat, în special zona responsabilă de controlul impulsurilor şi luarea deciziilor. Iar dependenţa te face să îţi pierzi controlul şi raţiunea.

Asta înseamnă că ei sunt şi mai vulnerabili decât adulţii în faţa acestei dependenţe. Şi asta ne obligă pe noi, ca legiuitori, să luăm toate măsurile necesare pentru a-i proteja”, a precizat deputata USR Diana Stoica, la Parlament, potrivit Digi24.

De asemenea, deputata liberală Raluca Turcan a menţionat că majorarea vârstei minime pentru participarea la jocuri de noroc de la 18 la 21 de ani reprezintă o „schimbare simplă, dar cu efecte profunde”.

Publicitate

„În intervalul 18 – 21 de ani, tinerii sunt la începutul vieţii adulte, abia încep studiile universitare, intră pe piaţa muncii, se confruntă pentru prima dată cu responsabilităţi şi decizii financiare proprii.

n faţa mecanismelor de marketing extrem de persuasive ale industriei jocurilor de noroc, aceşti tineri devin o ţintă uşoară.

Prin ridicarea pragului de vârstă, îi protejăm într-o etapă vulnerabilă, oferindu-le timp să se maturizeze emoţional şi financiar.

Ţări precum Portugalia, Grecia sau Republica Moldova au aplicat deja această măsură, constatând o scădere semnificativă a cazurilor de îndatorare timpurie şi a debutului dependenţelor de jocuri de noroc”, a afirmat Turcan.

Ea a mai spus că al doilea proiect de lege „reglementează mult mai strict publicitatea la jocurile de noroc, adaptând-o la realitatea digitală a generaţiei actuale”.

„Concret, se interzice difuzarea de reclame la jocuri de noroc în mediul online între orele 06:00 şi 24:00, adică exact în intervalul în care copiii şi tinerii sunt activi pe reţele sociale şi platforme digitale.

În plus, proiectul interzice implicarea influencerilor, sportivilor şi personalităţilor publice în campaniile de promovare ale industriei de gambling.

De ce? Pentru că, în mod evident, tinerii nu reacţionează la spoturi clasice, ci la modelele pe care le urmăresc zilnic pe internet.

În momentul în care o figură populară recomandă sau «normalizează» pariurile, mesajul transmis este unul toxic: că jocurile de noroc sunt un comportament acceptabil, cool, chiar profitabil.

Legea extinde, astfel, actuala interdicţie existentă doar în spaţiul audiovizual, valabilă până la ora 23:00, şi o duce acolo unde copiii sunt cu adevărat prezenţi: în mediul online”, a adăugat Turcan.

Proiectul introduce şi obligaţia operatorilor economici din domeniul jocurilor de noroc de a afişa mesaje clare de avertizare, în mediul digital şi fizic, privind riscurile dependenţei, inspirate după modelele din domeniul tutunului şi alcoolului.

Cele două proiecte modifică în acest sens Ordonanţa de urgenţă 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.

Lege anti-păcănele: Care este problema cu jocurile de noroc

Jocurile de noroc reprezintă o problemă tot mai serioasă în rândul tinerilor, mai ales în contextul în care accesul la platformele online este extrem de facil. De la pariuri sportive până la jocuri de tip cazinou, tentația câștigurilor rapide devine tot mai puternică, iar efectele asupra tinerilor pot fi profunde și de durată.

Una dintre cele mai mari probleme este faptul că jocurile de noroc creează dependență. Tinerii, aflați într-o etapă a vieții în care caută experiențe noi și trăiri intense, pot fi ușor atrași de senzația de adrenalină pe care o oferă riscul. Ceea ce începe ca o simplă distracție sau curiozitate se poate transforma rapid într-un comportament compulsiv, în care dorința de a câștiga depășește orice limită rațională.

Efectele nu se opresc la nivel psihologic. Dependența de jocuri de noroc poate avea consecințe financiare grave – tinerii ajung să cheltuiască bani destinați studiilor, întreținerii sau chiar resurselor familiei. De aici, se nasc tensiuni, minciuni și conflicte cu cei apropiați. În multe cazuri, pierderile materiale duc la sentimente de vinovăție, rușine și chiar depresie.

Pe termen lung, jocurile de noroc pot afecta și dezvoltarea personală și profesională. Un tânăr prins în capcana dependenței își pierde concentrarea, motivația și interesul pentru școală sau carieră. În loc să investească în educație sau activități care aduc beneficii reale, el caută iluzia unui câștig rapid, care se dovedește aproape întotdeauna pierzător.

De asemenea, expunerea constantă la reclame agresive și influența mediului online amplifică riscul. Platformele de jocuri de noroc sunt concepute să fie atractive, oferind bonusuri și „recompense” false, care dau impresia că succesul este la un pas distanță. În realitate, sistemul este gândit astfel încât „casa” să câștige întotdeauna.

Citeste mai mult

Actualitate

Iarna 2025–2026 aduce surprize: Început blând, dar episoade de ger și ninsori abundente în România

Publicat

acum 9 ore

miercuri, 05.11.2025

de

Publicitate

Vremea în iarna 2025-2026. Meteorologii prognozează un început de iarnă în România cu temperaturi peste media celor obișnuite, însă nu exclud episoade de vreme severă, cu ninsori, viscol și ger. Evoluția Vortexului Polar indică o instalare mai timpurie a iernii, mai ales în zone din America de Nord și Europa.

Meteorologii observă formarea unui eveniment rar de încălzire stratosferică timpurie, care ar putea slăbi Vortexul Polar.

Aceasta va avea impact semnificativ asupra circulației atmosferice. Va rezulta o răcire timpurie a vremii, în iarna care se apropie, în zone din SUA, Canada și Europa, potrivit Severe Weather.

Când Vortexul Polar este puternic, aerul rece rămâne blocat în jurul polului, iar regiunile de latitudini medii, precum SUA sau Europa, au parte de ierni mai blânde.

În schimb, atunci când vortexul se slăbește sau se deformează, aerul rece se poate „revărsa” spre sud, aducând valuri de frig și ninsori abundente, notează antena3.ro.

În decembrie, Vortexul Polar ar pute atinge un nivel record de încetinire, potrivit prognozelor.  Aerul rece ar putea pătrunde în centrul și nordul Europei. De asemenea, s-ar putea extinde din Canada spre centrul și estul Statelor Unite.

Publicitate

Cum va fi vremea în iarna 2025-2026 în România

Potrivit prognozelor meteo disponibile la început de noiembrie, primele ninsori la altitudini mici ar putea fi chiar de la jumătatea acestei luni, atunci când temperaturile vor coborî sub 10 grade.

Ninsori sunt anunțate în estul Transilvaniei, în nord-estul țării și la munte. Vor fi însă variații mari de temperatură de la o săptămână la alta, dar și de o regiune la alta.

De asemenea, vor fi mai multe zile cu ploi.

Episodul de vreme rece din 12-17 noiembrie, va fi urmat de o încălzire ușoară a vremii.

Vremea în decembrie 2025 în România

Deocamdată, meteorologii prognozează temperaturi neobișnuite pentru începutul iernii. Prima lună din sezonul rece 2025-2026 începe cu maxime de până la 8-10 grade Celsius (1-2 decembrie).

Vor fi ploi în majoritatea regiunilor, în prima săptămână din decembrie, iar în nord și la munte vor fi și ninsori.

Temperaturile scad considerabil din a doua săptămână a lunii decembrie. În 8-10 decembrie vor fi maxime de 2-6 grade și minime sub zero grade.

În nord și la munte, și maximele vor fi negative. Apoi vremea se încălzește iar, până în 18 decembrie (maxime de 6-9 grade). Ulterior, maximele scad spre zero grade.

Sunt anunțate ninsori în majoritatea regiunilor, în perioada 21-28 decembrie (inclusiv de Crăciun). Va fi frig: maxime între -2 și 3-5 grade. Minimele vor coborî până la -8…-9 grade Celsius.

Vremea în ianuarie 2025 în România

Anul Nou începe cu maxime de -2…2 grade Celsius și minime negative. La munte, temperaturile maxime vor fi sub zero grade. Este posibil să ningă în Transilvania, nord, nord-est și la munte.

Regimul termic în a doua lună de iarnă va continua cu alternanțe între maxime negative și 2-3 grade, de la o zi la alta.

Vor mai fi perioade cu lapoviță și ninsori după 8 ianuarie. Se mai încălzește până la 4-6 grade după 14 ianuarie.

Sfârșitul lunii ianuarie însă ar fi afectat de minime foarte scăzute, la altitudini mici. Ar putea fi perioade cu ger de până la -12 grade.

Trebuie ținut cont însă că prognozele vor evolua, în funcție de apropierea de sezonul de iarnă, astfel că valorile temperaturilor sunt, deocamdată, estimate cu o probabilitate medie.

Vremea în februarie 2025

Pentru ultima lună de iarnă, sunt disponibile doar estimări pe primele zile. Prognoza meteo indică o vreme deosebit de rece, cu maxime negative și ninsori abundente, până în 4 februarie.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending